Este operatiunea efectuata de organele de urmarire penala si de instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina
Decizia nr. 35/2008,
privind examinarea recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, privind incadrarea juridica a faptei de omor urmate de dezmembrarea ori incendierea cadavrului in scopul ascunderii omorului
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 158 din 13/03/2009
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este operatiunea efectuata de organele de urmarire penala si de instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina
Reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea sau institutia publica, in temeiul legii, in scopul realizarii competentelor sale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este operatiunea efectuata de organele de urmarire penala si de instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina
A fost promulgat la 11.09.1865
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost adoptat in 1968 si a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 1969.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost adoptat in 1968 si a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 1969.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Conform art.218 Cod Penal, daca faptele prevazute in art. 217 (distrugerea) au avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prin obiectul infractiunii se intelege obiectul propriu-zis al acesteia, adica valorile si relatiile sociale amenintate sau vatamate efectiv prin savirsirea faptei si ocrotite prin incriminarea acesteia, spre deosebire de obiectul zis material al 'infractiunii, prin care se intelege entitatea materiala (un obiect ori un lucru din lumea reala, un animal, corpul persoanei etc.) asupra ca-reia se atenteaza, amenintind-o cu un pericol de vatamare materiala sau provocindu-i efectiv o astfel de vatamare.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cooperarea in domeniul justitiei si al afacerilor interne (cunoscuta si sub denumirea de "al treilea pilon") a fost institutionalizata prin Titlul VI al Tratatului asupra Uniunii Europene. Scopul acestei cooperari a fost acela de a pune in practica principiul liberei circulatii a persoanelor. Cooperarea a inclus:
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Prin obiectul infractiunii se intelege obiectul propriu-zis al acesteia, adica valorile si relatiile sociale amenintate sau vatamate efectiv prin savirsirea faptei si ocrotite prin incriminarea acesteia, spre deosebire de obiectul zis material al 'infractiunii, prin care se intelege entitatea materiala (un obiect ori un lucru din lumea reala, un animal, corpul persoanei etc.) asupra ca-reia se atenteaza, amenintind-o cu un pericol de vatamare materiala sau provocindu-i efectiv o astfel de vatamare.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act legislativ care contine marea majoritate a normelor procesuale penale,
Nicolae Popa s-a nascut la data de 1 septembrie 1939 in orasul Govora (judetul Valcea). A absolvit in anul 1960 Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, obtinand apoi si titlul stiintific de doctor in drept al aceleiasi universitati in anul 1975.
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
- SECTIILE UNITE -
DECIZIA Nr. 35
din 22 septembrie 2008
Dosar nr. 18/2008
Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina
recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie, privind
incadrarea juridica a faptei de omor urmate de dezmembrarea ori incendierea cadavrului in scopul ascunderii omorului.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 81 de judecatori din totalul de 115 aflati in
functie .
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie a fost reprezentat de procurorul Gabriela Scutea,
adjunct al procurorului general.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie a sustinut
recursul in interesul legii, punand
concluzii pentru a fi admis in sensul de a se stabili ca, in cazul dezmembrarii sau incendierii unui cadavru pentru ascunderea infractiunii de omor, savarsita anterior, trebuie sa se retina atat
infractiunea de omor, cat si
infractiunea de profanare de morminte, in concurs real.
SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
In
practica instantelor judecatoresti nu exista un punct de vedere unitar in legatura cu
incadrarea juridica a faptei de omor urmate de dezmembrarea ori incendierea cadavrului in scopul ascunderii omorului.
Astfel, unele instante au considerat ca, intr-un astfel de caz, nu se poate retine si existenta infractiunii de profanare de morminte prevazute la art. 319 din
Codul penal, in concurs cu
infractiunea de omor, deoarece inculpatul, prin dezmembrarea sau incendierea cadavrului, nu urmareste sa aduca atingere ori sa altereze sentimentul de respect fata de morti, ci doar sa ascunda savarsirea infractiunii de omor.
S-a considerat ca, pentru existenta infractiunii de profanare de morminte prevazute la art. 319 din
Codul penal, in modalitatea distrugerii unui cadavru, ar fi necesar ca actiunile materiale de degradare sa fie comise cu intentia de a leza sentimentul de respect datorat mortilor si amintirii acestora.
Ca atare, in aceasta opinie s-a apreciat ca dezmembrarea sau incendierea unui cadavru in scopul de a sterge urmele omorului savarsit anterior nu constituie o activitate de profanare, deoarece lipseste intentia specifica laturii subiective ce caracterizeaza
infractiunea prevazuta la art. 319 din
Codul penal .
Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca, in astfel de cazuri, se impune sa se retina atat savarsirea infractiunii de omor, cat si a infractiunii de profanare de morminte, in concurs real.
Aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.
Prin art. 319 din
Codul penal este incriminata "profanarea prin orice mijloace a unui mormant, a unui monument sau a unei urne funerare ori a unui cadavru".
Din aceasta formulare reiese ca nu prezinta importanta modul in care s-a ajuns la un cadavru care sa faca obiectul profanarii la care se refera textul de
lege mentionat. De aceea, in cazul in care actiunea de ucidere este urmata de o a doua fapta, de profanare a cadavrului, aceste doua fapte distincte, succesive, trebuie sa primeasca haina juridica fireasca fiecareia, corespunzatoare infractiunii de omor in forma in care a fost savarsita, precum si infractiunii de profanare de morminte, aflate in concurs real.
Asadar, in
ipoteza in care un cadavru este dezmembrat sau incendiat ori distrus in alt mod in scopul ascunderii infractiunii de omor savarsite anterior, s-au savarsit doua infractiuni concurente, in sensul prevederilor art. 33 lit. a) din
Codul penal .
De altfel, este de observat ca, in acest sens, prin textul de
lege enuntat, reglementandu-se concursul real de infractiuni, se prevede ca exista concurs de infractiuni "cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele [...] chiar daca una dintre infractiuni a fost comisa pentru savarsirea sau ascunderea altei infractiuni".
Infractiunea prevazuta la art. 319 din
Codul penal se savarseste intr-adevar cu intentie, insa, in ambele modalitati, atat cu
intentie directa, cand se doreste lezarea sentimentului de respect datorat mortilor si amintirii acestora, cat si cu
intentie indirecta, atunci cand autorul nu urmareste si nu doreste sa aduca atingere sentimentului de respect datorat mortilor, ci doar accepta producerea unei asemenea urmari ca
efect al actiunii sale de ascundere a omorului prin supunerea cadavrului actiunii de
distrugere .
Or, in acest context, existenta infractiunii de profanare nu este subordonata vreunui scop, iar daca totusi se constata ca s-a actionat cu un eventual scop ori mobil, acestea nu pot fi avute in vedere decat in procesul de individualizare a pedepsei.
In raport cu aceste caracteristici este deci mai periculoasa si necesita un tratament sanctionator mai sever fapta de profanare prin care s-a urmarit si s-a dorit ultragierea sentimentului de pietate decat aceea de profanare savarsita doar cu prevederea rezultatului ultragiului, dar fara a se dori un asemenea rezultat care a fost numai acceptat.
In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, precum si ale art. 414
2 din
Codul de procedura penala, urmeaza a se admite
recursul in interesul legii si a se stabili ca, in cazul in care
obiectul material al infractiunii de profanare de morminte prevazute la art. 319 din
Codul penal este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea ori incendierea acestuia, urmareste ascunderea faptei de omor comise anterior, se vor retine in concurs real
infractiunea de omor si
infractiunea de profanare de morminte.
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
D E C I D:
Admit
recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie .
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 22 septembrie 2008.
PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,
prof. univ. dr.
NICOLAE POPA
class="ln2preambul"> Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei