Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Legislaţie » Recursuri in interesul legii » Decizia nr. 35/2008, privind incadrarea juridica a faptei de omor urmate de dezmembrarea ori incendierea cadavrului in scopul ascunderii omorului

Decizia nr. 35/2008, privind incadrarea juridica a faptei de omor urmate de dezmembrarea ori incendierea cadavrului in scopul ascunderii omorului

  Publicat: 18 Mar 2009       3781 citiri        Secţiunea: Recursuri in interesul legii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Decizia nr. 35/2008,
privind examinarea recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, privind incadrarea juridica a faptei de omor urmate de dezmembrarea ori incendierea cadavrului in scopul ascunderii omorului

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 158 din 13/03/2009


Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Conform art.218 Cod Penal, daca faptele prevazute in art. 217 (distrugerea) au avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prin obiectul infractiunii se intelege obiectul propriu-zis al acesteia, adica valorile si relatiile sociale amenintate sau vatamate efectiv prin savirsirea faptei si ocrotite prin incriminarea acesteia, spre deosebire de obiectul zis material al 'infractiunii, prin care se intelege entitatea materiala (un obiect ori un lucru din lumea reala, un animal, corpul persoanei etc.) asupra ca-reia se atenteaza, amenintind-o cu un pericol de vatamare materiala sau provocindu-i efectiv o astfel de vatamare.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Prin obiectul infractiunii se intelege obiectul propriu-zis al acesteia, adica valorile si relatiile sociale amenintate sau vatamate efectiv prin savirsirea faptei si ocrotite prin incriminarea acesteia, spre deosebire de obiectul zis material al 'infractiunii, prin care se intelege entitatea materiala (un obiect ori un lucru din lumea reala, un animal, corpul persoanei etc.) asupra ca-reia se atenteaza, amenintind-o cu un pericol de vatamare materiala sau provocindu-i efectiv o astfel de vatamare.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Nicolae Popa s-a nascut la data de 1 septembrie 1939 in orasul Govora (judetul Valcea). A absolvit in anul 1960 Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, obtinand apoi si titlul stiintific de doctor in drept al aceleiasi universitati in anul 1975.


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
- SECTIILE UNITE -



DECIZIA Nr. 35
din 22 septembrie 2008



Dosar nr. 18/2008


Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,


Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie, privind incadrarea juridica a faptei de omor urmate de dezmembrarea ori incendierea cadavrului in scopul ascunderii omorului.


Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 81 de judecatori din totalul de 115 aflati in functie.


Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Gabriela Scutea, adjunct al procurorului general.


Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru a fi admis in sensul de a se stabili ca, in cazul dezmembrarii sau incendierii unui cadavru pentru ascunderea infractiunii de omor, savarsita anterior, trebuie sa se retina atat infractiunea de omor, cat si infractiunea de profanare de morminte, in concurs real.



SECTIILE UNITE,



deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:


In practica instantelor judecatoresti nu exista un punct de vedere unitar in legatura cu incadrarea juridica a faptei de omor urmate de dezmembrarea ori incendierea cadavrului in scopul ascunderii omorului.


Astfel, unele instante au considerat ca, intr-un astfel de caz, nu se poate retine si existenta infractiunii de profanare de morminte prevazute la art. 319 din Codul penal, in concurs cu infractiunea de omor, deoarece inculpatul, prin dezmembrarea sau incendierea cadavrului, nu urmareste sa aduca atingere ori sa altereze sentimentul de respect fata de morti, ci doar sa ascunda savarsirea infractiunii de omor.


S-a considerat ca, pentru existenta infractiunii de profanare de morminte prevazute la art. 319 din Codul penal, in modalitatea distrugerii unui cadavru, ar fi necesar ca actiunile materiale de degradare sa fie comise cu intentia de a leza sentimentul de respect datorat mortilor si amintirii acestora.


Ca atare, in aceasta opinie s-a apreciat ca dezmembrarea sau incendierea unui cadavru in scopul de a sterge urmele omorului savarsit anterior nu constituie o activitate de profanare, deoarece lipseste intentia specifica laturii subiective ce caracterizeaza infractiunea prevazuta la art. 319 din Codul penal.


Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca, in astfel de cazuri, se impune sa se retina atat savarsirea infractiunii de omor, cat si a infractiunii de profanare de morminte, in concurs real.


Aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.


Prin art. 319 din Codul penal este incriminata "profanarea prin orice mijloace a unui mormant, a unui monument sau a unei urne funerare ori a unui cadavru".


Din aceasta formulare reiese ca nu prezinta importanta modul in care s-a ajuns la un cadavru care sa faca obiectul profanarii la care se refera textul de lege mentionat. De aceea, in cazul in care actiunea de ucidere este urmata de o a doua fapta, de profanare a cadavrului, aceste doua fapte distincte, succesive, trebuie sa primeasca haina juridica fireasca fiecareia, corespunzatoare infractiunii de omor in forma in care a fost savarsita, precum si infractiunii de profanare de morminte, aflate in concurs real.


Asadar, in ipoteza in care un cadavru este dezmembrat sau incendiat ori distrus in alt mod in scopul ascunderii infractiunii de omor savarsite anterior, s-au savarsit doua infractiuni concurente, in sensul prevederilor art. 33 lit. a) din Codul penal.


De altfel, este de observat ca, in acest sens, prin textul de lege enuntat, reglementandu-se concursul real de infractiuni, se prevede ca exista concurs de infractiuni "cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele [...] chiar daca una dintre infractiuni a fost comisa pentru savarsirea sau ascunderea altei infractiuni".


Infractiunea prevazuta la art. 319 din Codul penal se savarseste intr-adevar cu intentie, insa, in ambele modalitati, atat cu intentie directa, cand se doreste lezarea sentimentului de respect datorat mortilor si amintirii acestora, cat si cu intentie indirecta, atunci cand autorul nu urmareste si nu doreste sa aduca atingere sentimentului de respect datorat mortilor, ci doar accepta producerea unei asemenea urmari ca efect al actiunii sale de ascundere a omorului prin supunerea cadavrului actiunii de distrugere .


Or, in acest context, existenta infractiunii de profanare nu este subordonata vreunui scop, iar daca totusi se constata ca s-a actionat cu un eventual scop ori mobil, acestea nu pot fi avute in vedere decat in procesul de individualizare a pedepsei.


In raport cu aceste caracteristici este deci mai periculoasa si necesita un tratament sanctionator mai sever fapta de profanare prin care s-a urmarit si s-a dorit ultragierea sentimentului de pietate decat aceea de profanare savarsita doar cu prevederea rezultatului ultragiului, dar fara a se dori un asemenea rezultat care a fost numai acceptat.


In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, precum si ale art. 4142 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca, in cazul in care obiectul material al infractiunii de profanare de morminte prevazute la art. 319 din Codul penal este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea ori incendierea acestuia, urmareste ascunderea faptei de omor comise anterior, se vor retine in concurs real infractiunea de omor si infractiunea de profanare de morminte.



PENTRU ACESTE MOTIVE



In numele legii



D E C I D:



Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.


In ipoteza in care obiectul material al infractiunii de profanare de morminte prevazute la art. 319 din Codul penal este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea ori incendierea cadavrului, urmareste ascunderea faptei de omor comise anterior, se vor retine in concurs real infractiunea de omor si infractiunea de profanare de morminte.


Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedura penala.


Pronuntata in sedinta publica, astazi, 22 septembrie 2008.



PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA



class="ln2preambul"> Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei





Afişează Decizia nr. 35/2008, privind incadrarea juridica a faptei de omor urmate de dezmembrarea ori incendierea cadavrului in scopul ascunderii omorului pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Decizia nr. 35/2008, privind incadrarea juridica a faptei de omor urmate de dezmembrarea ori incendierea cadavrului in scopul ascunderii omorului
Articole Juridice

Repausul saptamanal al lucratorilor nu trebuie acordat in mod necesar in ziua urmatoare unei perioade de sase zile consecutive de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Filtrul Camerei preliminare in procesul penal din perpectiva Curtii Constitutionale a Romaniei
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Sensul ”folosului necuvenit” in savarsirea infractiunilor de coruptie prev. de art. 12 din Legea nr. 78/2000
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Jurisprudenţă

Analizarea exceptiei tardivitatii adoptarii si comunicarii hotararii CNCD
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 2080 din data de 22 iunie 2016 pronuntata in recurs de Sectia de contencios administrativ si fiscal

CCR. Neconstitutionalitatea art. 453 alin. (3) si (4) CPP ref. la posibilitatea revizuirii hotararii de achitare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Pronuntaţă de: CEDO

Ştiri Juridice

Incheierea Acordului colectiv pentru trecerea CAS de la angajator la salariati. Consideratii practice
17 Nov 2017 | 1541

Ordonanta privind modificarea Codului Fiscal de la 1 ianuarie 2018 a fost publicata in M. Oficial
10 Nov 2017 | 307