Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane, Republicat 2020

d) face propuneri, spre aprobare, Consiliului eparhial, cu privire la instrainarea in orice mod (vanzare, schimb, donatie, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericesti ale manastirii;

e) verifica si inainteaza anual Permanentei Consiliului eparhial inventarul bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea sau folosinta manastirii;

f) indeplineste orice alte atributii care ii sunt atribuite prin prezentul statut, regulamente, hotarari sau instructiuni ale autoritatilor superioare bisericesti.

(5) Controlul administrarii bunurilor manastiresti, al casei si al gestiunii se face de catre exarh, de sectoarele de resort ale Centrului eparhial sau de catre delegatul chiriarhului.

Articolul 80

Daca in vreo manastire s-ar afla vreun arhiereu retras, el poate fi desemnat staret, cu aprobarea chiriarhului. In cazul cand nu este desemnat staret, obstea manastirii este datoare sa ii creeze inlesnirile necesare traiului si sa ii dea cinstea cuvenita demnitatii arhieresti.

Articolul 81

(1) Treptele monahale sunt: fratele (novicele), rasoforul si monahul, in cazul barbatilor, si, respectiv, sora, rasofora si monahia, in cazul femeilor.

(2) Rangurile monahale sunt: arhidiacon, singhel, protosinghel si arhimandrit, in cazul calugarilor, si stareta cu cruce (stavrofora), in cazul calugaritelor.

(3) Rangurile de arhidiacon, singhel, protosinghel si stareta stavrofora se acorda de catre chiriarh, iar rangul de arhimandrit se confera de chiriarh, cu aprobarea prealabila a Sfantului Sinod.

Articolul 82

(1) Chiriarhii vor lua masurile necesare pentru organizarea, cel putin o data pe an, a sinaxelor (consfatuirilor) staretilor(elor) si egumenilor(elor) din eparhiile pe care le pastoresc, pentru analizarea problemelor specifice, promovarea schimbului de experienta duhovniceasca si administrativa si adoptarea de masuri adecvate in scopul imbunatatirii vietii si disciplinei monahale. La aceste sinaxe monahale eparhiale pot fi chemati si duhovnicii de manastiri, cand se considera necesar.

(2) Cel putin o data la 3 ani, se vor organiza sinaxe monahale mitropolitane cu staretii(ele) si egumenii(ele) din eparhiile mitropoliei respective, la care vor participa si ierarhii Sinodului mitropolitan, pentru examinarea unor aspecte specifice vietii monahale din zonele respective, la care pot fi chemati si duhovnicii de manastiri, cand problematica impune acest lucru.

Articolul 83

Dispozitiile cuprinse in prezentul statut sunt comune si obligatorii pentru manastirile, schiturile si metocurile de calugari si calugarite din cuprinsul eparhiilor apartinatoare Patriarhiei Romane.

SECTIUNEA a V-a

A. Eparhia (arhiepiscopia si episcopia)

Articolul 84

(1) Eparhiile sunt unitati bisericesti constituite dintr-un numar de parohii, grupate in protopopiate, precum si din manastirile aflate pe un anumit teritoriu . In cuprinsul eparhiilor pot functiona institutii de invatamant teologic si confesional, social-filantropice etc.

(2) Eparhiile sunt arhiepiscopii sau episcopii, conduse de catre arhiepiscop sau episcop.

(3) Nicio eparhie nu poate avea, infiinta sau administra unitati de cult pe teritoriul altei eparhii.

Articolul 85

(1) Organismele de conducere ale eparhiei sunt: chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul eparhiot), Adunarea eparhiala ca organism deliberativ, Consiliul eparhial si Permanenta Consiliului eparhial ca organisme executive.

(2) Bunurile eparhiilor (episcopii si arhiepiscopii) se administreaza de Consiliul eparhial si de Permanenta Consiliului eparhial, prin sectoarele Bunuri bisericesti, Monumente si Constructii bisericesti si Economic-financiar ale Administratiei eparhiale, sub indrumarea si controlul chiriarhului.

(3) Bunurile resedintei episcopale si arhiepiscopale vor fi administrate de un referent sau inspector, ajutat de un econom, care vor indeplini atributiile prevazute in fisa postului. Ei se numesc de catre chiriarh, ca si celalalt personal al resedintei eparhiale.

B. Chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul eparhiot)

Articolul 86

(1) In eparhia sa, chiriarhul isi exercita intreaga slujire in comuniune cu Sfantul Sinod.

(2) Chiriarhul isi exercita dreptul de a conduce eparhia din momentul intronizarii si al primirii gramatei din partea mitropolitului sau canonic, respectiv, din partea Patriarhului Romaniei pentru mitropolit si pentru chiriarhii din afara granitelor tarii care se afla sub autoritatea directa a Patriarhiei Romane.

Articolul 87

(1) Pe durata vacantei, loctiitorul de arhiepiscop sau de episcop indeplineste toate prerogativele titularului de scaun, cu exceptia modificarii structurilor (institutiilor si posturilor) eparhiale si instrainarii sau schimbarii destinatiei bunurilor bisericesti.

(2) Arhiepiscopul, episcopul, episcopul-vicar si arhiereul-vicar poarta uniforma monahala (reverenda, rasa si camilafca) de culoare neagra, cruce, engolpion si toiag pastoral.

Articolul 88

Chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul) exercita urmatoarele atributii:

(1) exercita slujirea de invatator, slujitor al Sfintelor Taine si pastor al eparhiei sale;

(2) conduce eparhia in conformitate cu prevederile Sfintelor Canoane, ale statutului si regulamentelor bisericesti, precum si cu hotararile Sfantului Sinod;

(3) pastreaza unitatea statutara, regulamentara si administrativa bisericeasca si se ingrijeste de aducerea la indeplinire in cuprinsul eparhiei a hotararilor organismelor deliberative si executive centrale si eparhiale;

(4) vegheaza la bunul mers al vietii bisericesti din eparhie, al organismelor si institutiilor ei;

(5) convoaca si prezideaza organismele deliberative si executive ale eparhiei, precum si conferinte si intruniri ale preotilor si sinaxe ale personalului monahal;

(6) reprezinta eparhia in relatiile cu autoritatile publice centrale si locale, in justitie si fata de terti, personal sau prin delegati;

(7) reprezinta eparhia in relatiile cu cultele religioase recunoscute de pe teritoriul eparhiei, in conformitate cu hotararile Sfantului Sinod;

(8) efectueaza vizite canonice si pastorale in eparhie cu scopul de a intensifica viata duhovniceasca a clerului si credinciosilor, precum si dinamica activitatii liturgice, social- misionare si administrativ-gospodaresti a eparhiei;

(9) prezinta Sfantului Sinod darea de seama anuala cu privire la activitatea pastoral-misionara si social-filantropica din eparhie;

(10) daruieste tuturor lacasurilor de cult din eparhie Antimisul sfintit, precum si Sfantul si Marele Mir primit de la Patriarhia Romana;

(11) dupa o consultare prealabila, de principiu, cu presedintele Sfantului Sinod si cu mitropolitul locului (conform canonului 34 apostolic) privind oportunitatea pastoral-misionara si administrativa a alegerii unui episcop-vicar, respectiv arhiereu- vicar si, in consultare, prin vot secret, cu Sinodul mitropolitan, propune Sfantului Sinod doi candidati de episcop-vicar la arhiepiscopie si doi candidati de arhiereu-vicar la episcopie. Chiriarhii care au implinit varsta de 75 de ani si care nu au episcop-vicar sau arhiereu-vicar vor propune, statutar, doi candidati eligibili pentru aceasta demnitate bisericeasca;

(12) adreseaza scrisori pastorale clerului si credinciosilor din eparhie;

(13) hirotoneste clerici si se ingrijeste de ocuparea la timp a parohiilor vacante, cu respectarea prevederilor canonice, statutare si regulamentare bisericesti;

(14) numeste, transfera, promoveaza, sanctioneaza si revoca personalul clerical, monahal si neclerical prevazut de art. 69 alin. (4), art. 70 alin. (2) si (3), art. 105 alin. (1) si art. 109 alin. (1) si (3) din prezentul statut, in sedinte ale Permanentei Consiliului eparhial;

(15) emite decizia de incetare a activitatii pentru personalul clerical si neclerical, la limita de varsta, in vederea pensionarii;

(16) aproba infiintarea si desfiintarea de posturi la Centrul eparhial si la unitatile subordonate acestuia, in sedinte ale Permanentei Consiliului eparhial;