din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2558 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute » Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane, Republicat 2020

Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane, Republicat 2020

  Publicat: 12 Feb 2020       19830 citiri        Secţiunea: Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute  


Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane, Republicat 2020

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea atributelor si calitatilor prin care o presoana este individualizata in societate si familie, din punct de vedere al normelor de drept; stare juridica a persoanei.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea atributelor si calitatilor prin care o presoana este individualizata in societate si familie, din punct de vedere al normelor de drept; stare juridica a persoanei.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Totalitatea atributelor si calitatilor prin care o presoana este individualizata in societate si familie, din punct de vedere al normelor de drept; stare juridica a persoanei.
Totalitatea atributelor si calitatilor prin care o presoana este individualizata in societate si familie, din punct de vedere al normelor de drept; stare juridica a persoanei.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Totalitatea atributelor si calitatilor prin care o presoana este individualizata in societate si familie, din punct de vedere al normelor de drept; stare juridica a persoanei.
Act adoptat de organele de stat,
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

(1) Consistoriul disciplinar protopopesc este instanta disciplinara si de judecata pentru personalul neclerical si organismul de impacare pentru neintelegerile ivite in randul personalului bisericesc, precum si intre parohieni si preot.

(2) Consistoriul disciplinar protopopesc functioneaza pe langa fiecare protopopiat, cu aprobarea chiriarhului, si este format dintr-un presedinte cleric si trei membri, dintre care doi membri clerici, numiti pe termen de patru ani, de catre chiriarh, dintre preotii din protopopiat, cu cel putin gradul II, doctori, absolventi de masterat sau licentiati in teologie, care au cunostinte canonice si juridice, precum si un membru din randul cantaretilor bisericesti din protopopiat. Consistoriul disciplinar protopopesc are un grefier desemnat de presedinte si numit de chiriarh.

(3) Cand sunt judecate cazuri ale preotilor, membrul mirean (cantaretul) nu participa la sedinta de judecata .

(4) Daca, prin hotararea data de Consistoriul disciplinar protopopesc, partile nu s-au declarat impacate, cazul se transfera, in ultima instanta, la Consistoriul eparhial.

(5) Hotararile Consistoriului disciplinar protopopesc privind cantaretii bisericesti sunt definitive, dupa aprobarea lor de catre chiriarh, si nu pot fi atacate cu recurs la Consistoriul eparhial, cu exceptia celor care prevad pedeapsa destituirii acestora.

Articolul 151

(1) Consistoriul eparhial este instanta disciplinara si de judecata pentru abaterile si delictele clerului de mir, care judeca si propune chiriarhului spre aprobare, hotarari privind sanctionarea acestora. Hotararile Consistoriului eparhial devin definitive dupa aprobarea lor de catre chiriarh.

(2) Cand se judeca numai cazuri ale personalului neclerical, in care s-a aplicat pedeapsa destituirii, la sedinta participa si un cantaret bisericesc numit de chiriarh, la propunerea protopopului, altul decat cel care face parte din Consistoriul disciplinar protopopesc.

(3) Hotararile Consistoriului protopopesc in cazul destituirii personalului neclerical, atacate cu recurs la Consistoriul eparhial, devin definitive si irevocabile, dupa ce hotararea Consistoriului eparhial a fost aprobata de catre chiriarh.

(4) Consistoriul eparhial functioneaza la fiecare arhiepiscopie si episcopie, din incredintarea chiriarhului, si este format din 3 membri titulari si 2 membri supleanti. Membrii acestui Consistoriu sunt preoti, cu cel putin gradul II, doctori, absolventi de masterat sau licentiati in teologie, care au cunostinte canonice si juridice.

(5) Membrii Consistoriului eparhial se aleg la propunerea chiriarhului de catre Adunarea eparhiala, pe termen de 4 ani.

(6) Numirea membrilor Consistoriului eparhial, precum si a presedintelui, din randul titularilor, se face prin decizie chiriarhala.

(7) Consistoriul eparhial are un grefier cleric, numit de chiriarh.

Articolul 152

(1) Consistoriul eparhial monahal este instanta disciplinara si de judecata pentru abaterile si delictele clerului monahal, care judeca si propune chiriarhului spre aprobare hotarari privind sanctionarea acestora. Hotararile Consistoriului eparhial monahal devin definitive dupa aprobarea lor de catre chiriarh.

(2) Consistoriul eparhial monahal functioneaza la fiecare arhiepiscopie si episcopie din incredintarea chiriarhului si este format din 3 membri titulari si 2 membri supleanti.

(3) Membrii Consistoriului eparhial monahal sunt desemnati de chiriarh dintre arhimandritii si protosinghelii din manastirile eparhiei, care s-au remarcat printr-o viata duhovniceasca aleasa, doctori, absolventi de masterat sau licentiati in teologie, care au cunostinte canonice si juridice.

(4) Numirea membrilor Consistoriului eparhial monahal, precum si a presedintelui, din randul titularilor, se face prin decizie chiriarhala, pe o perioada de 4 ani.

(5) Consistoriul eparhial monahal are un grefier numit de chiriarh, din randul clerului monahal de la Centrul eparhial.

Articolul 153

Eparhiile care nu au un numar suficient de monahi pentru a constitui Consistoriul eparhial monahal, cu acordul mitropolitului locului, pot apela la un Consistoriu eparhial monahal al unei eparhii invecinate.

Articolul 154

(1) Consistoriul mitropolitan este instanta disciplinara si de judecata a recursurilor clerului de mir apartinand de eparhiile sufragane mitropoliei, sanctionat cu depunerea din treapta preotiei, precum si a apelurilor impotriva hotararilor de caterisire.

(2) Hotararile Consistoriului mitropolitan privind depunerea din treapta preotiei sunt definitive si irevocabile, dupa aprobarea de catre Sinodul mitropolitan. Hotararile Consistoriului mitropolitan privind apelul impotriva pedepsei caterisirii se aproba de catre mitropolitul locului si pot fi atacate cu recurs la Consistoriul Superior Bisericesc.

(3) Consistoriul mitropolitan functioneaza la fiecare mitropolie, din incredintarea Sinodului Mitropolitan, si este format din 3-5 membri titulari si 2 supleanti, aprobati de Sinodul mitropolitan, dintre preotii desemnati de Adunarile eparhiale ale eparhiilor din mitropolie (alesi pe o perioada de 4 ani), altii decat cei desemnati in consistoriile eparhiale, care indeplinesc conditiile prevazute de art. 151 alin. (4) din prezentul statut .

(4) Presedintele Consistoriului mitropolitan este numit prin decizie a mitropolitului dintre membrii acestuia, aprobati de Sinodul mitropolitan, iar grefierul este numit tot de mitropolit, din personalul clerical al Centrului eparhial de resedinta a mitropoliei.

Articolul 155

(1) Consistoriul mitropolitan monahal este instanta disciplinara si de judecata a recursurilor clerului monahal apartinand de eparhiile sufragane mitropoliei, sanctionat cu depunerea din treapta preotiei, precum si a apelurilor impotriva hotararilor de caterisire.

(2) Hotararile Consistoriului mitropolitan monahal privind depunerea din treapta preotiei sunt definitive si irevocabile, dupa aprobarea de catre Sinodul mitropolitan. Hotararile Consistoriului mitropolitan monahal privind apelul impotriva pedepsei caterisirii se aproba de mitropolitul locului si pot fi atacate cu recurs la Consistoriul Superior Bisericesc.

(3) Consistoriul mitropolitan monahal functioneaza la fiecare mitropolie, din incredintarea Sinodului Mitropolitan, si este format din 3-5 membri titulari si doi supleanti, numiti de mitropolit dintre arhimandritii si protosinghelii recomandati de eparhiile din mitropolie, altii decat cei desemnati in consistoriile eparhiale monahale, care indeplinesc conditiile prevazute de art. 152 alin. (3) din prezentul statut .

(4) Presedintele Consistoriului mitropolitan monahal este numit prin decizie a mitropolitului dintre membrii acestuia, aprobati de Sinodul mitropolitan, iar grefierul este numit tot de mitropolit, din personalul clerical monahal al Centrului eparhial de resedinta a mitropoliei.

Articolul 156

(1) Consistoriul Superior Bisericesc si Consistoriul Superior Bisericesc Monahal sunt cele mai inalte instante disciplinare si de judecata pentru clerul de mir sau monahal, care judeca recursurile impotriva hotararilor de caterisire pronuntate de un consistoriu eparhial sau consistoriu eparhial monahal si mentinute de un consistoriu mitropolitan, respectiv de un consistoriu mitropolitan monahal. Hotararile Consistoriului Superior Bisericesc si ale Consistoriului Superior Bisericesc Monahal privind recursurile impotriva pedepsei caterisirii sunt definitive si irevocabile, dupa aprobarea lor de catre Sfantul Sinod.

(2) Consistoriul Superior Bisericesc functioneaza la Patriarhia Romana si este format din 6 membri titulari si cate un supleant pentru fiecare dintre acestia, preoti avand gradul I, desemnati de sinoadele mitropolitane din tara, altii decat cei desemnati in consistoriile eparhiale sau mitropolitane, care indeplinesc conditiile prevazute de art. 151 alin. (4) din prezentul statut .

(3) Consistoriul Superior Bisericesc Monahal functioneaza la Patriarhia Romana si este format din 6 membri titulari, din randul exarhilor de manastiri, desemnati de sinoadele mitropolitane din tara, altii decat cei desemnati in consistoriile eparhiale sau mitropolitane monahale, care indeplinesc conditiile prevazute de art. 152 alin. (3) din prezentul statut .

(4) In cazul judecarii recursurilor in materie de caterisire pronuntate de un consistoriu eparhial si mentinute de un consistoriu mitropolitan din afara granitelor tarii, la sedinte participa, in calitate de membru, si un cleric desemnat de Sinodul mitropolitan, in conditiile prevazute de alin. (2).

(5) Presedintele Consistoriului Superior Bisericesc si presedintele Consistoriului Superior Bisericesc Monahal sunt numiti prin decizie a Patriarhului Romaniei dintre membrii titulari aprobati de Sfantul Sinod, iar grefierii sunt numiti de Patriarh din personalul Cancelariei Sfantului Sinod.

Articolul 157

Pentru atitudine partinitoare in exercitarea functiei lor in consistorii, membrii oricarui consistoriu pot fi revocati de catre autoritatea care i-a numit sau confirmat.

Articolul 158

(1) Hotararile instantelor de judecata sunt puse in aplicare de catre autoritatea bisericeasca investita in acest scop.

(2) Hotararile instantelor de judecata devin executorii din momentul aprobarii lor de catre chiriarh, mitropolit, Sinodul mitropolitan sau Sfantul Sinod, dupa caz, conform art. 14 alin. (17) si (18), art. 88 alin. (26), art. 113 alin. (8) si art. 114 alin. (4) lit. m) din prezentul statut .

(3) Hotararile instantelor superioare de judecata bisericeasca (Consistoriul mitropolitan, Consistoriul mitropolitan monahal, Consistoriul Superior Bisericesc) au caracter obligatoriu in toate eparhiile Bisericii Ortodoxe Romane. In situatia in care o astfel de hotarare nu este acceptata in eparhia din care provine clericul sanctionat, chiriarhul locului este indatorat sa prezinte, in scris, motivele acestui refuz, in fata Sinodului mitropolitan pentru cazuri de depunere din treapta si in fata Sfantului Sinod pentru cazuri de caterisire, care vor stabili modalitatile de aplicare a hotararii instantei de judecata bisericeasca.

(4) In baza autonomiei cultelor, prevazuta de lege, si a competentelor specifice lor, instantele de judecata bisericeasca solutioneaza probleme de disciplina interna, iar hotararile instantelor bisericesti la toate nivelurile nu sunt atacabile in fata instantelor civile.

Articolul 159

(1) Pentru cauzele de judecata ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Romane functioneaza urmatoarele Consistorii arhieresti:

a) de judecare in fond a cauzei: Consistoriul Arhieresc Prim;

b) de judecare in apel: Consistoriul Arhieresc Ultim.

(2) Consistoriul Arhieresc Prim este alcatuit din 5 membri si 2 supleanti propusi de Sinodul Permanent si aprobati de Sfantul Sinod pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realesi, dintre ierarhii eparhioti cu o deosebita competenta si corectitudine administrativa. Doi dintre cei 5 membri ai Consistoriului Arhieresc Prim sunt alesi dintre mitropoliti, unul fiind presedinte, iar celalalt vicepresedinte.

(3) Consistoriul Arhieresc Ultim este alcatuit din 13 membri si 2 supleanti propusi de Sinodul Permanent si aprobati de Sfantul Sinod pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realesi, dintre ierarhii eparhioti cu o deosebita competenta si corectitudine administrativa. Trei dintre cei 13 membri ai Consistoriului Arhieresc Ultim sunt alesi dintre mitropoliti, unul fiind presedinte, iar ceilalti doi vicepresedinti.





Afişează Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane, Republicat 2020 pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Biserica Ortodoxa Romana    Adunarea Nationala Bisericeasca    Statut Biserica Ortodoxa Romana    Statut BOR actualizat

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Actiune. Restituirea imobilelor cultelor religioase. Caracterizare. Temei de drept.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 2096 din 16 martie 2005.

Actiune. Restituirea imobilelor cultelor religioase. Caracterizare. Temei de drept.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 2096 din 16 martie 2005.

Actiune. Restituirea imobilelor cultelor religioase. Caracterizare. Temei de drept.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 2096 din 16 martie 2005.

Lasarea in deplina proprietate si pasnica folosinta cladirea bisericii si curtea bisericii. Rectificarea evidentelor privind domeniul public al orasului
Pronuntaţă de: Judecatoria Campina - Sentinta civila nr.2095 din data 08.10.2010

Actiune. Restituirea imobilelor cultelor religioase. Caracterizare. Temei de drept.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 2096 din 16 martie 2005.

Actiune. Restituirea imobilelor cultelor religioase. Caracterizare. Temei de drept.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie , Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 2096 din 16 martie 2005.



Articole Juridice

Preotii nu au drept sa se sindicalizeze. Raspunsul unui autor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Incapacitatea CEDO de a iesi din propria paradigma
Sursa: EuroAvocatura.ro

Grava eroare a CEDO in stabilirea situatiei de fapt in cauza Pastorul cel bun v. Romania
Sursa: EuroAvocatura.ro