din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1911 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Contencios Administrativ » Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciara. Actualizata 2008

Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciara. Actualizata 2008

  Publicat: 19 Mar 2009       121015 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Documente atasate
Anexe Organizare Judec.htm
Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciara. Actualizata 2008

Ultimele acte modificatoare:
- O.U.G. nr. 100/2007 publicata in MOF nr. 684 din 08/10/2007
- Legea nr. 97/2008 publicata in MOF nr. 294 din 15/04/2008
- O.U.G. nr. 137/2008 publicata in MOF nr. 745 din 04/11/2008.

Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Formarea profesionala continua este ulterioara formarii initiale
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Act adoptat de organele de stat,
Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.
Legatura juridico-politica permanenta ce exista intre stat si cetatean se numeste cetatenie.In societatea noastra se discuta pe larg problema cetateniei.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

(2) Circumscriptiile parchetelor militare sunt prevazute in anexa nr. 2 care face parte integranta din prezenta lege.

(3) Parchetele militare prevazute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu.

Art. 99. - (1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.

(2) Parchetul Militar de pe langa Curtea de Apel Bucuresti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.

Art. 100. - (1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari atributiile prevazute la art. 63, care se aplica in mod corespunzator.

(2) Parchetele militare efectueaza urmarirea penala in cauzele privind fapte penale comise de militari romani dislocati pe teritoriul altor state, in cadrul unor forte multinationale, in conditiile in care, potrivit unei conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitata jurisdictia romana. Procurorii militari participa la sedintele de judecata ce se desfasoara potrivit art. 57.

(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare speciala puse in serviciul lor si fata de care exercita atributiile prevazute la art. 63 lit. b).

(4) Dispozitiile art. 96 si 97 se aplica in mod corespunzator.

Art. 101. - (1) Cand inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectueaza urmarirea penala trebuie sa faca parte cel putin din aceeasi categorie de grade.

(2) Cand gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu gradul invinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzatoare, numit de conducatorul parchetului la care este inregistrata cauza.

Art. 102. - (1) In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie functioneaza sectii sau servicii de combatere a infractiunilor savarsite de militari care au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu.

(2) Pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, precum si pentru stabilirea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea in randul militarilor, sectiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie organizeaza si desfasoara activitati comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, precum si din cadrul altor structuri militare, pe baza de protocoale.

TITLUL IV
Organizarea si functionarea Institutului National al Magistraturii

Art. 103. - (1) Institutul National al Magistraturii este institutia publica cu personalitate juridica, aflata in coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizeaza formarea initiala a judecatorilor si procurorilor, formarea profesionala continua a judecatorilor si procurorilor in functie, precum si formarea formatorilor, in conditiile legii.

(2) Institutul National al Magistraturii nu face parte din sistemul national de invatamant si educatie si nu este supus dispozitiilor legale in vigoare cu privire la acreditarea institutiilor de invatamant superior si recunoasterea diplomelor.

(3) Institutul National al Magistraturii are sediul in municipiul Bucuresti.

Art. 104. - (1) Institutul National al Magistraturii este condus de un consiliu stiintific format din 13 membri: un judecator al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, un judecator al Curtii de Apel Bucuresti, un procuror de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, desemnati de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandati de Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, Facultatea de Drept a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi si Facultatea de Drept a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanti alesi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justitie, un reprezentant al asociatiilor profesionale legal constituite ale judecatorilor si procurorilor, precum si directorul Institutului National al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu si il prezideaza.

(2) Directorul Institutului National al Magistraturii si cei doi adjuncti ai acestuia sunt numiti si revocati de Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea directorului Institutului National al Magistraturii si a celor doi adjuncti ai acestuia se face din randul personalului de instruire de specialitate juridica al Institutului, al judecatorilor si procurorilor sau al cadrelor didactice din invatamantul superior juridic acreditat potrivit legii.

(3) Durata mandatului membrilor consiliului stiintific este de 3 ani si poate fi reinnoit, cu exceptia mandatului reprezentantului auditorilor de justitie, care este ales pe un an.

(4) Calitatea de membru al consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii este incompatibila cu calitatea de membru al unui partid politic.

Art. 105. - Consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii propune proiectul de buget si hotaraste asupra problemelor care privesc organizarea si functionarea Institutului, la propunerea directorului acestei institutii.

Art. 106. - (1) Institutul National al Magistraturii este finantat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii.

(2) Directorul Institutului National al Magistraturii este ordonator secundar de credite.

Art. 107. - (1) Numarul maxim de posturi pentru Institutul National al Magistraturii se stabileste prin hotarare a Guvernului.

(2) Structura organizatorica, statele de functii si statele de personal ale Institutului National al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 108. - (1) Personalul de instruire al Institutului National al Magistraturii este asigurat, de regula, din randul judecatorilor si procurorilor in functie, care pot fi detasati in conditiile prezentei legi, cu acordul lor, in cadrul Institutului, cu avizul consiliului stiintific al Institutului.

(2) Institutul National al Magistraturii poate folosi, in conditiile legii, si cadre didactice din invatamantul juridic superior acreditat potrivit legii, alti specialisti romani si straini, precum si personal de specialitate juridica prevazut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicata, pentru desfasurarea procesului de formare profesionala .

(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului National al Magistraturii la plata cu ora se face in functie de numarul de ore de seminar sau curs sustinute, de indemnizatia bruta lunara a functiei de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de norma didactica stabilita conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 109. - Prin hotarare a Guvernului se pot infiinta, in subordinea Ministerului Justitiei si a Ministerului Public, centre regionale de formare profesionala continua a grefierilor si a altor categorii de personal de specialitate.

TITLUL V
Asistentii judiciari

Art. 110. - Asistentii judiciari sunt numiti de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Economic si Social, pe o perioada de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime in functii juridice de cel putin 5 ani si care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) au cetatenia romana, domiciliul in Romania si capacitate deplina de exercitiu;

b) sunt licentiate in drept si dovedesc o pregatire teoretica corespunzatoare;

c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal si se bucura de o buna reputatie;

d) cunosc limba romana;

e) sunt apte, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea functiei.

Art. 111. - (1) Asistentii judiciari se bucura de stabilitate pe durata mandatului si se supun numai legii.

(2) Dispozitiile legale privind obligatiile, interdictiile si incompatibilitatile judecatorilor si procurorilor se aplica si asistentilor judiciari.

(3) Dispozitiile referitoare la concediul de odihna, asistenta medicala gratuita si gratuitatea transportului, prevazute de lege pentru judecatori si procurori, se aplica si asistentilor judiciari.

(4) Asistentii judiciari depun juramantul in conditiile prevazute de lege pentru judecatori si procurori.

(5) Numarul total al posturilor de asistenti judiciari si repartizarea posturilor pe instante, in raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.

Art. 112. - Asistentii judiciari exercita atributiile prevazute la art. 55 alin. (2), precum si alte atributii prevazute in Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti.

Art. 113. - (1) Asistentilor judiciari li se aplica dispozitiile legale privind abaterile si sanctiunile disciplinare, precum si motivele de eliberare din functie prevazute de lege pentru judecatori si procurori.

(2) Sanctiunile disciplinare se aplica de catre ministrul justitiei.





Documente Atasate
Anexe Organizare Judec.htm

Afişează Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciara. Actualizata 2008 pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Ştiri Juridice