Ordinul nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea bauturilor traditionale romanesti

6. aromatizare - operatiunea care consta in adaugarea la prepararea bauturii spirtoase a uneia sau mai multor arome, asa cum au fost definite la pct. 4 si 5;
7. colorare - operatiunea care consta in adaugarea la prepararea bauturii spirtoase a unuia sau a mai multor coloranti;
8. marc de fructe - un produs obtinut atat din fructe proaspete, cat si din fructe aflate in diferite stadii de maturare si fermentare, zdrobite ori intregi, cu sau fara samburi, care valorifica atat fructele, cat si borhoturile de fructe (resturi de fructe zdrobite), in special cele care nu pot fi folosite la fabricarea marcului de fructe materie prima pentru gemuri, dulceturi etc.;
9. un grad decalitru (grad dal) - cantitatea de alcool etilic anhidru (100% vol.) continut in 0,1 litri; 10% vol. reprezinta un grad dal la temperatura de +20?C; un litru de alcool etilic anhidru contine 10 grade dal;
10. grad german de duritate (?dH) este egal cu 10 miligrame de oxid de calciu la un litru de apa;
11. alcool etilic de origine agricola - alcoolul etilic ale carui caracteristici sunt cele enumerate in anexa nr. 1 pct. 1 la Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 110/2008; in cazul in care se face referire la materia prima utilizata, alcoolul trebuie sa fie obtinut exclusiv din materia prima respectiva;
12. distilat de origine agricola - lichidul alcoolic obtinut prin distilarea, dupa fermentarea alcoolica, a unuia sau a mai multor produse agricole mentionate in anexa I la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, care nu prezinta nici caracteristicile alcoolului etilic de origine agricola, nici pe cele ale unei bauturi spirtoase, dar care pastreaza aroma si gustul materiei (materiilor) prime utilizate; in cazul in care se face referire la materia prima utilizata, distilatul trebuie sa fie obtinut exclusiv din materia prima respectiva;
13. maturare si invechire - operatiunea care consta in a lasa sa se produca in mod natural, in recipiente potrivite, anumite reactii care imprima bauturii caractere organoleptice calitative pe care nu le avea anterior;
14. continut in substante volatile - cantitatea de substante volatile, altele decat alcoolul etilic si metilic continut in bautura obtinuta exclusiv prin distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite;
15. amestec - operatiunea care consta in combinarea a doua sau mai multe bauturi spirtoase diferite in vederea obtinerii unei bauturi noi;
16. adaugare de alcool - operatiunea care consta in adaugarea de alcool etilic de origine agricola si/sau de distilate de origine agricola la o bautura spirtoasa;
17. combinare (cupajare) - operatiunea care consta in punerea impreuna a doua sau mai multe bauturi din aceeasi categorie, intre care exista numai diferente minore de compozitie, datorate unuia sau mai multora dintre urmatorii factori:
- metodele de fabricare;
- aparatele de distilare folosite;
- durata de maturare sau invechire;
- zona geografica de productie.
Bauturile astfel obtinute apartin aceleasi categorii ca si bauturile initiale, inainte de combinare;
18. loc de fabricatie - localitatea sau regiunea unde are loc procesul de fabricare a produsului finit, care confera bauturii caracterul si calitatile definitive esentiale.

Capitolul III - Definirea, descrierea si prezentarea bauturilor traditionale romanesti

Art. 3
In functie de tehnologia de fabricatie, de materiile prime si materialele folosite, de calitatile organoleptice si de proprietatile fizico-chimice, tuica, horinca, turtul, palinca, vinarsul, rachiul de fructe, rachiul de tescovina si rachiul de drojdie de vin se definesc dupa cum urmeaza:
1. Tuica este o bautura alcoolica traditionala romaneasca obtinuta exclusiv prin fermentarea alcoolica si distilarea prunelor (diverse soiuri), intregi sau zdrobite, ori a sucului obtinut din prune, in prezenta sau in lipsa samburilor:
a) fermentarea prunelor se realizeaza in cazi din lemn sau in cuve de fermentare ori in vase din inox, in functie de zona in care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia specifica aplicata;
b) distilarea se face in cazane din cupru cu ardere directa sau in instalatii de distilare, la o concentratie alcoolica de maximum 86% vol., astfel incat produsul distilarii sa aiba o aroma si un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeasi tarie alcoolica este autorizata;
c) avand un continut in substante volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) avand un continut in acid cianhidric, in cazul tuicii obtinute din prune cu samburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) avand un continut maxim in alcool metilic de 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) in functie de durata de invechire, denumirea produsului "tuica" poate fi inlocuita cu denumirile:
- "tuica batrana" obtinuta din distilate invechite minimum 3 ani;
- "tuica extra" obtinuta din distilate invechite minimum 7 ani;
g) in zonele geografice Maramures si Oas, tuica poate fi denumita "horinca" sau "turt";
h) folosirea la fabricarea tuicii a produselor indulcitoare, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 2, nu este permisa;
i) folosirea la fabricarea tuicii a substantelor aromatizante, preparatelor aromatizante, colorantilor, alcoolului etilic de origine agricola sau a distilatului de origine agricola, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 si 12, nu este permisa;
j) combinarea (cupajarea), asa cum a fost definita in art. 2 pct. 17, este permisa;
k) concentratia alcoolica minima este diferita in functie de procesul tehnologic de obtinere traditional zonei, dar nu mai mica de 24% vol. la comercializare pentru consum;
l) depozitarea, pastrarea si invechirea produsului se realizeaza in vase din lemn, inox sau din sticla.
2. Palinca este o bautura alcoolica traditionala romaneasca obtinuta exclusiv prin fermentarea alcoolica si distilarea unui fruct carnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, asa cum a fost definit in art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, in prezenta sau in lipsa samburilor:
a) fermentarea fructelor se realizeaza in cazi din lemn sau in cuve de fermentare ori in vase din inox, in functie de zona in care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifica aplicata;
b) distilarea se face in cazane din cupru cu ardere directa sau in instalatii de distilare, la o concentratie alcoolica de maximum 70% vol., astfel incat produsul distilarii sa aiba o aroma si un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeasi concentratie alcoolica este autorizata;
c) avand un continut in substante volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) avand un continut in acid cianhidric, in cazul palincii obtinute din fructe cu samburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) avand un continut maxim in alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; in cazul urmatoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcoduse (Prunus domestica L. subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumarii (Prunus domestica L.), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L.), cu exceptia perelor Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), zmeura (Rubus idaeus L.), mure (Rubus fruticosus auct. aggr.), caise (Prunus armeniaca L.) si piersici [Prunus persica (L.) Batsch], continutul de alcool metilic este de maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; in cazul urmatoarelor fructe: pere Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), coacaze rosii (Ribes rubrum L.), coacaze negre (Ribes nigrum L.), scoruse (Sorbus aucuparia L.), soc (Sambucus nigra L.), gutui (Cydonia oblonga Mill.) si boabe de ienupar (Juniperus communis L. si/sau Juniperus oxicedrus L.), continutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) folosirea la fabricarea palincii a produselor indulcitoare, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 2, nu este permisa;
g) folosirea la fabricarea palincii a zaharului caramelizat, asa cum a fost definit in art. 2 pct. 3, nu este permisa nici in scopul de a adapta culoarea, culoarea galbena sau galben-aurie obtinandu-se prin invechire in butoaie de stejar;
h) folosirea la fabricarea palincii a substantelor aromatizante, preparatelor aromatizante, colorantilor, alcoolului etilic de origine agricola sau a distilatului de origine agricola, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 si 12, nu este permisa;
i) combinarea (cupajarea), asa cum a fost definita in art. 2 pct. 17, este permisa;