Decizia 458/2009, privind incuviintarea executarii silite de catre instanta

Eliminarea controlului judecatoresc asupra inceperii executarii silite nu poate constitui un raspuns la cele statuate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, adica o componenta a "arsenalului juridic adecvat si suficient" la care face referire aceasta. Prin aceasta modificare a legii se incalca, asa cum s-a aratat, separatia puterilor in stat, principiile infaptuirii justitiei si, prin aceasta, normele constitutionale ale art. 1 alin. (3) care consacra statul de drept si, de asemenea, se incalca insusi spiritul jurisprudentei mentionate. Curtea observa, in acest sens, ca art. 373¹ din Codul de procedura civila, in noua redactare, determina lipsa unui control real si eficient al instantei asupra executarii silite, ceea ce are ca efect prelungirea duratei executarii silite, prin litigii ulterioare nascute din contestarea actelor de executare . Pe de alta parte, se creeaza o reglementare neunitara si contradictorie a procedurii executarii silite. Astfel, in conditiile in care, urmare modificarii legislative in discutie, la instanta de executare nu se mai constituie un dosar privind executarea, Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti prevede in continuare obligatia executorului judecatoresc de a comunica instantei copii de pe actele de executare silita, art. 50 alin. (1) si (2) din actul normativ mentionat stabilind ca: "Art. 50. - (1) In indeplinirea atributiilor lor executorii judecatoresti intocmesc procese-verbale, daca prin lege nu se dispune altfel.

(2) Un exemplar al proceselor-verbale intocmite ramane la executor, iar celelalte exemplare se comunica instantei de executare si celor interesati, dupa caz." O asemenea lipsa de corelare legislativa este de natura sa tulbure bunul mers al executarii silite, creand disfunctionalitati in derularea acesteia, asadar avand efecte contrare celor statuate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

In concluzie, Curtea constata ca modificarea art. 373¹ din Codul de procedura civila, prin dispozitiile art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006, a determinat desfiintarea unei importante garantii a dreptului la un proces echitabil al tuturor partilor implicate in procedura executarii silite, prin inlaturarea controlului instantelor judecatoresti asupra inceperii acestei proceduri, fiind incalcate astfel dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (4), art. 21 alin. (3) si ale art. 126 alin. (1), cu raportare la art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In ceea ce priveste dispozitiile art. 44 din Constitutie si cele ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, invocate, de asemenea, de autorii exceptiei in motivarea acesteia, se constata ca nu au incidenta in cauza.

Prezenta decizie nu constituie o reconsiderare a practicii Curtii Constitutionale. Aceasta, intrucat in jurisprudenta sa anterioara privind art. 373¹ din Codul de procedura civila, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006, Curtea, pronuntandu-se in limitele sesizarii, a statuat asupra altor critici de neconstitutionalitate decat cele formulate in prezenta cauza, critici care vizau, in esenta, fie posibilitatea executorului judecatoresc de a actualiza sumele de bani stabilite prin titlurile executorii (Decizia nr. 1.339 din 9 decembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 80 din 11 februarie 2009), fie aspecte referitoare la interpretarea si aplicarea legii (Decizia nr. 95 din 20 ianuarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 74 din 9 februarie 2009). In acord cu aceasta jurisprudenta, precum si cu cea privind constitutionalitatea dispozitiilor Legii nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti (de exemplu Decizia nr. 631 din 26 iunie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 518 din 1 august 2007), Curtea constata ca activitatea executorilor judecatoresti reprezinta un element al statului de drept, in masura in care prin modul de reglementare a competentei si atributiilor acestora nu se incalca Legea fundamentala.

In conformitate cu cele statuate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Curtea retine ca este sarcina legiuitorului sa gaseasca mijloace adecvate pentru a asigura eficienta hotararilor judecatoresti, prin adoptarea unor masuri legislative in sensul reducerii duratei si a simplificarii procedurii executarii silite a acestora, cu respectarea exigentelor constitutionale ale statului de drept .

Pentru motivele mai sus aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

D E C I D E:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Societatea Comerciala Thyssenkrupp Bilstein Compa - S.A. Sibiu, Thyssenkrupp Bilstein Suspension Gmbh si Thyssenkrupp AG in Dosarul nr. 4.858/306/2007 al Tribunalului Sibiu - Sectia civila si constata ca dispozitiile art. 373¹ din Codul de procedura civila, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006, sunt neconstitutionale.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Pronuntata in sedinta publica din data de 31 martie 2009.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Marieta Safta