Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Gingis impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Gingis impotriva Romaniei

Publicat: 05 Jul 2009 8863 citiri Secţiunea: Cauze CEDO

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Hotararea CEDO in Cauza Gingis impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 458 din 02/07/2009

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.

Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.

Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale

Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Instrument structural infiintat in 1993, cu scopul de a oferi ajutor financiar in domeniile mediu si infrastructura celor mai sarace state ale UE (statele cu un produs national brut sub 90% din media europeana),

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

(Authorized shares) Numarul maxim de actiuni dintr-o anumita clasa pe care o companie il poate emite legal, conform prevederilor din statut.

Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.

Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).

Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.

Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;

( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.

Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;

Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.

(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,

Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).

Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice p�na la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dob�nditorul subsecvent

Mircea cel Batran a fost domnitorul Valahiei intre anii 1386-1418. Initial numele lui insemna \"Mircea cel Vechi\"Mircea cel Batran (venit din trecut, din batrani), dar acest sens a disparut odata cu evolutia limbii, numele pastrandu-se insa in aceeasi forma.

Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).

Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;

Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.

Infractine care face parte din grupul infractiunilor la regimul stabilit pentru anumite activitati economice,

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,

Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.

Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Cheltuielile care intervin in derularea proiectelor finantate din instrumentele structurale, implementate de organisme, autoritati, institutii sau societati comerciale din sectorul public,

Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

I. Asupra pretinsei incalcari a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie

20. Reclamantii sustin ca au suferit o incalcare a dreptului lor de proprietate asupra apartamentului in litigiu din cauza vanzarii acestuia catre chiriasi si a refuzului instantelor nationale de a anula contractul de vanzare-cumparare. Ei considera ca statul nu putea vinde bunul, deoarece nationalizarea acestuia a fost ilegala. Ei invoca art. 1 din Protocolul nr. 1, care prevede urmatoarele:

"Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international. Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor."

A. Asupra admisibilitatii

21. Guvernul ridica mai multe exceptii de inadmisibilitate.

22. Astfel, el invoca nerespectarea termenului de 6 luni in ceea ce priveste prima actiune in revendicare.

23. De asemenea, Guvernul invoca si exceptia de inadmisibilitate a unei eventuale cereri intemeiate pe a doua actiune in revendicare, considerand ca reclamantii nu au sesizat Curtea cu o astfel de cerere, ci doar au informat-o despre existenta procedurii respective.

24. Tot referitor la cea de-a doua procedura, el sustine ca cererea este prematura, in masura in care procedura nu era solutionata definitiv la nivel national in momentul sesizarii Curtii, in conditiile in care aceasta nu poate fi sesizata decat dupa epuizarea cailor de atac interne. In plus, reclamantii nu au solicitat reluarea examinarii actiunii in revendicare dupa solutionarea definitiva a actiunii in anularea contractului. Rezulta ca procedura in discutie este inca pendinte.

25. In continuare, Guvernul invoca exceptia incompatibilitatii ratione materiae, estimand ca, in absenta recunoasterii dreptului lor de proprietate printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, reclamantii nu dispuneau de un "bun" in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1. In acest sens, el arata ca, in cadrul primei proceduri, actiunea reclamantilor a fost respinsa cu motivarea ca nationalizarea a fost conforma cu legea . In opinia Guvernului, faptul ca instantele nationale au retinut, in cea de-a doua procedura si in considerentele hotararilor lor, caracterul ilegal al nationalizarii nu este suficient pentru a le oferi reclamantilor o speranta legitima cu privire la restituirea bunului respectiv, deoarece, in dreptul roman, numai dispozitivul unei hotarari judecatoresti beneficiaza de autoritate de lucru judecat.

26. Reclamantii contesta argumentele Guvernului. Ei considera ca au epuizat caile de atac interne si precizeaza ca dreptul lor de proprietate asupra apartamentului in litigiu nu a fost niciodata anulat. In ceea ce priveste actiunea in revendicare introdusa de reclamanti, a carei examinare a fost suspendata in asteptarea solutionarii actiunii in anularea contractului, ei considera ca actiunea respectiva a ramas fara obiect, avand in vedere concluziile instantelor.

27. In ceea ce priveste exceptia intemeiata pe nerespectarea termenului de 6 luni invocata in legatura cu prima procedura, Curtea observa ca cererea a fost comunicata Guvernului, sub aspectul art. 1 din Protocolul nr. 1, numai in legatura cu cea de-a doua procedura, si anume actiunea in revendicare si in anularea contractului de vanzare-cumparare, astfel cum a fost solutionata prin Decizia din data de 21 decembrie 2005 a Curtii de Apel Constanta. Prin urmare, Curtea considera ca nu este necesar sa se pronunte asupra exceptiei Guvernului.

28. In ceea ce priveste exceptia de inadmisibilitate pe care Guvernul o intemeiaza pe faptul ca reclamantii nu au formulat nicio cerere in legatura cu cea de-a doua procedura, Curtea observa ca partile interesate au invederat incalcarea dreptului lor de proprietate din cauza vanzarii apartamentului lor si a refuzului instantelor nationale de a anula contractul de vanzare-cumparare. Prin urmare, aceasta exceptie trebuie respinsa.

29. Referitor la exceptia caracterului prematur al cererii, in partea referitoare la cea de-a doua procedura, Curtea achieseaza la opinia Guvernului potrivit careia aceasta procedura nu era inca solutionata la nivel national in momentul in care ea a fost sesizata. Tinand cont totusi de faptul ca procedura respectiva a fost solutionata definitiv prin Decizia din data de 21 decembrie 2005 a Curtii de Apel Constanta, Curtea respinge exceptia Guvernului. In plus, ea apreciaza ca, in speta, faptul ca reclamantii nu au solicitat reluarea examinarii actiunii in revendicare dupa solutionarea definitiva a actiunii in anularea contractului de vanzare-cumparare nu este decisiv.

30. In ceea ce priveste exceptia de incompatibilitate ratione materiae, Curtea considera ca aceasta este strans legata de fondul capatului de cerere pe care reclamantii il intemeiaza pe art. 1 din Protocolul nr. 1, astfel incat ea trebuie conexata cu fondul . De altfel, Curtea constata ca acest capat de cerere nu este vadit neintemeiat in sensul art. 35 A� 3 din Conventie si ca nu este afectat de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Asadar, trebuie declarat admisibil.

B. Asupra fondului

31. Guvernul acorda o importanta deosebita prevederilor Legii nr. 10/2001, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, al caror obiectiv este accelerarea procedurii de restituire a bunurilor nationalizate si, in situatiile in care o astfel de restituire se dovedeste a fi imposibila, acordarea unei despagubiri constand in actiuni la un organism de plasare a valorilor mobiliare, "Proprietatea", organizat sub forma unei societati pe actiuni . In opinia Guvernului, reparatia prevazuta de legislatia romana corespunde exigentelor jurisprudentei Curtii.

32. Reclamantii insista asupra faptului ca apartamentul lor a fost nationalizat abuziv si apoi vandut chiriasilor, care au fost de rea-credinta. De aceea, ei considera ca instantele nationale au refuzat pe nedrept sa anuleze contractul de vanzare-cumparare. Referitor la notificarea vizand restituirea bunului in temeiul Legii nr. 10/2001, ei sustin ca primaria a amanat analizarea acestei cereri de o maniera excesiva.

33. Curtea arata ca Judecatoria Constanta a stabilit caracterul ilegal al nationalizarii bunului prin Sentinta sa din 21 iunie 2004. Prin urmare, ea apreciaza ca aceasta constatare a ilegalitatii care, de altfel, nu a fost infirmata de o instanta superioara are ca efect recunoasterea, in mod indirect si cu efect retroactiv, a dreptului de proprietate al reclamantilor asupra bunului in cauza. In plus, Curtea constata ca acest drept nu era revocabil si ca nu a fost nici contestat, nici infirmat pana astazi (vezi, printre multe altele, Strain si altii mentionata mai sus, A� 38; Sebastian Taub impotriva Romaniei, nr. 58.612/00, A� 37, 12 octombrie 2006; Gabriel impotriva Romaniei, nr. 35.951/02, A�A� 25-26, 8 martie 2007; Aldea impotriva Romaniei, nr. 36.992/03, A� 24, 24 ianuarie 2008). Avand in vedere cele de mai sus, Curtea apreciaza ca argumentul Guvernului conform caruia ilegalitatea nationalizarii nu a fost retinuta in dispozitivul sentintei, ci in motivele sale, nu poate determina o abordare diferita in speta.

34. Prin urmare, Curtea apreciaza ca reclamantii aveau un bun in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1.

35. Ea reaminteste ca a examinat in mai multe randuri cauze care ridicau probleme similare cu cele ale spetei de fata si ca a constatat incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie (vezi, printre altele, Porteanu impotriva Romaniei, nr. 4.596/03, A�A� 32-35, 16 februarie 2006). Curtea reafirma in special ca, in contextul legislativ roman care reglementeaza actiunile in revendicare imobiliara si restituirea bunurilor nationalizate de regimul comunist, vanzarea de catre stat a bunului altuia catre terti de buna-credinta, chiar daca aceasta a fost anterioara confirmarii in justitie in mod definitiv a dreptului de proprietate al altuia, reprezinta o privare de bunuri (Porteanu, mentionata mai sus, A� 32). O astfel de privare, combinata cu lipsa totala a despagubirilor, este contrara art. 1 din Protocolul nr. 1 (Strain, mentionata mai sus, A�A� 39, 43 si 59). In plus, nici Legea nr. 10/2001, nici Legea nr. 247/2005 care o modifica nu iau in considerare prejudiciul suferit din cauza absentei indelungate a acordarii despagubirilor, de catre persoane care, la fel ca reclamantii, au fost lipsite de bunurile lor (Porteanu, mentionata mai sus, A� 34).

36. Dupa ce a analizat toate elementele ce i-au fost supuse atentiei, Curtea considera ca Guvernul nu a expus niciun fapt sau argument care sa poata conduce la o concluzie diferita in cazul de fata.

37. Tinand cont de jurisprudenta sa in materie, Curtea apreciaza ca, in speta, zadarnicirea dreptului de proprietate al reclamantilor asupra bunului lor, asociata cu o lipsa totala de despagubire, i-a facut pe acestia sa suporte o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul la respectarea bunului lor, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1.

38. Prin urmare, Curtea respinge exceptia Guvernului si constata ca a avut loc incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1.

II. Asupra pretinsei incalcari a art. 6 A� 1 din Conventie

39. Sub aspectul art. 6 A� 1 din Conventie, reclamantii se plang de procedurile judiciare desfasurate la nivel national, considerandu-le inechitabile. In aceasta privinta, ei considera ca instantele nationale nu au apreciat corect probele administrate si ca nu au dat dovada de impartialitate.

40. Tinand cont de toate elementele aflate in posesia sa si in masura in care este competenta sa fie sesizata cu pretentiile formulate, Curtea nu a retinut nicio incalcare a drepturilor garantate de art. 6 A� 1 din Conventie .

41. Rezulta ca acest capat de cerere trebuie respins ca vadit neintemeiat, in conformitate cu prevederile art. 35 A�A� 3 si 4 din Conventie .

III. Asupra aplicarii art. 41 din Conventie

42. Conform art. 41 din Conventie,

"In cazul in care Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."

A. Prejudiciu

43. Reclamantii solicita, cu titlu de daune materiale, restituirea apartamentului ori, daca acest lucru nu este posibil, suma de 100.000 EUR pentru valoarea de circulatie a bunului; in plus, ei solicita suma de 8.000 EUR pentru "contravaloarea lipsei de folosinta a bunului" din momentul introducerii primei actiuni in revendicare pana in prezent.

44. Guvernul arata ca reclamantii nu au prezentat niciun raport de expertiza asupra apartamentului. Acesta depune un raport de expertiza din luna septembrie 2007, conform caruia valoarea apartamentului este de 45.647 EUR.

45. In ceea ce priveste suma solicitata pentru lipsa de folosinta a bunului, Guvernul invita Curtea sa respinga aceasta cerere .

46. De asemenea, acesta arata ca partile interesate nu au solicitat nicio suma cu titlu de daune morale. El considera, prin urmare, ca nu ar trebui sa li se acorde nicio suma cu acest titlu .

47. Fata de circumstantele spetei, Curtea apreciaza ca restituirea apartamentului nr. 25, situat in Constanta, str. Mircea cel Batran nr. 172, bl. MD 14, sc. B, et.3, i-ar repune pe reclamanti, pe cat posibil, intr-o situatie echivalenta cu cea in care s-ar fi aflat daca cerintele art. 1 din Protocolul nr. 1 nu ar fi fost incalcate.

48. Daca statul parat nu procedeaza la aceasta restituire in cel mult 3 luni de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari, Curtea hotaraste ca Guvernul sa le plateasca partilor interesate, cu titlu de daune materiale, o suma care sa corespunda valorii actuale a bunului.

49. In speta, in ceea ce priveste stabilirea cuantumului acestei sume, Curtea observa ca Guvernul a prezentat un raport de expertiza care permite stabilirea valorii apartamentului. Conform acestui raport, aceasta valoare este de 45.647 EUR. Deoarece reclamantii nu au furnizat niciun raport de expertiza, Curtea estimeaza valoarea de circulatie actuala a bunului la suma de 46.000 EUR.

50. In ceea ce priveste suma solicitata pentru lipsa de folosinta a bunului, Curtea reaminteste ca ea nu poate specula asupra posibilitatii unei inchirieri a bunului in discutie si asupra profitabilitatii acesteia (Buzatu impotriva Romaniei (reparatie echitabila), nr. 34.642/97, A� 18, 27 ianuarie 2005) si ca ea a dispus restituirea bunului, cu titlu de satisfactie echitabila in baza art. 41 din Conventie . Prin urmare, ea respinge aceasta cerere .

51. Curtea observa alaturi de Guvern ca reclamantii nu au solicitat nicio suma cu titlu de daune morale.

B. Cheltuieli de judecata

52. Reclamantii solicita suma de 5.000 EUR pentru cheltuielile angajate la nivel intern si in fata Curtii si considera ca aceasta suma cuprinde onorariile de avocat, cheltuielile de transport si pentru telefon, precum si cheltuielile de traducere si fotocopiere a documentelor. Ei depun la dosar anumite documente justificative.

53. Guvernul arata ca reclamantii au prezentat documente justificative pentru o suma totala de aproximativ 1.017 EUR si ca, in orice caz, din aceste documente justificative nu reiese clar care erau procedurile la care se refera.

54. Curtea reaminteste ca un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor sale de judecata decat in masura in care li s-au stabilit realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil. In speta, tinand cont de criteriile mentionate mai sus si de documentele justificative furnizate de reclamanti, precum si de gradul relativ redus de complexitate al cauzei de fata, Curtea considera rezonabil sa le acorde partilor interesate suma de 450 EUR, cu titlu de cheltuieli .

C. Dobanzi moratorii

55. Curtea considera potrivit ca rata dobanzii moratorii sa se bazeze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene, majorata cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,