Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Amanalachioai impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Amanalachioai impotriva Romaniei

Publicat: 31 Oct 2009 23517 citiri Secţiunea: Cauze CEDO

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Hotararea CEDO in Cauza Amanalachioai impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 720 din 26/10/2009

Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).

Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

(Simple interest) Dobanda calculata doar pe baza investitiei initiale. Se calculeaza inmultind principalul cu rata anuala a dobanzii si cu numarul de ani implicati.

Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

Act adoptat de organele de stat,

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,

Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.

Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta

Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.

Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.

C U R T E A

1. declara, in unanimitate, cererea admisibila;

2. hotaraste, cu 6 voturi la 1, ca a avut loc incalcarea art. 8 din Conventie;

3. hotaraste, cu 6 voturi la 1:

a) ca statul parat sa ii plateasca reclamantului, in cel mult 3 luni de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari, conform art. 44 A� 2 din Conventie, urmatoarele sume, ce vor fi convertite in moneda nationala la cursul de schimb valabil la data platii:

(i) 20.000 EUR (douazeci mii euro), plus orice suma ce ar putea fi datorata cu titlu de impozit, ca daune morale;

(ii) 3.000 (trei mii euro), plus orice suma ce ar putea fi datorata cu titlu de impozit de reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecata;

b) ca, incepand de la expirarea termenului mentionat mai sus si pana la efectuarea platii, aceste sume sa se majoreze cu o dobanda simpla avand o rata egala cu cea a facilitatii de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene valabila in aceasta perioada, majorata cu 3 puncte procentuale;

4. respinge, in unanimitate, cererea de reparatie echitabila in rest.

Intocmita in limba franceza, ulterior comunicata in scris la data de 26 mai 2009, in conformitate cu art. 77 paragrafele 2 si 3 din Regulament.

Josep Casadevall, Santiago Quesada,
presedinte grefier

La prezenta hotarare este anexata, conform art. 45 A� 2 din Conventie si art. 74 A� 2 din Regulament, expunerea opiniei separate a judecatoarei Fura-Sandstrom.

J.C.M
S.Q

OPINIE SEPARATA
a doamnei judecator Fura-Sandstrom

1. Majoritatea a constatat incalcarea art. 8 din Conventie . Eu nu sunt de aceeasi parere, din urmatoarele motive.

2. Punctul meu de plecare este ca judecatorul national este mai bine plasat decat judecatorul international pentru a se pronunta in cauzele legate de viata de familie si pentru a gasi justul echilibru dintre interesele si drepturile persoanelor in cauza, in special interesul superior al copilului. Statele dispun de o mare marja de apreciere in acest domeniu, si acesta este un lucru binevenit, asa cum am avut deja ocazia sa constat in opiniile mele separate din cauzele Reigado Ramos impotriva Portugaliei (nr. 73.229/01, 22 noiembrie 2005) si Kriz impotriva Republicii Cehe (nr. 26.634/03, 9 ianuarie 2007).

3. Admit ca circumstantele cauzei de fata sunt deosebite si ca autoritatile judiciare romane ar putea eventual fi criticate pentru ca nu au actionat mai mult si mai repede. Dupa cum constata majoritatea, autoritatile competente nu au reusit sa coopereze intre ele pentru a proteja dreptul copilului (paragraful 95). Oricat de regretabila ar fi, nu sunt convinsa ca aceasta atitudine a autoritatilor a "contribuit intr-un mod decisiv la consolidarea unei situatii de fapt contrare dreptului reclamantului protejat de art. 8 din Conventie" (paragraful 95).

4. Sa rememoram faptele. La data de 27 ianuarie 2001, reclamantul si-a dat acordul ca fiica sa, in varsta de 6 ani, sa isi petreaca vacanta scolara la bunicii sai din partea mamei. La data de 4 februarie 2001, acestia l-au informat pe reclamant ca nu au de gand sa ii inapoieze fiica. A doua zi, reclamantul a facut plangere la politie (paragrafele 7-9). Acesta a fost inceputul unei serii de actiuni judiciare si administrative ce nu i-au permis reclamantului, nici pana astazi, sa isi revada fiica.

5. Totusi, din dosar nu reiese ca reclamantul a incercat si sa gaseasca o solutie amiabila cu bunicii, singur sau cu ajutorul autoritatilor competente.

6. Autoritatile nationale s-au aflat in fata unei situatii complexe si delicate. Complexitatea este dovedita de faptul ca instantele interne au evaluat probele in mod diferit (vezi continutul acordului dat de reclamant, paragraful 23) si au pronuntat sentinte uneori contradictorii (paragrafele 16 si 25). In plus, cu ocazia tentativelor de executare, a avut loc un incident violent intre bunici si reclamant, in care fetita a suferit leziuni care au necesitat 17 zile de ingrijiri medicale (paragraful 18). Consider ca este cel putin ciudat ca parchetul militar a dispus neinceperea urmaririi penale in favoarea reclamantului pe motivul ca bunicii si-au retras plangerea penala, desi in cauza erau acuzatii referitoare la acte de violenta comise asupra unei minore. Acest lucru imi intareste impresia de complexitate a dosarului si este probabil ca acesta cuprinde fapte care ne scapa.

7. Un tata care are toate drepturile parintesti s-a aflat in imposibilitatea de a-si exercita drepturile si in incapacitatea de a tine legatura cu fiica sa din cauza ca bunicii, carora le-a incredintat-o, i se opuneau. O situatie de neacceptat, desigur, dar poate ca raspunsul nu era nici alb, nici negru. Poate ca alegerea nu se facea intre o resedinta permanenta la tata sau la bunici. Poate ca ar fi trebuit sa se caute o solutie intermediara: drept de vizita, vizite insotite, custodie alternativa, mediere sau sprijin psihologic? Noi, judecatorii internationali, nu putem sa stim acest lucru si nu avem dreptul sa speculam.

8. Autoritatile nationale l-au ascultat pe copil, care a explicat ca prefera sa locuiasca cu bunicii sai (paragraful 48). Judecatorii nationali au constatat ca trebuie sa primeze interesul superior al copilului si, mai ales, vointa sa (paragraful 50). Ei si-au pronuntat hotararile tinand cont de toti factorii relevanti, inclusiv de dorinta exprimata de copil. Rolul nostru este oare sa refacem aceasta evaluare a faptelor si sa revedem interpretarea dreptului intern fara a avea beneficiul audierii partilor? Nu cred.

9. Nu impartasesc concluzia majoritatii conform careia "neactionand cu diligenta, autoritatile nationale, prin comportamentul lor, au favorizat integrarea lui D. in noul sau mediu si, in consecinta, au contribuit intr-un mod decisiv (am adaugat aldin) la consolidarea unei situatii de fapt contrare dreptului reclamantului protejat de art. 8 din Conventie" (paragraful 95). Mi se pare ca si reclamantul a contribuit la aceasta situatie sau cel putin nu reusesc sa inlatur aceasta ipoteza.

10. Pentru toate aceste motive consider ca, in aceasta cauza, Curtea ar fi trebuit mai bine sa acorde prioritate principiului subsidiaritatii.