Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Constantin si Stoian impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Constantin si Stoian impotriva Romaniei

Publicat: 16 Mar 2010 24157 citiri Secţiunea: Cauze CEDO

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Hotararea CEDO in Cauza Constantin si Stoian impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 169 din 16/03/2010

Instanta judecatoreasca, ce functioneaza in unele state si are competenta de a judeca faptele penale cele mai grave.

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)

Circumsatnta atenuanta prevazuta in scetiunea II, cap. V, t. III, art. 73, C. pen., partea generala.

Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,

Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.

Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Reprezinta o circumstanta atenuanta cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

Pricipiu prevazut in Codul penal al Romaniei potrivit caruia legea penal se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii,

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :

Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.

Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.

Reprezinta o circumstanta atenuanta cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,

Conform art.1853 Cod Civil, \"actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adica in calitate de locatari, depozitari etc.,

Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.

Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.

Denumire data monedei unice europene.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).

(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

52. Al doilea reclamant nu si-a prezentat argumentele in termenul stabilit de Curte .

2. Motivarea Curtii

53. Curtea observa ca, pentru a contesta caracterul echitabil al procesului, reclamantii au prezentat doua argumente. In primul rand, acestia au sustinut ca au savarsit infractiunea numai din cauza interventiei agentilor provocatori, primul reclamant pretinzand ca a stiut despre operatiunea sub acoperire a politiei, iar al doilea reclamant ca a acceptat sa il insoteasca pe primul reclamant la masina numai pentru a primi banii concubinei sale. In al doilea rand, acestia au sustinut ca, la momentul condamnarii lor, curtea de apel nu a efectuat o examinare amanuntita a probelor.

54. Curtea reaminteste jurisprudenta sa recenta privind art. 6 in care a dezvoltat conceptul de inscenare ca fiind distinct de folosirea tehnicilor legale ale activitatilor sub acoperire si a reafirmat obligatia instantelor interne de a efectua o examinare atenta a materialului de urmarire penala atunci cand un acuzat invoca utilizarea mijloacelor de constrangere din partea agentilor de politie. In acest context, Curtea a stabilit, de asemenea, ca functia sa in temeiul art. 6 A� 1 nu este sa determine daca anumite probe au fost obtinute in mod nelegal, ci, mai degraba, sa examineze daca o asemenea "nelegalitate" a avut drept consecinta incalcarea altui drept protejat de Conventie; astfel, trebuie sa examineze calitatea evaluarii de catre instantele interne a pretinsei inscenari si sa se asigure ca acestea au respectat in mod corespunzator drepturile acuzatului la aparare, in special respectarea principiului contradictorialitatii si de egalitate a armelor [a se vedea Ramanauskas, citata anterior, pct. 49-61, Malininas impotriva Lituaniei, nr. 10.071/04, pct. 34-35, 1 iulie 2008, si Bykov impotriva Rusiei (MC), nr. 4.378/02, pct. 88-93, 10 martie 2009].

55. Pentru a constata daca agentul de politie sub acoperire s-a limitat la "investigarea activitatii infractionale intr-un mod in principal pasiv" in prezenta cauza (a se vedea Ramanauskas, citata anterior, pct. 55), Curtea tine seama de urmatoarele consideratii. Nimic din trecutul reclamantilor nu a sugerat o predispozitie spre traficul de droguri. Doar faptul ca unul dintre ei era un consumator de droguri condamnat (a se vedea pct. 21) nu poate schimba concluzia Curtii. Curtea observa ca procurorul nu a oferit detalii si nici nu s-a referit la vreo proba obiectiva, cu privire la pretinsul comportament infractional al reclamantilor, in decizia sa de incepere a urmaririi penale. In plus, nu s-a gasit heroina in posesia primului reclamant sau in casa celui de-al doilea reclamant (a se vedea pct. 10-12).

56. De asemenea, Curtea observa ca partile au oferit interpretari diferite ale evenimentelor care au avut loc la 18 noiembrie 2003. Potrivit Guvernului, primul reclamant a acceptat sa intermedieze schimbul intre investigatorul acoperit, a carui identitate nu o cunostea, si al doilea reclamant, iar drogurile gasite in masina agentului proveneau din schimbul respectiv. Cu toate acestea, pretinzand provocarea din partea politiei, primul reclamant a declarat ca a fost informat cu privire la operatiunea sub acoperire, in timp ce al doilea reclamant a pretins ca a fost indus in eroare sa accepte banii; ambii reclamanti sustin ca cele doua grame de heroina gasite de politisti erau cele care au fost acordate de parchet pentru operatiunea sub acoperire.

57. In lumina acestei controverse si sub rezerva rolului sau subsidiar cu privire la interpretarea probelor, Curtea va examina daca reclamantii au putut sa conteste in mod eficient aspectul provocarii (a se vedea Ramanauskas, pct. 60-61, si Malininas, pct. 34, ambele citate anterior).

58. Tribunalul a hotarat ca probele obtinute de la reclamanti, investigatorul acoperit si martori au confirmat ca a existat provocare din partea politiei si, prin urmare, a achitat reclamantii pentru acest motiv.

59. Cu toate acestea, pe baza acelorasi probe, curtea de apel a anulat sentinta si i-a condamnat pe reclamanti pentru trafic de droguri. Procedand astfel, curtea de apel nu a audiat persoanele carora li s-au luat declaratii in fata procurorului si a tribunalului. Aceasta a acordat mai multa importanta declaratiilor obtinute de procuror si a considerat ca declaratiile date in fata instantei nu au fost conforme cu realitatea .

60. Curtea reitereaza ca, atunci cand i se solicita unei curti de apel sa examineze cauza in fapt si in drept si sa se pronunte cu privire la aspectul vinovatiei sau nevinovatiei reclamantului, precum in cazul de fata, aceasta nu poate, in ceea ce priveste procesul echitabil, sa stabileasca faptele in mod corespunzator fara o examinare directa a probelor prezentate in persoana de catre reclamant, in cazul in care acesta sau aceasta sustine ca nu a savarsit fapta presupusa a constitui infractiune (a se vedea Danila impotriva Romaniei, nr. 53.897/00, pct. 35, 8 martie 2007). In prezenta cauza, curtea de apel nu a examinat nicio proba si nici nu a audiat in mod direct reclamantii cu privire la fondul acuzatiilor; faptul ca reclamantii nu au solicitat in mod expres examinarea unor probe suplimentare de catre curtea de apel, dupa cum a subliniat Guvernul, nu impiedica instanta respectiva sa ia masuri pozitive in acest sens (a se vedea Danila, citata anterior, pct. 41). De asemenea, ultimul cuvant al reclamantilor in fata instantei nu poate fi echivalat cu dreptul acestora de a fi audiati de instanta in timpul procesului (a se vedea Constantinescu impotriva Romaniei, nr. 28.871/95, pct. 58, CEDO 2000-VIII).

61. In afara de aceasta, sub rezerva faptului ca nu poate trece cu vederea ca depozitiile unui martor in sedinta publica si sub juramant ar trebui intotdeauna sa fie prioritare altor declaratii facute de acelasi martor in cursul urmaririi penale, nici macar atunci cand cele doua sunt contradictorii (a se vedea Doorson impotriva Olandei, 26 martie 1996, pct. 78, Culegere 1996-II), Curtea nu este convinsa de rationamentul sumar al curtii de apel pentru a justifica prioritatea acordata declaratiilor obtinute de procuror. Curtea observa, in special, ca banuielile nutrite de curtea de apel privind lipsa de onestitate a martorilor nu erau justificate de constatarile anchetatorilor in aceasta privinta. Faptul ca reclamantii au fost audiati de tribunal si au avut posibilitatea de a supune martorii unei confruntari la acel moment al procedurii nu schimba convingerea Curtii in aceasta privinta.

62. In cele din urma, spre deosebire de Guvern, Curtea nu este convinsa de raspunsul pe care autoritatile, in special instantele, l-au dat acuzatiilor de constrangere din partea politiei (a se vedea Ramanauskas, citata anterior, pct. 61). Fie ca primul reclamant era sau nu la curent cu actiunea politiei si fie ca al doilea reclamant a fost sau nu indus in eroare sa accepte banii, faptele cauzei arata ca, daca nu ar fi existat solicitarea explicita a agentului de a cumpara droguri, nu ar fi avut loc niciunul dintre evenimentele de la 18 noiembrie.

63. Curtea considera ca curtea de apel nu a examinat in mod corespunzator schimbarea de pozitie a primului reclamant, considerand, fara explicatii suplimentare, ca a refuzat, in fata instantelor, sa admita implicarea sa in traficul de droguri.

64. In concluzie, avand in vedere importanta si dificultatile sarcinii investigatorilor, Curtea considera, tinand seama de consideratiile precedente, ca actiunile ofiterului de politie sub acoperire si ale colaboratorului acestuia au avut drept consecinta determinarea reclamantilor sa savarseasca fapta penala pentru care au fost condamnati, depasind simpla investigatie pasiva a activitatii infractionale existente, si ca instantele interne nu au investigat suficient acuzatiile de provocare. Pentru aceste motive, procesul reclamantilor a fost privat de caracterul echitabil impus de art. 6 din Conventie .

In consecinta, a fost incalcat art. 6 A� 1 din Conventie in aceasta privinta.

65. In afara de aceasta, Curtea considera ca, in urma concluziei de mai sus, nu este necesar sa se mai examineze celelalte capete de cerere .

III. Cu privire la celelalte pretinse incalcari ale Conventiei

66. Curtea a examinat celelalte capete de cerere . Cu toate acestea, avand in vedere toate elementele de care dispune si in masura in care este competenta sa se pronunte cu privire la aspectele invocate, Curtea considera ca acestea nu indica nicio pretinsa incalcare a drepturilor si a libertatilor stabilite in Conventie sau in protocoalele la aceasta. In special, al doilea reclamant s-a plans, in temeiul art. 6 A� 1 din Conventie, ca, datorita deducerii eronate a arestarii sale preventive de catre instantele interne, ar trebui sa ispaseasca un an suplimentar de detentie . Aceasta eroare a fost, de fapt, corectata de Inalta Curte de Casatie si Justitie la 14 iulie 2006 (a se vedea pct. 31). In cele din urma, invocand in esenta art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, al doilea reclamant s-a plans ca nu putea sa respecte ordinul de confiscare privind cele 1,48 g de heroina, intrucat heroina gasita la 18 noiembrie fusese deja predata investigatorilor si nu detinea alte droguri. Cu toate acestea, Curtea observa ca ordinul de confiscare se referea la aceleasi droguri care au fost confiscate de politisti in timpul evenimentelor din 18 noiembrie (a se vedea pct. 30) si ca nu au fost luate impotriva reclamantilor alte masuri care sa aduca atingere drepturilor patrimoniale ale acestora in sensul art. 1.

67. Rezulta ca acest capat de cerere este in mod vadit nefondat si trebuie respins in sensul art. 35 A� 3 si 4 din Conventie .

IV. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie

68. Articolul 41 din Conventie prevede:

"In cazul in care Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."

A. Prejudiciu

69. Primul reclamant a solicitat Curtii sa stabileasca o suma rezonabila pentru prejudiciul material si moral.

Al doilea reclamant a solicitat initial, in cererea introductiva, cu titlu de prejudiciu material, suma de 252.000 euro (EUR) si suma de 300.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral; acesta nu a raspuns solicitarii Curtii, la 17 iunie 2008, pentru formularea pretentiilor sale in conformitate cu art. 60 din Regulamentul Curtii. Dupa ce au expirat termenele stabilite pentru introducerea cererilor de satisfactie echitabila si dupa ce reclamantul a fost avertizat ca solicitarea sa ar putea fi respinsa, acesta a informat Curtea ca isi mentinea pretentiile initiale.

70. Guvernul a sustinut ca solicitarea primului reclamant pentru prejudiciul material ar trebui respinsa, intrucat acesta nu a adus probe cu privire la prejudiciul suferit.

Cu privire la pretentiile celui de-al doilea reclamant, Guvernul a considerat ca acestea ar trebui respinse, intrucat nu le-a prezentat in conformitate cu art. 60 din Regulamentul Curtii. Guvernul a facut trimitere la Nitescu impotriva Romaniei (nr. 26.763/03, pct. 48, 21 aprilie 2009). In plus, acesta a sustinut ca sumele solicitate pentru pretinsul prejudiciu material erau excesive si nejustificate si ca nu exista nicio legatura de cauzalitate intre aceste sume si actele autoritatilor.

De asemenea, Guvernul considera ca o eventuala constatare a incalcarii ar putea constitui, in sine, o reparatie suficienta a prejudiciului moral pretins de reclamanti.

71. Curtea nu identifica nicio legatura de cauzalitate intre incalcarea constatata si prejudiciul material pretins de catre primul reclamant; prin urmare, respinge acest capat de cerere . Pe de alta parte, acorda primului reclamant 10.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral.

72. In cele din urma, Curtea observa ca al doilea reclamant, care a fost reprezentat de avocat, nu a respectat conditiile pentru prezentarea pretentiilor si nici nu a prezentat o justificare rezonabila pentru nerespectarea termenelor. Prin urmare, Curtea ii respinge acestuia toate capetele de cerere .

B. Cheltuieli de judecata

73. Reclamantii nu au solicitat rambursarea cheltuielilor de judecata .

C. Dobanzi moratorii

74. Curtea considera potrivit ca rata dobanzilor moratorii sa se bazeze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene, majorata cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

In unanimitate,

C U R T E A,

1. decide sa conexeze cererile;