Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Legislaţie » Recursuri in interesul legii » Decizia nr. 24/2009, privind admisibilitatea unei cai de atac impotriva sentintei prin care instanta, sesizata direct prin cererea de revizuire, se desesizeaza si trimite cauza procurorului competent, conform art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala

Decizia nr. 24/2009, privind admisibilitatea unei cai de atac impotriva sentintei prin care instanta, sesizata direct prin cererea de revizuire, se desesizeaza si trimite cauza procurorului competent, conform art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala

  Publicat: 30 Apr 2010       4359 citiri        Secţiunea: Recursuri in interesul legii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Decizia nr. 24/2009, privind examinarea recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, privind admisibilitatea unei cai de atac impotriva sentintei prin care instanta, sesizata direct prin cererea de revizuire, se desesizeaza si trimite cauza procurorului competent, conform art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 275 din 28/04/2010

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Incetarea investirii unui organ de urmarire penala sau instantei de judecata cu solutionarea unei pricini, in temeiul propriei hotarari
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act adoptat de organele de stat,
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Incetarea investirii unui organ de urmarire penala sau instantei de judecata cu solutionarea unei pricini, in temeiul propriei hotarari
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Incetarea investirii unui organ de urmarire penala sau instantei de judecata cu solutionarea unei pricini, in temeiul propriei hotarari
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act adoptat de organele de stat,
Incetarea investirii unui organ de urmarire penala sau instantei de judecata cu solutionarea unei pricini, in temeiul propriei hotarari
A fost promulgat la 11.09.1865

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
- SECTIILE UNITE -



DECIZIA Nr. 24
din 12 octombrie 2009



Dosar nr. 14/2009



Sub presedintia doamnei judecator Lidia Barbulescu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,

Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, privind admisibilitatea unei cai de atac impotriva sentintei prin care instanta, sesizata direct prin cererea de revizuire, se desesizeaza si trimite cauza procurorului competent, conform art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 72 de judecatori din 108 aflati in functie.

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procuror Scutea Gabriela - adjunct al procurorului general.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia in sensul de a se stabilit ca cererea de revizuire adresata in mod gresit direct instantei, fara parcurgerea procedurii de efectuare a actelor de cercetare, se trimite procurorului competent conform art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala, prin sentinta care nu este supusa niciunei cai de atac.



SECTIILE UNITE,



deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:

In aplicarea dispozitiilor art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala, se constata ca instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar privind admisibilitatea unei cai de atac impotriva sentintei prin care instanta, sesizata direct prin cererea de revizuire, se desesizeaza si trimite cauza procurorului competent.

Astfel, din examenul jurisprudentei actuale s-a evidentiat ca unele instante au pronuntat hotarari definitive.

Alte instante, dimpotriva, au recunoscut existenta unei cai de atac impotriva hotararilor de desesizare si au trimis cauza procurorului competent in temeiul art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala, in ipoteza in care instantele de judecata au fost sesizate direct prin cererea de revizuire, insa s-a constatat un punct de vedere neunitar cu privire la gradul de jurisdictie, in sensul ca in timp ce unele au considerat ca o astfel de hotarare este atacabila, atat cu apel, cat si cu recurs, alte instante au apreciat ca singura cale de atac este recursul.

De asemenea, nici instanta suprema nu a avut un punct de vedere unitar in materia enuntata, in sensul ca, desi initial a apreciat ca recursul declarat impotriva sentintei prin care instanta, sesizata direct prin cererea de revizuire, se desesizeaza si trimite cauza la procuror este inadmisibil, ulterior a pronuntat sentinte cu mentiunea ca pot fi atacate cu recurs.

Examinandu-se fiecare dintre aceste ipoteze, in raport cu dispozitiile legale aplicabile, se constata urmatoarele:

Legiuitorul roman a prevazut in Codul de procedura penala, in Partea Speciala, titlul II, "Judecata", cap. IV, sectiunea a II-a "Revizuirea", reglementarea acestei cai extraordinare de atac, statuand in dispozitiile art. 393-4081 obiectul revizuirii, cazurile si dovedirea unora, persoanele care pot cere revizuirea, organul caruia i se adreseaza cererea de revizuire, continutul acesteia si modalitatea completarii sau precizarii ei, in ipoteza neindeplinirii conditiilor prevazute expres, termenul de introducere, efectuarea actelor de cercetare, instanta competenta, precum si procedura judecarii revizuirii, evidentiind prevederi concrete referitoare la masurile premergatoare, admiterea in principiu, masurile care pot fi luate dupa admiterea in principiu, rejudecarea, solutiile dupa rejudecare, calea de atac, revizuirea dispozitiilor civile, precum si revizuirea in cazul hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului.

In continutul art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala se arata in mod expres ca "Cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta".

Totodata, prevederile art. 399 din acelasi cod reglementeaza continutul actelor pe care procurorul le efectueaza dupa introducerea cererii de revizuire, in sensul ca poate asculta persoana care solicita revizuirea; cand este necesara efectuarea de cercetari pentru a verifica temeinicia cererii de revizuire, poate dispune aceasta prin ordonanta; cere, daca este necesar, dosarul cauzei pentru efectuarea actelor de cercetare; poate delega organul de cercetare penala, ipoteza in care dispozitiile art. 217 ultimul alineat sunt aplicabile; termenul de efectuare a actelor de cercetare este de doua luni si curge de la data introducerii cererii de revizuire, iar dupa efectuarea cercetarilor, procurorul inainteaza intregul material impreuna cu concluziile sale instantei competente.

Din perspectiva tehnicii de reglementare folosite de legiuitor, atat in art. 397 alin. 1, cat si in art. 399 alin. 5 din Codul de procedura penala, pe calea interpretarii gramaticale a sintagmelor folosite, si anume "se adreseaza" si, respectiv, "inainteaza intregul material impreuna cu concluziile sale instantei competente", se delimiteaza in mod clar si expres modalitatea de sesizare a instantei competente privind revizuirea unei cauze, in sensul ca aceasta are loc numai prin inaintarea de catre procuror a materialului si concluziilor sale si nicidecum prin sesizarea pe calea cererii de revizuire adresate direct de vreuna dintre persoanele aratate expres de lege.

Altfel spus, modalitatea in care instanta de judecata competenta este sesizata cu judecarea revizuirii unei cauze presupune un proces de verificare mai intai a existentei concluziilor si a materialului procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta, iar in mod subsecvent asupra organului judiciar caruia i s-a adresat cererea de revizuire, si anume a procurorului, cat si daca acesta era cel competent, respectiv de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta.

Ipoteza adresarii unei cereri de revizuire, de catre vreuna dintre persoanele care poate formula o asemenea cerere, direct instantei de judecata, si nicidecum procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta, asa cum prevede in mod accesibil si previzibil art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala, echivaleaza cu o cerere gresit indreptata la un organ necompetent.

Legiuitorul roman, desi nu a folosit, in mod expres, ca in cazul dispozitiilor art. 222 alin. 7 din Codul de procedura penala referitoare la plangerea penala gresit indreptata, art. 2781 alin. 13 din acelasi cod privind plangerea in fata judecatorului impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata gresit indreptata sau art. 285 teza I din Codul de procedura penala, ce vizeaza plangerea prealabila, sintagma "plangerea (...) gresit indreptata... se trimite...", concluzia mai sus mentionata, in ipoteza adresarii directe a cererii de revizuire instantei de judecata, si nu procurorului, rezulta pe cale de interpretare a dispozitiilor art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala, care stipuleaza in mod concret organul judiciar caruia i se adreseaza cererea de revizuire.

Astfel, instanta de judecata, in procesul de verificare asupra modului in care a fost sesizata, prin adresarea in mod direct cu o cerere de revizuire de catre vreuna dintre persoanele prevazute de lege, constatand inexistenta concluziilor procurorului, ca urmare a faptului ca nu a fost parcursa etapa obligatorie a cercetarilor efectuate de catre procuror, in conditiile art. 399 alin. 5 din Codul de procedura penala, va aprecia ca cererea de revizuire ce i-a fost adresata a fost gresit indreptata, urmand a o trimite organului judiciar competent, in scopul asigurarii unei juste cercetari asupra sa.

Modalitatea mai sus mentionata se circumscrie procesului de verificare a legalei sesizari a organului judiciar, iar constatarea cererii de revizuire gresit indreptate, ce va avea drept consecinta trimiterea la organul judiciar competent, chiar daca nu este prevazuta in mod expres in norma, constituie o desesizare menita sa asigure valorificarea drepturilor procesuale exercitate de catre titularul unei asemenea cereri, in conditiile procedurii prevazute expres in lege.

Hotararea de desesizare prin care instanta de judecata, in temeiul art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala, trimite cererea de revizuire procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta, sub aspectul felului acesteia, este sentinta, in conditiile art. 311 alin. 1 din Codul de procedura penala.

Sentinta pronuntata in conditiile mai sus mentionate, ce contine masura trimiterii la organul judiciar competent, fiind tot o hotarare de desesizare ca si hotararile de trimitere a plangerii gresit indreptate reglementate de art. 222 alin. 7, art. 2781 alin. 13 si art. 285 teza I din Codul de procedura penala, este supusa numai caii de atac ordinare a recursului, controlul judiciar dand posibilitatea verificarii obiectului cererii, stabilirii organului judiciar competent caruia i se trimite in mod efectiv si care asigura indreptarea unor erori judiciare cu privire la aspectele mentionate.





Afişează Decizia nr. 24/2009, privind admisibilitatea unei cai de atac impotriva sentintei prin care instanta, sesizata direct prin cererea de revizuire, se desesizeaza si trimite cauza procurorului competent, conform art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Recurs in Interesul Legii    RIL    ICCJ    Cale de atac    Art. 397 alin. 1 Codul de procedura penala    Competenta



Comentează: Decizia nr. 24/2009, privind admisibilitatea unei cai de atac impotriva sentintei prin care instanta, sesizata direct prin cererea de revizuire, se desesizeaza si trimite cauza procurorului competent, conform art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala
Jurisprudenţă

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Pronuntaţă de: CEDO

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Privarea salariatului de drepturile banesti cuvenite. Spor pentru orele lucrate in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale
Pronuntaţă de: Tribunalul M, Sectia a II-a Civila de Contencios Administrativ si Fiscal, Sentinta nr. 1013/2016

Obligarea angajatorului la plata orelor suplimentare si a concediului de odihna neefectuat de catre salariat
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr 1224/2016 din 30.05.2016

Respectarea de catre angajator a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata si a prevederilor contractuale aplicabile
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze privind Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizie nr. 3269 din 16.05.2016

Decizie de concediere bazata pe un temei de drept declarat neconstitutional. Reintegrarea salariatului pe postul detinut si plata despagubirilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze privind Conflicte de munca si Asigurari sociale, Decizia nr. 2841/2016 din 31.05.2016

Modificarea unilaterala a contractului individual de munca. Modificarea felului muncii si diminuarea salariului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a pentru cauze privind Conflicte de munca si Asigurari sociale, Decizia nr. 291 din 21.01.2016

Nelegalitatea si netemeinicia deciziei de sanctionare a salariatului. Restituirea drepturilor salariale retinute
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti, Sectia I Civila, Decizia nr. 1166/2016 din 11.05.2016

Obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale neacordate, actualizate cu indicele de inflatie si dobanda legala aferenta
Pronuntaţă de: Tribunalul Dambovita, Sectia I Civila, Complet specializat in solutionarea litigiilor de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 797 din 19.05.2016



Articole Juridice

Noile reglementari privind ucenicia la locul de munca. Conditii de angajare, drepturi si obligatii ale partilor
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

Refuzul salariatului de a efectua examinarea medicala periodica. Optiunile angajatorului
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Cum se incheie corect un contract de comodat
Sursa: Avocat Cristian Darie

Asistentul personal profesionist pentru persoane cu handicap. Angajare, conditii si proceduri de atestare
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

Introducerea partii responsabile civilmente in procesul penal dupa finalizarea procedurii de camera preliminara - neconstitutionalitate
Sursa: Av. Andrei Gheorghe Gherasim