Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Urbanovici impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Urbanovici impotriva Romaniei

  Publicat: 31 Aug 2010       16220 citiri        Secţiunea: Cauze CEDO  


vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Urbanovici impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 614 din 31/08/2010

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Dovada scrisa prin care
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Conform art. 290 Cod Penal, falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288 (falsul material in inscrisuri oficiale),
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Infractine care face parte din grupul infractiunilor la regimul stabilit pentru anumite activitati economice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

23. Guvernul a reiterat principiile Curtii cu privire la caile extraordinare de atac prin care au fost anulate hotarari definitive si irevocabile. Acesta a informat Curtea ca procedura extraordinara folosita in cauza a fost abrogata din Codul de procedura civila.

24. De asemenea, Guvernul a subliniat ca, in masura in care reclamanta nu si-a dovedit dreptul de proprietate, aceasta nu poate pretinde ca avea un "bun" in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1. Prin urmare, nu a avut loc nicio ingerinta in dreptul sau de proprietate ca urmare a casarii hotararii definitive si irevocabile.

Totusi, in cazul in care Curtea va considera ca reclamanta avea un "bun", Guvernul arata ca ingerinta a fost prevazuta de lege si a urmarit un scop legitim, cu care a fost proportionala. In mod special, Guvernul a mai aratat ca, intrucat adeverinta folosita de reclamanta fusese declarata falsa, Curtea Suprema de Justitie a casat decizia irevocabila tocmai pentru a corecta o eroare judiciara comisa de instantele ordinare.

25. Reclamanta se opune pozitiei Guvernului. Aceasta a aratat ca, admitand un recurs in anulare, Curtea Suprema de Justitie a desfiintat toate hotararile anterioare ce ii erau favorabile, incalcandu-i astfel dreptul la un proces echitabil si determinand-o sa isi piarda titlul de proprietate asupra terenului in discutie.

2. Aprecierea Curtii

a) Principii generale

26. Curtea reitereaza ca, potrivit jurisprudentei sale bine stabilite, dreptul la un proces echitabil in fata unei instante, astfel cum este el garantat de art. 6 Až 1, trebuie interpretat in lumina preambulului Conventiei, care enunta, printre altele, suprematia dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre aspectele fundamentale ale suprematiei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca solutia data in mod definitiv oricarui litigiu de catre instante sa nu mai fie readusa in discutie (Cauza Brumarescu impotriva Romaniei [MC], nr. 28.342/95, Až 61, CEDO 1999-VII).

27. Curtea a avut de-a face in mai multe randuri cu cauze ce ridicau probleme similare cu cea din prezenta speta, in care a constatat incalcarea art. 6 Až 1 din Conventie, deoarece a considerat ca recursul in anulare analizat a incalcat principiul securitatii raporturilor juridice, in masura in care promovarea sa nu se afla la dispozitia partilor din proces, ci numai la dispozitia procurorului general, si deoarece, prin admiterea cererii, Curtea Suprema de Justitie a desfiintat o intreaga procedura judiciara care s-a finalizat cu o hotarare judecatoreasca ce avea autoritate de lucru judecat si care, mai mult decat atat, fusese si executata (vezi, printre multe altele, Brumarescu, mentionata mai sus, Až 62; S.C. Masinexportimport Industrial Group - S.A. impotriva Romaniei, nr. 22.687/03, Až 36, 1 decembrie 2005; si Cornif impotriva Romaniei, nr. 42.872/02, AžAž 29 si 30, 11 ianuarie 2007).

28. De asemenea, Curtea a considerat ca o casare a unei astfel de decizii dupa ce a ramas definitiva si a devenit irevocabila a constituit o privare de proprietate in sensul celei de-a doua fraze a primului paragraf al art. 1 din Protocolul nr. 1, ce nu putea fi justificata decat daca se dovedea, printre altele, ca s-a facut "pentru cauza de utilitate publica" si "in conditiile prevazute de lege". Mai mult, orice ingerinta asupra dreptului de proprietate trebuie sa respecte si cerinta proportionalitatii (vezi Brumarescu, AžAž 77 si 78; S.C. Masinexportimport Industrial Group - S.A., Až 44; si Cornif, AžAž 39 si 40, hotarari mentionate mai sus).

29. Curtea reitereaza ca niciuna dintre parti nu are dreptul sa ceara revizuirea unei hotarari irevocabile si obligatorii cu unicul scop de a obtine o reanalizare a fondului cauzei. Puterea de revizuire a instantelor superioare ar trebui exercitata pentru a corecta erorile judiciare, nu pentru a realiza o noua analiza a fondului cauzei. Revizuirea nu trebuie sa devina un apel deghizat, iar simplul fapt ca ar putea exista doua puncte de vedere diferite asupra chestiunii puse in discutie nu este un motiv suficient de a rejudeca o cauza. O abatere de la acest principiu este justificata numai atunci cand este dictata de circumstante substantiale si imperios necesare (vezi Ryabykh impotriva Rusiei, nr. 52.854/99, Až 52, CEDO 2003-IX).

30. Chiar daca o astfel de revizuire ar fi justificata, anumite circumstante speciale ale cauzei ar putea revela faptul ca modalitatea efectiva in care a fost folosita aceasta cale a afectat insasi esenta unui proces echitabil. In mod special, Curtea trebuie sa evalueze daca, intr-o anumita speta, puterea de a promova si de a derula un recurs extraordinar a fost exercitata de autoritati astfel incat sa pastreze, in cea mai mare masura posibila, un just echilibru intre interesele in cauza (vezi, mutatis mutandis, Nikitin impotriva Rusiei, nr. 50.178/99, Až 57, CEDO 2004-VIII).

b) Aplicarea acestor principii in cauza de fata

31. In cauza de fata, instantele au statuat in favoarea reclamantei intr-o actiune in revendicare si au considerat irelevant pentru cauza faptul ca unul dintre documentele folosite ca proba ar putea fi fals .

Asadar, Curtea considera ca interventia Curtii Supreme de Justitie nu era necesara pentru a aborda aceasta problema, deoarece instantele comune au avut destule ocazii sa remedieze pretinsa eroare in interpretarea lor.

32. Presupunand chiar, asa cum argumenteaza Guvernul, ca judecatorii au gresit atunci cand au refuzat sa suspende procedura de recurs, o astfel de omisiune nu ii poate fi imputata reclamantei, care a informat instantele despre existenta celor doua proceduri paralele (vezi, in special, paragraful 10 de mai sus).

33. In acest sens, Curtea subliniaza ca statul ar trebui sa organizeze un sistem judiciar astfel incat sa identifice procedurile inrudite si, acolo unde este necesar, sa le conexeze sau sa interzica instituirea unor noi proceduri cu privire la aceeasi chestiune, pentru a evita reexaminarea unor cauze irevocabil solutionate pe calea unui apel deghizat, in sfera unor proceduri paralele [vezi, mutatis mutandis, Rosca impotriva Moldovei, nr. 6.267/02, Až 25, 22 martie 2005; Gjonbocari si altii impotriva Albaniei, nr. 10.508/02, Až 59, 23 octombrie 2007; si Driza impotriva Albaniei, nr. 33.771/02, Až 69, CEDO 2007-... (extrase)].

34. Mai mult, Curtea observa ca, in timp ce instantele ordinare, in special instanta de ultim rang, si-au bazat hotararile pe mai multe documente si depozitii ale martorilor, Curtea Suprema de Justitie a respins actiunea din unicul motiv al nulitatii actului fals, fara a-si exprima o opinie cu privire la celelalte mijloace de proba sau, cel putin, fara a explica de ce le-a inlaturat.

35. Din acelasi motiv, Curtea considera ca aceasta cauza este mult diferita de Cauza Stoicescu, mentionata mai sus, in care singurul act de proprietate al reclamantului asupra proprietatii in litigiu, si anume certificatul de mostenitor, a fost ulterior anulat (vezi Stoicescu, mentionata mai sus, AžAž 57 si 58).

36. Curtea nu poate specula asupra modului in care s-ar fi finalizat cauza in cazul in care Curtea Suprema de Justitie (sau instantele comune intr-o noua actiune in revendicare) ar fi reanalizat restul probelor din dosar. Totusi, aceasta observa ca situatia creata nu ii poate fi imputata reclamantei si considera ca formularea unei noi actiuni in revendicare ar supune-o unei sarcini disproportionate, ce nu poate fi justificata in circumstantele speciale ale cauzei.

37. Considerentele de mai sus ii sunt suficiente Curtii pentru a constata ca o casare a Deciziei irevocabile din 21 mai 2001 nu reprezinta decat un apel deghizat si, folosindu-l, autoritatile nu au asigurat un just echilibru intre interesele aflate in joc si astfel au incalcat dreptul reclamantei la un proces echitabil.

38. De asemenea, deoarece prin Decizia irevocabila din 21 mai 2001 reclamanta a fost recunoscuta ca proprietar al terenului in litigiu, reclamanta poate pretinde ca are un "bun" in sensul art. 1 din Protocolul aditional la Conventie, iar casarea deciziei respective dupa ce a ramas definitiva si a devenit irevocabila si dupa ce a fost executata va constitui o ingerinta in dreptul beneficiarului deciziei la o linistita posesie a acelui bun (vezi Brumarescu, mentionata mai sus, Až 74). Presupunand chiar ca o astfel de ingerinta ar putea fi considerata ca serveste unui interes public, Curtea constata ca ea nu era justificata, deoarece nu a fost pastrat un just echilibru, iar reclamanta a fost obligata sa suporte o sarcina individuala si excesiva (Brumarescu, mentionata mai sus, AžAž 75-80).

39. Pentru toate aceste motive, Curtea respinge exceptia preliminara a Guvernului si constata ca a avut loc o incalcare a art. 6 Až 1 din Conventie, cat si incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie .

II. Asupra aplicarii art. 41 din Conventie

40. Conform art. 41 din Conventie:

"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."

41. Reclamanta nu a formulat o cerere de reparatie echitabila. Prin urmare, Curtea considera ca nu se impune sa ii acorde vreo suma in acest sens (vezi, mutatis mutandis, Arsenovici impotriva Romaniei, nr. 77.210/01, Až 55, 7 februarie 2008).



PENTRU ACESTE MOTIVE,



In unanimitate,



C U R T E A



1. uneste cu fondul si respinge exceptia preliminara a Guvernului;

2. declara cererea admisibila;

3. hotaraste ca a avut loc incalcarea art. 6 Až 1 din Conventie;

4. hotaraste ca a avut loc incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie .

Intocmita in limba engleza, apoi comunicata in scris la data de 23 septembrie 2008, in aplicarea art. 77 AžAž 2 si 3 din Regulament.

Josep Casadevall, Santiago Quesada,
presedinte grefier





Afişează Hotararea CEDO in Cauza Urbanovici impotriva Romaniei pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Curtea Europeana a Drepturilor Omului    CEDO    Hotarari CEDO    Proces echitabil    Drept de proprietate

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Hotararea CEDO in cauza Michnea impotriva Romaniei. Respectarea vietii de familie
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Hotararea CEDO in Cauza Dimitrie Dan Popescu si altii impotriva Romaniei. Imposibilitatea de a se bucura de dreptul de proprietate
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Autorizare desfasurare activitati specifice agentului de munca temporara
Pronuntaţă de: Tribunalul CONSTANTA - DECIZIA CIVILa NR. 919 din19 Iunie 2019

Recurs admis (cu opinie separata). Casare hotarare pronuntata in apel. Rejudecare. Reparare prejudiciu produs UAT
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia I civila Decizia nr. 760/2020 Sedinta publica din data de 17 martie 2020

Hotararea CEDO din 3 martie 2020 in Cauza Convertito si altii impotriva Romaniei. Cererea priveste anularea diplomelor de licenta
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Revendicare imobiliara a unui bun proprietate comuna pe cote-parti (coproprietate). Exceptie de la opozabilitatea hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Titularii dreptului de proprietate privata afectati de capacitatile energetice pot pretinde indemnizatii pentru lipsa de folosinta numai in masura in care capacitatile energetice au fost realizate dupa intrarea in vigoare a Legii energiei electrice nr. 13/2007
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Decizia CCR nr. 657/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a sintagmei "pe baza de abonament" - Legea 1/2011
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Hotararea in Cauza Deaconu impotriva Romaniei din 29.01.2019
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Hotararea in Cauza Ana Ionescu si altii impotriva Romaniei, din 26.02.2019
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului



Articole Juridice

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Tratamentul inegal aplicat salariatilor. Discriminare. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Codul muncii al Romaniei din 1972 la cel din 2003, sau de la oamenii muncii pana la lucratorul de azi
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciului moral si imbogatirea fara justa cauza. Criterii de acordare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea concurentei: raportarea amenzii la cifra de afaceri realizata in anul anterior ľ pedeapsa justa sau grava inechitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert ľ aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu