Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Maties impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Maties impotriva Romaniei

  Publicat: 12 Nov 2010       17214 citiri        Secţiunea: Cauze CEDO  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Maties impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 752 din 11/11/2010

Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
In raport cu material, expresie latina utilizata pentru cazurile in care competenta unui organ
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
In materie penala, conform art.14 Cod Procedura Penala, dreptul persoanei vatamate, constituita ca parte civila, de a alatura si exercita actiunea civila fie celei penale in cadrul procesului penal, fie inaintarea acesteia instantei civile.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Infractine care face parte din grupul infractiunilor la regimul stabilit pentru anumite activitati economice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
In raport cu material, expresie latina utilizata pentru cazurile in care competenta unui organ
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire data monedei unice europene.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Act adoptat de organele de stat,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice pÔna la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dobÔnditorul subsecvent
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cheltuielile care intervin in derularea proiectelor finantate din instrumentele structurale, implementate de organisme, autoritati, institutii sau societati comerciale din sectorul public,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

I. Asupra pretinsei incalcari a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie

19. Reclamantul se plange cu privire la imposibilitatea de a se bucura de dreptul de a fi despagubit pentru terenul nationalizat, conform prevederilor legale in materie, si invoca in acest sens art. 1 din Protocolul nr. 1, care prevede urmatoarele:

"Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor."

A. Asupra admisibilitatii

20. Guvernul ridica o exceptie de incompatibilitate ratione materiae a acestui capat de cerere cu dispozitiile Conventiei. Acesta considera ca reclamantul nu detine un "bun" in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1, in masura in care Decizia nr. 40/L/2000 a Comisiei judetene nu stabileste valoarea despagubirii datorate reclamantului si nicio alta hotarare judecatoreasca definitiva nu i-a recunoscut dreptul de a i se acorda o despagubire al carei cuantum sa fi fost stabilit. Prin urmare, Guvernul considera ca, spre deosebire de cauzele Broniowski impotriva Poloniei [MC] (nr. 31.443/96, CEDO 2004-V) si Matache si altii impotriva Romaniei (nr. 38.113/02, 19 octombrie 2006), reclamantul nu are o creanta stabilita si exigibila.

21. Reclamantul nu prezinta observatii in aceasta privinta.

22. Curtea reaminteste faptul ca a statuat deja, in cauze similare cu cea de fata, ca deciziile administrative necontestate prin care li se recunoaste partilor interesate dreptul la o despagubire fara a-i stabili suma reprezinta un "interes patrimonial" suficient de bine stabilit in dreptul intern, cert, nerevocabil si exigibil, care, in opinia sa, se include in notiunea de "bun" in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie (Viasu, mentionata mai sus, AžAž 58-60).

23. Argumentele Guvernului nu pot duce, in speta, la o concluzie diferita. Curtea observa ca dreptul reclamantului la o despagubire a fost confirmat in mod constant si regulat de catre autoritati, stabilit clar in dreptul intern, asa cum reiese din Decizia nr. 40/L/2000 a Comisiei judetene, prin care se valideaza inscrierea creantei reclamantului, si chiar, din Decizia ramasa definitiva din data de 7 martie 2003 a Tribunalului Judetean Mures (mutatis mutandis, Viasu, mentionata mai sus, Až 59).

24. Prin urmare, exceptia Guvernului trebuie respinsa. Pe de alta parte, Curtea constata ca acest capat de cerere nu este vadit neintemeiat in sensul art. 35 Až 3 din Conventie si ca nu este lovit de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Asadar, el trebuie declarat admisibil.

B. Asupra fondului

25. Reclamantul subliniaza ca se afla de mai multi ani in imposibilitatea de a beneficia in mod efectiv de despagubirea in discutie. El considera ca Decizia din 21 octombrie 2008 prin care se stabilea cuantumul despagubirii nu poate fi executata in mod efectiv. Mai exact, el considera inacceptabile termenul de 2 ani prevazut pentru plata sumei in numerar, ce reprezinta in cazul sau mai putin de o treime din despagubirea datorata, precum si faptul ca diferenta va fi convertita in actiuni la Fondul "Proprietatea", fond care nu functioneaza.

26. Guvernul insista asupra faptului ca reclamantul a utilizat posibilitatea de a se adresa autoritatilor administrative pentru a i se acorda o despagubire . In opinia sa, mecanismul implementat prin Legea nr. 247/2005 si referitor la infiintarea Fondului "Proprietatea" este capabil sa le ofere persoanelor indreptatite o despagubire care sa corespunda cerintelor din jurisprudenta Curtii. Conform ultimelor modificari ale Legii nr. 247/2005, o parte din despagubirea in discutie i-ar putea fi platita in numerar partii interesate si au fost facute progrese pentru ca Fondul "Proprietatea" sa devina functional.

27. Guvernul mai observa ca reclamantul a obtinut o decizie prin care i se acordau despagubiri, insa decizia nu poate fi executata din cauza ca partea interesata nu a urmat procedura prevazuta de Legea nr. 247/2005 (paragrafele 11 si 12 de mai sus).

28. Curtea face trimitere la jurisprudenta invocata in Cauza Viasu, mentionata mai sus, cu privire la obligatiile stabilite de art. 1 din Protocolul nr. 1 in sarcina statului care a adoptat o legislatie care prevede restituirea sau despagubirea pentru bunurile confiscate intr-un regim anterior (Viasu, mentionata mai sus, Až 58).

29. Aceasta reaminteste ca neexecutarea unei decizii prin care se recunoaste dreptul de proprietate constituie o ingerinta in sensul primei fraze din primul alineat al art. 1 din Protocolul nr. 1. In speta, ingerinta in discutie consta in omisiunea autoritatilor competente de a asigura caracterul efectiv al dreptului pe care i l-au recunoscut reclamantului prin Decizia nr. 40/L/2000 (Viasu, mentionata mai sus, AžAž 60 si 66, si Ramadhi si alti 5, mentionata mai sus, AžAž 76-77).

30. Curtea a examinat deja cauze ce ridicau probleme legate de omisiunea autoritatilor de a asigura caracterul efectiv al dreptului pe care l-au recunoscut partilor interesate prin decizii definitive de a primi despagubiri pentru bunurile imobiliare trecute in patrimoniul statului in timpul regimului comunist si a constatat incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 (Viasu, mentionata mai sus, AžAž 62-73, Katz impotriva Romaniei, nr. 29.739/03, 20 ianuarie 2009, si Faimblat impotriva Romaniei, nr. 23.066/02, 13 ianuarie 2009). Cu toate acestea, ea apreciaza ca, in cauza de fata, situatia este in mod sensibil diferita de cauzele mentionate mai sus, in masura in care reclamantul a obtinut o decizie a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor care preciza, pe baza unei expertize, cuantumul despagubirii ce ii era datorata (a contrario Viasu, Katz si Faimblat, mentionate mai sus). Fara a contrazice concluziile la care a ajuns in cauzele mentionate mai sus, Curtea apreciaza ca, in speta, din motivele precizate mai jos, se impune o analiza mai nuantata.

31. Curtea constata ca prevederile legale aplicabile in materie ii permiteau reclamantului sa obtina plata in numerar a unei parti din despagubirea stabilita prin Decizia din 21 octombrie 2008 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor. Mai exact, reclamantul ar fi putut sa incaseze suma de 250.000 RON, adica circa o treime din suma ce ii era datorata (paragraful 14 de mai sus). Pentru a beneficia de aceasta posibilitate, reclamantul ar fi trebuit sa isi exercite un drept de optiune (paragraful 15 de mai sus), ceea ce nu a facut. Or, conform legii interne, aceasta etapa era obligatorie pentru a obtine un titlu de plata care i-ar fi permis sa obtina plata sumei mentionate mai sus intr-un termen de 2 ani. De altfel, Curtea observa ca, din informatiile puse la dispozitia publicului de catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, reiese ca pentru persoanele care au exercitat un drept de optiune, sunt pe cale de a fi facute plati si o cincime din sumele solicitate a fost deja platita (paragraful 18 de mai sus).

32. Avand in vedere acestea, Curtea observa ca este dificil sa solutioneze in abstracto problema eficientei procedurii speciale implementate de autoritatile nationale pentru accelerarea platii despagubirilor prevazute de Legea nr. 247/2005 (paragrafele 14-16 de mai sus). De aceea, in speta, Curtea constata ca, desi a fost informat de autoritatile nationale despre necesitatea de a isi exercita dreptul de optiune, reclamantul a refuzat sa o faca (paragrafele 10-12 de mai sus). Astfel, reclamantul a blocat cu buna stiinta procedura . Or, daca Curtea nu poate specula asupra eficientei procedurii speciale implementate pentru plata accelerata a unei parti a despagubirii, totusi, data fiind atitudinea partii interesate, Curtea nu poate concluziona ca autoritatile sunt in intregime raspunzatoare de imposibilitatea sa de a obtine o parte a despagubirii. De altfel, Curtea observa ca termenul acordat de lege reclamantului pentru exercitarea dreptului sau de optiune nu a expirat inca (paragraful 16 in fine de mai sus). Rezulta ca, pentru acea parte a cererii care corespunde sumei pe care reclamantul ar fi putut sa o primeasca in numerar, nu a avut loc incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1.

33. In ceea ce priveste restul despagubirii, si anume mai mult de doua treimi din suma datorata reclamantului, Curtea constata ca aceasta trebuia sa faca obiectul unor actiuni la Fondul "Proprietatea" (paragraful 14 de mai sus). Or, luand nota cu satisfactie de evolutia care pare sa se intrevada in practica in privinta mecanismului de plata prevazut de Legea nr. 247/2005, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 81/2007, Curtea observa ca, pana in prezent, Guvernul nu a demonstrat ca sistemul de despagubire pus in aplicare prin intermediul Fondului "Proprietatea" le permitea persoanelor indreptatite, si in special reclamantului, sa incaseze, conform unei proceduri si unui calendar previzibile, despagubirile pe care sunt indreptatite sa le primeasca.

34. Prin urmare, Curtea apreciaza ca, pentru aceasta parte a cererii, a avut loc incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1.

II. Asupra celorlalte pretinse incalcari

35. Tot in temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, reclamantul se plange de imposibilitatea de a obtine restituirea terenului si de lipsa de folosinta a acestuia.

36. Curtea reaminteste ca un reclamant nu poate sustine o incalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 decat in masura in care deciziile pe care le incrimineaza se refera la "bunurile" sale, in sensul acestei prevederi. Conform jurisprudentei constante a organelor Conventiei in materie, nu trebuie considerate ca "bunuri" in sensul articolului mentionat mai sus speranta de a i se recunoaste un drept de proprietate care s-a stins de mult timp si nici creanta conditionala ramasa fara obiect in urma nerealizarii conditiei (KopeckAEŁ impotriva Slovaciei [MC], nr. 44.912/98, Až 35, CEDO 2004-IX).

37. In speta, ascendentul reclamantului, P.O., fusese deposedat de un teren in timpul regimului comunist. Astfel, procedura administrativa introdusa in temeiul Legii nr. 1/2000 si actiunea subsecventa nu vizau "bunuri existente" in patrimoniul reclamantului. Curtea mai observa ca nicio decizie administrativa sau judiciara nu a recunoscut dreptul reclamantului de a i se atribui un teren in natura . Prin urmare, Curtea considera ca reclamantul nu detinea un "bun" in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1.

38. Rezulta ca acest capat de cerere intemeiat pe art.1 din Protocolul nr. 1 este incompatibil ratione materiae cu prevederile Conventiei in sensul art. 35 Až 3 si trebuie respins in aplicarea art. 35 Až 4.

III. Asupra aplicarii art. 41 din Conventie

39. Conform art. 41 din Conventie,

"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."

A. Prejudiciu

40. Reclamantul solicita, ca daune materiale, suma de 522.912 euro (EUR), reprezentand valoarea terenului a carui restituire a fost solicitata si suma de 155.555 EUR pentru lipsa de folosinta timp de zece ani. El mai solicita 15.000 EUR ca daune morale.

41. Guvernul considera ca reclamantul nu poate solicita decat partea ce ii revine din despagubirea de 1.886.771 RON, stabilita prin Decizia din 21 octombrie 2008. De asemenea, acesta observa ca reclamantul nu si-a justificat cererea referitoare la lipsa de folosinta a terenului in cauza si considera ca nu exista o legatura de cauzalitate intre pretinsul prejudiciu moral si eventuala incalcare a Conventiei.

42. Curtea reaminteste ca o hotarare ce constata o incalcare atrage pentru statul parat obligatia de a pune capat incalcarii si de a-i inlatura consecintele astfel incat sa refaca pe cat posibil situatia anterioara acesteia [Iatridis impotriva Greciei (reparatie echitabila) [MC], nr. 31.107/96, Až 32, CEDO 2000-XI].

43. In speta, Curtea apreciaza, in acord cu Guvernul, ca reclamantul nu poate pretinde decat jumatate din valoarea estimata a terenului, tinand cont ca decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor il vizeaza si pe P.V.R., in parti egale. Prin urmare, partea ce ii revine reclamantului este de 943.385,5 RON. Curtea reaminteste apoi ca a considerat ca reclamantul ar fi trebuit sa faca la nivel national demersurile necesare pentru a obtine plata unei parti a despagubirii (paragrafele 30-32 de mai sus).

44. Totusi, pentru restul sumei, Curtea apreciaza ca plata despagubirii validate prin Decizia din 21 octombrie 2008 si fixata conform criteriilor stabilite de legislatia romana (Viasu, mentionata mai sus, Až 38), l-ar repune pe reclamant, pe cat posibil, intr-o situatie echivalenta cu cea in care s-ar fi aflat daca cerintele art. 1 din Protocolul nr. 1 nu ar fi fost incalcate. Insa, tinand cont de constatarile hotararii de fata din care reiese ca sistemul actual de restituire nu este eficient, Curtea apreciaza ca nu are alta optiune decat sa acorde suma care, in opinia sa, ar constitui o solutionare definitiva si completa a prezentului litigiu patrimonial (Viasu, mentionata mai sus, Až 89).

45. Curtea mai observa ca reclamantul nu a prezentat documente justificative relevante pentru pretinsa lipsa de folosinta. Asadar, nu ii va fi acordata nicio suma cu acest titlu .

46. In lumina celor de mai sus, Curtea ii aloca reclamantului suma de 167.485 EUR, pentru prejudiciul material .

47. Pe de alta parte, Curtea apreciaza ca situatia litigioasa trebuie sa ii fi cauzat partii interesate o stare de incertitudine si neplaceri care justifica acordarea unei sume pentru prejudiciul moral. Tinand cont de aceste elemente, Curtea, statuand in echitate, ii aloca reclamantului suma de 4.000 EUR, pentru prejudiciul moral.

B. Cheltuieli de judecata

48. Reclamantul mai solicita suma de 2.000 EUR pentru cheltuielile de judecata . El prezinta documente justificative pentru o parte din aceste cheltuieli .

49. Guvernul considera ca reclamantul nu a prezentat documente justificative pentru intreaga suma solicitata cu titlu de cheltuieli de judecata, care este, in orice caz, excesiva.

50. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor de judecata decat in masura in care li s-a stabilit realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil. In speta si tinand cont de documentele aflate in posesia sa si de criteriile mentionate mai sus, Curtea considera rezonabila suma de 50 EUR pentru procedura in fata Curtii si i-o acorda reclamantului.

C. Dobanzi moratorii

51. Curtea considera potrivit ca rata dobanzii moratorii sa se bazeze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene, majorata cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

In unanimitate,

C U R T E A



Afişează Hotararea CEDO in Cauza Maties impotriva Romaniei pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Noutati legislative 2010    Monitorul Oficial 2010    Hotarari CEDO    Legea 18/1991    Legea 1/2000    Proprietari    Terenuri    Despagubiri



Comentează: Hotararea CEDO in Cauza Maties impotriva Romaniei