Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei

  Publicat: 26 Nov 2010       42313 citiri        Secţiunea: Cauze CEDO  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 778 din 22/11/2010

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act adoptat de organele de stat,
Imprejurarea sau evenimentul conditie nu s-au realizat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Instanta judecatoreasca, ce functioneaza in unele state si are competenta de a judeca faptele penale cele mai grave.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act adoptat de organele de stat,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desemneaza o invitatie publica adresata de catre AM/OI unei categorii clar identificate de solicitanti, in vederea depunerii cererilor de finantare pentru proiecte, in cadrul unui domeniu de interventie al axelor prioritare din Programul Operational Regional 2007-2013 sau din Programele Operationale Sectoriale.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
Nivel maxim al creditelor autorizate a fi acordate unui client sau unui grup de firme;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Prevazuta in cap. IV, t. VII, art. 133, C. pen., partea generala, cauza care inlatura consecintele condamnarii si care da dreptul persoanei condamnate de a fi repusa in folosinta drepturilor de care a fost lipsita.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care impiedica infaptuirea justitiei,
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
Conform Legii locuintei 114/1996, o locuinta care, \"prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerinta utilizatorului si caracteristicile locuintei, la un moment dat,
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
In categoria activelor circulante, post ce se refera la creantele salariale, sociale si fiscale determinate
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Elementele de intrare in procesul de productie, in activitatile economice in general, reprezentand conditiile necesare si suficiente pentru desfasurarea acestui proces din care rezulta bunuri economice.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Indicator rezultat din analiza raportului unor aspecte diferite din activitatea unei societati, cum ar fi coeficientul de randament, coeficientul de rotatie, de solvabilitate, rentabilitate, lichiditate etc.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Modalitate de rezolvare pasnica a litigiilor internationale,
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

II. sa reanalizeze, in urma hotararilor Curtii care constata deficiente structurale sau generale in dreptul sau practica statului, caracterul efectiv al recursurilor interne existente si, daca este cazul, sa creeze recursuri efective, pentru a evita aducerea in fata Curtii a cauzelor repetitive;
III. sa acorde o atentie deosebita, in cadrul punctelor I si II de mai sus, existentei recursurilor efective in cazul unei afirmatii justificabile privind durata excesiva a procedurilor jurisdictionale (...)."
83. Partea relevanta din anexa la Recomandarea Comitetului Ministrilor Rec(2004)6 prevede urmatoarele:
"(...) 13. Dupa ce o hotarare a Curtii care releva deficiente structurale sau generale in dreptul sau in practica statului (A«hotarare-pilotA») a fost adoptata, iar un numar mare de cereri privitoare la aceeasi problema (A«cauze repetitiveA») sunt pe rol sau susceptibile de a fi introduse la Curte, statul parat trebuie sa se asigure ca potentialii reclamanti dispun de un recurs efectiv care sa le permita sa se adreseze unei autoritati nationale competente, recurs care ar putea fi, in egala masura, utilizat de reclamantii actuali. Un astfel de recurs rapid si eficient le-ar permite sa obtina deja o reparatie la nivel intern, in conformitate cu principiul subsidiaritatii sistemului Conventiei.
14. Introducerea unui astfel de recurs intern ar putea contribui, de asemenea, in mod semnificativ, la reducerea volumului de munca al Curtii. Desi executarea rapida a hotararii-pilot ramane esentiala pentru solutionarea problemei structurale si prevenirea in acest fel a cererilor viitoare privind aceeasi problema, poate exista o categorie de persoane care au fost deja afectate de aceasta problema inainte de rezolvarea sa. Pentru aceste persoane, existenta unui recurs menit sa garanteze o reparatie la nivel intern ar permite Curtii sa le invite sa utilizeze noul recurs si, daca este cazul, sa declare inadmisibile cererile lor.
15. Pot exista mai multe optiuni pentru a atinge acest obiectiv, in functie, printre altele, de natura problemei structurale in discutie si dupa cum persoana afectata de aceasta problema a introdus sau nu o cerere la Curte .
16. In special, in urma unei hotarari-pilot care a relevat o problema structurala specifica, ar putea fi, de exemplu, adoptata o abordare ad hoc, prin care statul vizat sa examineze oportunitatea introducerii unui recurs specific sau a extinderii unui recurs existent pe cale legislativa sau jurisprudentiala.
17. In cadrul acestei examinari de la caz la caz, statele ar putea prevedea, daca acest lucru se dovedeste oportun, posibilitatea redeschiderii procedurilor similare celor dintr-o cauza-A«pilotA» care a stabilit o incalcare a Conventiei, pentru a degreva Curtea de aceste cauze si, daca este cazul, pentru a pune la dispozitia persoanei vizate un remediu mai rapid. Criteriile enumerate in Recomandarea Rec(2000)2 a Comitetului Ministrilor pot servi drept sursa de inspiratie in acest sens.
18. In cazul in care astfel de recursuri specifice au fost create ca urmare a unei hotarari-pilot, guvernele ar trebui sa informeze rapid Curtea, pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare in examinarea cauzelor repetitive.
19. Cu toate acestea, nu va fi necesar sau adecvat sa se creeze recursuri noi pentru orice cauza in care o hotarare a Curtii a identificat o problema structurala sau sa se acorde acestora un anumit efect retroactiv. In anumite cazuri, poate fi preferabil sa se lase Curtii sarcina de a examina aceste cauze, in special pentru a evita obligarea reclamantului sa suporte sarcina suplimentara a epuizarii din nou a recursurilor interne care, in plus, nu ar fi infiintate decat dupa adoptarea modificarilor legislative (...)."
84. La data de 2 martie 2010, cu ocazia celei de-a 1.078-a reuniune, delegatii ministrilor care supravegheaza executarea hotararilor Curtii au reamintit cu privire la cauzele Strain, Viasu si cu privire la peste o suta de alte cauze romanesti de acest tip ca aspectele pe care acestea le ridica se refera la o problema sistemica importanta, legata in special de lipsa restituirii sau a despagubirii pentru bunurile nationalizate, apoi revandute de stat unor terti. Acestia au luat act de un plan de actiune prezentat la data de 25 februarie 2010 de catre autoritatile romane, pe care le-au invitat sa prezinte un calendar estimativ pentru adoptarea masurilor luate in considerare.
E. Drept comparat in materie de restituire sau de despagubire pentru bunurile nationalizate inainte de 1989 in Europa Centrala si de Est
85. In anii de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, regimurile comuniste din numeroase tari din Europa Centrala si de Est au nationalizat si expropriat masiv imobilele, precum si structurile industriale, bancare, comerciale si, cu exceptia Poloniei, pe cele agricole.
86. La inceputul anilor 1990, au fost adoptate masuri de restituire in multe dintre aceste tari, ale caror situatii politice si juridice erau diferite. Modalitatile si intinderea restituirilor difereau de la o tara la alta si s-a observat o mare diversitate in formele de despagubire stabilite de state.
87. Anumite state nu au adoptat masuri legislative cu privire la restituirea sau despagubirea pentru bunurile nationalizate ori confiscate (Azerbaidjan, Bosnia-Hertegovina si Georgia).
88. Legislatia poloneza nu prevede restituirea sau despagubirea generala pentru bunurile confiscate ori nationalizate. Singura exceptie se refera la regiunea Bugului si se limiteaza la a prevedea un drept la despagubire . Acest drept se poate concretiza, la alegerea creditorului: prin deducerea valorii indexate a bunurilor abandonate din pretul bunurilor publice achizitionate prin intermediul unei proceduri de licitatie sau prin plata unei despagubiri pecuniare ce provine din fondul de despagubire . Cuantumul indemnizatiei ce i se poate plati creditorului este plafonat prin lege la 20% din valoarea actuala a bunurilor pierdute in regiunea Bug.
89. Legislatia ungara privitoare la despagubirea partiala a daunelor cauzate de stat bunurilor cetatenilor prevede o despagubire sub forma unei sume de bani sau a unor cupoane de despagubire . Legea stabileste si un plafon .
90. Majoritatea tarilor in cauza limiteaza dreptul la restituire sau la despagubire la anumite categorii de bunuri ori de persoane . Anumite state fixeaza in legislatia lor termene, uneori foarte scurte, pentru prezentarea cererilor.
91. Anumite tari (Albania, Bulgaria, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei si Lituania) prevad diverse forme de restituire si/sau de despagubire prin legile numite "de restituire". Altele au inclus problema restituirii bunurilor in legi de reabilitare (Germania, Moldova, Republica Ceha, Rusia, Slovacia si Ucraina). In fine, problema este tratata si in legile proprietatii (Germania, Bulgaria, Estonia, Republica Ceha si Slovenia).
92. In toate cazurile, restituirea nu este un drept absolut si poate fi supusa unor conditii sau limitari numeroase. Acelasi lucru este valabil si pentru dreptul la o despagubire .
1. Conditiile ratione personae
93. Restituirea bunurilor confiscate ori nationalizate sau despagubirea poate sa ii priveasca fie pe fostii proprietari, fie pe succesorii acestora (mostenitori legali in Albania). Anumite legislatii, precum cele din Estonia, Lituania, Moldova, Republica Ceha, Slovacia si Slovenia, le impun solicitantilor conditia sa fi avut calitatea de cetatean in momentul confiscarii sau sa aiba calitatea de cetatean in momentul formularii cererii de restituire, iar uneori chiar ambele conditii . In plus, dreptul Slovaciei si al Estoniei impunea conditia ca solicitantul sa fi avut resedinta permanenta in tara respectiva in momentul intrarii in vigoare a legii si in momentul formularii cererii de restituire sau de despagubire . Pentru sistemele care prevad procedura de reabilitare, numai persoanele reabilitate conform legii pot solicita restituirea bunurilor lor. Asa se intampla in Germania, Moldova, Republica Ceha, Rusia, Slovacia si Ucraina, tari in care dreptul la restituire sau la despagubire decurge, integral ori partial, din reabilitarea victimelor represiunii politice.
2. Categoriile de bunuri excluse de la restituire
94. Anumite legislatii exclud de la restituire sau de la despagubire mai multe categorii de bunuri .
95. In anumite state sunt excluse terenurile si cladirile al caror aspect a fost modificat (Germania), in altele, bunurile care si-au pierdut aspectul initial (Estonia) sau bunurile care au disparut ori care au fost distruse, precum si bunurile care au fost privatizate (Moldova, Rusia si Ucraina).
96. De altfel, in Estonia, bunurile militare, bunurile culturale sau sociale ori obiectele aflate sub protectia statului, precum si cladirile administrative ale autoritatilor de stat sau locale nu pot fi restituite. Conform legislatiei din Moldova, terenurile, padurile, plantatiile plurianuale sau bunurile care au fost confiscate din motive fara nicio legatura cu represiunea politica sunt, de asemenea, excluse de la restituire .
97. In Rusia si in Ucraina, bunurile care au fost nationalizate conform legislatiei in vigoare la data respectiva sunt excluse de la restituire sau de la despagubire .
98. In Lituania, restituirea este posibila numai pentru imobilele cu destinatia de locuinta . In Serbia, legea nu prevede decat restituirea partiala a terenurilor agricole. In fine, in Republica Ceha si in Bulgaria, legile de restituire specifica bunurile carora li se aplica.
3. Limitarile temporale
99. Anumite legislatii impun limitari temporale pentru introducerea unei cereri de restituire sau de despagubire . Este cazul Albaniei si al Estoniei (in care fostii proprietari au beneficiat de mai putin de un an pentru a-si depune cererea), al Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, al Republicii Cehe si al Slovaciei (un an de la data intrarii in vigoare a legii privind reabilitarea).
100. Alte legislatii limiteaza restituirea sau despagubirea la bunurile nationalizate sau confiscate intr-o anumita perioada . De exemplu, legislatia germana limiteaza despagubirea la bunurile nationalizate dupa anul 1949, insa prevede o despagubire pentru bunurile nationalizate in perioada 1945-1949 in zona de ocupatie sovietica.
4. Formele de despagubire si limitarile lor
101. Mai multe tari au ales o despagubire sub forma unui bun echivalent, de aceeasi natura cu bunul nationalizat sau confiscat (Albania, Germania, Bulgaria, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei si Muntenegru).
102. Atunci cand schimbul este imposibil, legislatiile prevad posibilitatea de a oferi un bun de alta natura, o suma de bani, bonuri de compensare (Bulgaria si Ungaria), titluri sau obligatiuni de stat (Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Slovenia) sau parti sociale intr-o intreprindere publica (Albania si Bulgaria).
103. Calcularea cuantumului despagubirii platite se bazeaza in principal pe valoarea de piata a bunului la momentul deciziei de restituire sau de despagubire (Albania, Lituania, Moldova, Muntenegru, Polonia si Serbia) ori la momentul confiscarii (Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei) sau pe suma stabilita printr-o lege.
104. Anumite tari adauga alte considerente la cel al pretului pietei. Daca despagubirea consta in parti sociale, cuantumul este egal cu valoarea bunului la momentul deciziei sau cu valoarea bunului public privatizat (Albania).
105. In stabilirea cuantumului despagubirii pot interveni si alti factori . De exemplu, in Germania se tine cont de valoarea bunului inainte de expropriere, ce va fi inmultita cu un coeficient prevazut de lege.
106. Anumite legislatii stabilesc plafoane pentru despagubire (Germania, Rusia, Ucraina) sau plati esalonate (Moldova).
5. Autoritatile competente sa decida cu privire la restituire sau la despagubire
107. Autoritatile insarcinate sa statueze cu privire la restituire sau la despagubire pot fi de natura judiciara sau de natura administrativa. Printre cele mai frecvente se numara comisii speciale de restituire si de despagubire (Albania, Bulgaria, Moldova, Muntenegru), organe administrative (Lituania), ministerul de finante sau ministerul justitiei si chiar instante (Republica Ceha). In toate statele, deciziile organelor administrative pot fi contestate in fata instantelor administrative sau civile.

IN DREPT

I. Asupra conexarii cererilor
108. Curtea considera in primul rand ca, in interesul unei bune administrari a justitiei, aplicand art. 42 A§ 1 din regulamentul sau, se impune conexarea cererilor inregistrate sub nr. 30.767/05 si 33.800/06, deoarece faptele ce stau la originea celor doua cauze prezinta similitudini. Cadrul legislativ si practicile administrative fiind similare, Curtea apreciaza ca prin conexarea celor doua cereri s-ar permite o mai buna analiza a lor.
II. Asupra pretinsei incalcari a art. 6 A§ 1 din Conventie
109. Primele doua reclamante, doamnele Atanasiu si Poenaru, pretind ca respingerea actiunii lor in revendicarea apartamentului nr. 1 si in anularea contractului de vanzare-cumparare a acestuia le-a incalcat dreptul de acces la o instanta. Cea de-a treia reclamanta, doamna Solon, sustine ca durata procedurii de restituire a fost excesiva. Toate trei invoca art. 6 A§ 1 din Conventie, care prevede urmatoarele:
"Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta (...) care va hotari (...) asupra contestatiilor cu privire la drepturile si obligatiile sale cu caracter civil (...)."
110. Curtea observa inca de la inceput ca principalul capat de cerere al doamnei Solon se refera la lipsa de eficienta a mecanismului de despagubire, care ar fi contribuit si mai mult la prelungirea procedurii de despagubire . Problema duratei procedurii fiind subsecventa celei a eficientei mecanismului de despagubire, Curtea se va apleca asupra acestui capat de cerere din perspectiva dreptului la respectarea bunurilor (paragrafele 150-194 de mai jos).
A. Asupra admisibilitatii


Afişează Hotararea CEDO in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Curtea Europeana a Drepturilor Omului    CEDO    Hotarari CEDO    Despagubiri    Proprietate



Comentează: Hotararea CEDO in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei
Jurisprudenţă

Decizia CCR nr. 29/2019 - respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (2) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia Curtii Constitutionale nr. 738/2018 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Prevederile art.41(1) din Codul muncii sunt incidente numai in situatia clauzelor de care partile pot sa dispuna prin acordul lor de vointa, nu si a celor privitoare la drepturi si obligatii care nu sunt negociabile, pentru ca beneficiaza de reglementare legala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1238, in sedinta publica din 28 februarie 2017

Decizia ICCJ nr. 2/2019 -Fapta de sustragere de la executarea masurii de siguranta prevazuta in Codul penal anterior nu se incadreaza in infractiunea prevazuta de de art. 288 alin. (1) din Codul penal
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 750/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Dreptul de a pretinde premiul anual sub forma unui salariu scadent in prima luna a anului urmator s-a stins prin abrogarea Legii-cadru nr. 330/2009, fiind inlocuit de plata prin executare succesiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati Sectia C.M.A.S., Decizia civila nr. 116/2017, in sedinta publica din 28 februarie 2017

Cererea de chemare in judecata marcheaza momentul la care instanta apreciaza daca scadenta transelor platite pentru care se calculeaza distinct dobanzi penalizatoare se inscrie in termenul de prescriptie
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 2090/2017, in sedinta publica din 31 martie 2017

Reesalonarea platii sumelor stabilite prin titluri executorii, dublata de suspendarea ope legis a executarii silite poate fi privita ca o forma de executare succesiva, deoarece astfel se depaseste durata rezonabila de valorificare a dreptului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 484/2017, in sedinta publica din 31 ianuarie 2017

Discriminarea, chiar daca nu se realizeaza prin raportare la unul dintre criteriile indicate expres in conventia europeana, este oricum interzisa, astfel ca nu pot fi afectate drepturile salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj Sectia a IV-a C.M.A.S., Decizia civila nr. 36/A/2017, in sedinta din 15 februarie 2017

Suprimarea pentru viitor a unui premiu nu afecteaza dreptul fundamental al salariatului de a primi contraprestatie pentru munca depusa. Repertoriu Decizii CCR si CEDO
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Ploiesti Sectia I Civila, Decizia nr. 268/2017, in sedinta publica din 01 februarie 2017



Articole Juridice

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor
Sursa: Liliana Gologan

Dreptul la sinucidere asistata medical. Granita dintre solutie si dezastru
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea 554/2004 carmuieste litigiul de drept fiscal
Sursa: Ursuleas Ionut, Secretar U.A.T

Modul de stabilire a nivelului maxim al salariului de baza pentru personalul incadrat in directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului
Sursa:

Sensul ”folosului necuvenit” in savarsirea infractiunilor de coruptie prev. de art. 12 din Legea nr. 78/2000
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Statele membre UE pot refuza, pe baza dreptului national, acordarea vizei umanitare persoanelor care doresc sa intre pe teritoriul lor
Sursa: EuroAvocatura.ro