Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Bartos impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Bartos impotriva Romaniei

  Publicat: 26 Jan 2011       12292 citiri        Secţiunea: Cauze CEDO  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Bartos impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 64 din 25/01/2011

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Descoperire de cont ce apare atunci cand titularul a efectuat prelevari superioare activelor existente sau limitei de credit acordate.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plangerea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic superioare, dupa caz,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cheltuielile unitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru:
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
(Simple interest) Dobanda calculata doar pe baza investitiei initiale. Se calculeaza inmultind principalul cu rata anuala a dobanzii si cu numarul de ani implicati.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

56. In aceasta privinta, Curtea reitereaza constatarea facuta cu ocazia examinarii capatului de cerere cu privire la incalcarea art. 6 Až 1 din Conventie, si anume ca respectarea principiului securitatii raporturilor juridice interzice ca hotarari judecatoresti care se bucura de autoritatea de lucru judecat sa fie repuse in discutie pentru simplul motiv ca exista doua puncte de vedere asupra chestiunii respective. Or, in cauza de fata Curtea observa, pe de o parte, ca sotii L. au beneficiat de o hotarare in prima instanta si de doua cai ordinare de atac pentru a-si prezenta argumentele si, pe de alta parte, ca procurorul general nu a ridicat in fata Curtii Supreme de Justitie niciun argument nou care sa nu fi fost analizat in mod corespunzator de instantele ordinare.
57. Dincolo de aceste aspecte, presupunand chiar ca s-ar putea demonstra ca lipsirea de proprietate a servit unei cauze de interes public, avand in vedere ca interventia procurorului general, dupa solutionarea unei proceduri in care acesta nu a fost parte, a dus nu doar la anularea creantei reclamantei, ci si la obligarea acesteia la plata de despagubiri, Curtea considera ca o atingere atat de radicala adusa drepturilor reclamantei a incalcat, in defavoarea sa, echilibrul care trebuie pastrat intre protectia proprietatii si exigentele interesului general.
58. In consecinta, a existat o incalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1.
III. Cu privire la celelalte incalcari pretinse
59. Reclamanta se considera victima a "numeroase nedreptati", care ar constitui tot atatea incalcari ale dreptului la viata, la libertate si siguranta, la respectarea vietii familiale, la un recurs efectiv, la libertatea de circulatie si la interzicerea abuzului de drept, garantate de art. 2, 5, 8, 13 si 17 din Conventie si de art. 2 din Protocolul aditional nr. 4 la Conventie .
60. Tinand cont de ansamblul elementelor aflate la dispozitia sa si in masura in care este competenta sa analizeze sustinerile formulate, Curtea nu a descoperit nicio aparenta de incalcare a acestor drepturi si libertati garantate de Conventie si de protocoalele sale.
61. Rezulta ca aceasta parte a cererii este in mod vadit nefondata si trebuie respinsa in temeiul art. 35 Až Až 3 si 4 din Conventie .
IV. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie
62. Art. 41 din Conventie prevede:
"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."
A. Prejudiciul
63. Reclamanta a solicitat cu titlu de prejudiciu material suma de 40.750 EUR reprezentand chiriile de care a fost lipsita intre 1 iunie 1994 si 31 martie 2000. Ea solicita, de asemenea, 586 EUR pentru daunele aduse imobilului de sotii L.
64. Ea solicita 10.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral suferit din cauza imposibilitatii de a utiliza imobilul si a suferintei pe care i-a provocat-o decizia Curtii Supreme de Justitie, care a lipsit de efecte o procedura judiciara derulata pe mai multi ani.
65. Guvernul contesta aceste pretentii. El arata ca prin Hotararea din 24 aprilie 2001 Tribunalul Brasov a acordat reclamantei o despagubire pentru chiriile neincasate si pentru distrugerile provocate imobilului. El adauga ca, in ciuda anularii acestei hotarari de catre Curtea Suprema de Justitie, reclamanta inca nu a restituit aceasta suma sotilor L.
66. In ceea ce priveste suma solicitata cu titlu de prejudiciu moral, Guvernul afirma ca nu exista nicio legatura directa intre incalcarile pretinse si un eventual prejudiciu moral.
67. Curtea constata ca reclamantei i s-a platit suma acordata prin Hotararea din 24 aprilie 2001 a Tribunalului Brasov, fiind in continuare in posesia acesteia. De asemenea, Curtea observa ca, in ciuda unei proceduri de executare silita aflate in derulare, reclamanta nu a platit sotilor L. despagubirile la care a fost obligata prin Decizia din 19 noiembrie 2002 a Curtii Supreme de Justitie.
68. Prin urmare, Curtea considera ca nicio suma nu ar putea fi acordata reclamantei cu titlu de prejudiciu material in legatura directa cu incalcarea constatata a art. 6 Až 1 din Conventie si a art. 1 din Protocolul nr. 1.
69. In ceea ce priveste repararea prejudiciului moral, Curtea apreciaza ca reclamanta a suferit un prejudiciu moral de necontestat ca urmare a anularii creantei sale si a obligarii sale la plata de despagubiri .
70. Avand in vedere ansamblul elementelor disponibile si statuand in echitate, conform dispozitiilor art. 41 din Conventie, Curtea acorda reclamantei suma de 2.000 EUR cu titlu de daune morale.
B. Costurile si cheltuielile de judecata
71. Reclamanta solicita restituirea sumei de 955 EUR cu titlu de costuri din procedura interna, reprezentand cheltuieli diverse precum plata taxei de timbru, fotocopii, expertize tehnice si cheltuieli de transport. Ea solicita in plus 210 EUR pentru cheltuielile cu procedura in fata Curtii.
72. Guvernul nu se opune la restituirea cheltuielilor suportate, cu conditia prezentarii documentelor doveditoare. Totusi, el subliniaza ca in cadrul procedurii interne reclamantei i s-a restituit deja o parte din costurile prezentate in cadrul acestei proceduri.
73. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine restituirea costurilor si cheltuielilor decat in masura in care s-a facut dovada realitatii, a necesitatii si a caracterului rezonabil din punctul de vedere al cuantumului acestora.
74. In ceea ce priveste costurile si cheltuielile implicate de procedura in fata instantelor nationale ordinare, Curtea observa mai ales ca prin Hotararea din 24 aprilie 2001, confirmata prin Decizia Curtii de Apel Brasov din 24 septembrie 2001, s-a dispus restituirea acestora reclamantei.
75. Apoi Curtea reaminteste ca a stabilit incalcarea art. 6 Až 1 din Conventie si a art. 1 din Protocolul nr. 1 ca urmare a anularii de catre Curtea Suprema de Justitie a celor doua decizii sus-mentionate. Astfel, se impune sa se acorde reclamantei costurile si cheltuielile aferente procedurii derulate in fata acestei din urma instante.
76. In ceea ce priveste cheltuielile implicate de procedura in fata sa, Curtea observa ca reclamanta, care a beneficiat de asistenta judiciara a Consiliului Europei, locuieste in Ungaria si a efectuat cheltuieli suplimentare pentru corespondenta cu Curtea si cu avocatul sau, precum si pentru mai multe calatorii efectuate in Romania pentru necesitati legate de prezenta plangere .
77. Analizand elementele aflate la dispozitia sa, precum si jurisprudenta in materie, Curtea considera rezonabil sa acorde reclamantei suma de 1.000 EUR pentru toate costurile si cheltuielile .
C. Dobanzile moratorii
78. Curtea considera potrivit ca rata dobanzilor moratorii sa se bazeze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene, majorata cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
In unanimitate,
C U R T E A


1. declara cererea admisibila in ceea ce priveste capetele de cerere intemeiate pe art. 6 Až 1 din Conventie si pe art. 1 din Protocolul nr. 1 si inadmisibila pentru celelalte capete de cerere;
2. hotaraste ca a fost incalcat art. 6 Až 1 din Conventie;
3. hotaraste ca a fost incalcat art. 1 din Protocolul nr. 1;
4. hotaraste:
a) ca statul parat sa plateasca reclamantei, in termen de 3 luni de la data ramanerii definitive a hotararii, in conformitate cu art. 44 Až 2 din Conventie, urmatoarele sume:
(i) 2.000 EUR (doua mii euro) pentru prejudiciul moral;
(ii) 1.000 EUR (una mie euro) pentru costuri si cheltuieli;
(iii) orice suma care ar putea fi datorata cu titlu de impozit cu privire la aceste sume;
b) ca, incepand de la expirarea termenului mentionat mai sus si pana la efectuarea platii, aceste sume sa se majoreze cu o dobanda simpla avand o rata egala cu cea a facilitatii de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene, valabila in aceasta perioada si majorata cu 3 puncte procentuale;
5. respinge cererea de reparatie echitabila pentru restul pretentiilor.
Redactata in limba franceza, apoi comunicata in scris la data de 20 iulie 2006, in temeiul art. 77 AžAž 2 si 3 din Regulamentul Curtii.


Bostjan M. Zupancic, Vincent Berger,


Afişează Hotararea CEDO in Cauza Bartos impotriva Romaniei pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Noutati legislative 2011    Monitorul Oficial 2011    Asistenta juridica    OUG 58/2003    Proces echitabil



Comentează: Hotararea CEDO in Cauza Bartos impotriva Romaniei


Articole Juridice

Ce acte normative va abroga Noua lege a pensiilor (Legea 263/2010)?
Sursa: EuroAvocatura.ro