INTEGRAL: Normele privind accesul in profesia de psiholog cu drept de libera practica, din 09.11.2018

CAPITOLUL I Semnificatia unor termeni

Art. 1. - In intelesul prezentelor norme, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) atestat de libera practica in specialitate - act emis de catre Comitetul director al Colegiului Psihologilor din Romania, denumit in continuare Comitetul director, la propunerea uneia dintre comisiile aplicative, prin care se certifica si se autorizeaza calitatea de psiholog, cu competente in una dintre specialitatile profesionale prevazute la art. 15-18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 788/2005, cu completarile ulterioare, denumite in continuare norme metodologice;
b) autoritate romana de reglementare pentru profesia de psiholog - Colegiul Psihologilor din Romania, denumit in continuare Colegiul, potrivit dispozitiilor Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania.
c) aviz pentru formarea profesionala - act emis de catre Comitetul director prin care se autorizeaza furnizorii de formare profesionala complementara si/sau continua si se atesta relevanta continutului si a modalitatii de realizare a formarii profesionale complementare si/sau continue a psihologilor;
d) evaluarea capacitatii profesionale - procedura de evaluare specifica profesiei de psiholog prin care se urmareste verificarea cunostintelor teoretice profesionale si abilitatilor practice dobandite de catre psihologii care au finalizat stagiul de supervizare profesionala in specialitatile de competenta, in vederea obtinerii atestatului de libera practica autonoma, respectiv a titlului de psiholog practicant autonom;
e) formare initiala - proces formativ specific profesiei de psiholog, care consta in obtinerea unei diplome de licenta in psihologie sau a unei alte diplome de licenta asimilate, in conditiile legii si ale normelor metodologice;
f) formarea profesionala complementara - activitate de formare a psihologilor, ulterioara formarii initiale, care asigura fie dezvoltarea competentelor profesionale deja dobandite, fie dobandirea de noi competente, fiind realizata prin forme specifice sistemului national de invatamant sau alte forme de educatie profesionala specifica psihologilor, avizate de catre Comitetul director, la propunerea comisiilor aplicative;
g) formare profesionala continua - activitate de formare a psihologilor, ulterioara si/sau concomitenta formarii profesionale complementare, obligatorie, care asigura dezvoltarea competentelor profesionale deja dobandite, fiind realizata prin forme specifice sistemului national de invatamant sau alte forme de educatie profesionala specifica psihologilor, aprobate prin hotararea Comitetului director, la propunerea comisiilor aplicative;
h) dezvoltarea personala a psihologului - proces de asistenta psihologica prin intermediul caruia se realizeaza autocunoasterea si optimizarea personala, in vederea pregatirii pentru desfasurarea eficienta a activitatii profesionale;
i) furnizori de formare profesionala - entitati avizate de catre Comitetul director pentru organizarea programelor de formare profesionala complementara si/sau continua specifice profesiei de psiholog, dupa caz.

CAPITOLUL II Dispozitii generale

Art. 2. - (1) Prezentele norme privind accesul in profesia de psiholog, denumite in continuare norme, reglementeaza procedura unica de acces in profesia de psiholog a absolventilor institutiilor de invatamant superior in domeniul psihologiei, specializarea psihologie, care au obtinut diploma de licenta in psihologie, sau a altor categorii de persoane asimilate, in conditiile Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, cu modificarile ulterioare, denumita in continuare lege.
(2) Prezentele norme stabilesc si cadrul normativ privind atestarea profesionala si recunoasterea profesionala in vederea exercitarii profesiei de psiholog pe teritoriul Romaniei de catre cetatenii straini, in conditiile legii.

Art. 3. - (1) Cetatenii romani, precum si categoriile de cetateni straini reglementate prin lege, pot solicita obtinerea atestatelor de libera practica in Romania.
(2) Accesul in profesia de psiholog se realizeaza numai prin obtinerea atestatului de libera practica emis de catre Colegiu, in conditiile legii.
(3) Atestarea sau recunoasterea dreptului de libera practica in psihologie, in oricare dintre specialitatile profesionale, pe teritoriul Romaniei, se realizeaza numai de catre Colegiu, in conditiile legii.
(4) Titlul unic de calificare in profesia de psiholog pe teritoriul Romaniei este atestatul de libera practica.
(5) Titlul unic de calificare obtinut de catre un psiholog cuprinde si titlul profesional de psiholog, pe cand obtinerea titlului unic de calificare de catre o alta persoana asimilata in conditiile legii si ale normelor metodologice nu cuprinde titlul profesional de psiholog.

Art. 4. - Dispozitiile privind dobandirea dreptului de libera practica prevazute in normele metodologice se aplica in mod corespunzator, in conditiile legii si ale prezentelor norme.

Art. 5. - (1) Absolventii unei institutii de invatamant superior, care au obtinut diploma de licenta in psihologie sau o diploma de licenta asimilata in conditiile legii, pot solicita obtinerea atestatului de psiholog cu drept de libera practica in oricare dintre specialitatile profesionale si treptele de specializare prevazute de lege, cu conditia indeplinirii cerintelor de vechime in profesie si formare profesionala complementara, dupa caz.
(2) Formarea profesionala complementara se realizeaza numai in conditiile limitativ prevazute de lege, prin furnizorii de formare profesionala avizati profesional de catre Comitetul director.
(3) Formarea profesionala complementara se realizeaza numai dupa formarea initiala si, dupa caz, inainte de accesul in profesia de psiholog, respectiv in perioada stagiului de formare profesionala complementara, specifica psihologului practicant in conditii de supervizare.

CAPITOLUL III Accesul in profesia de psiholog

Art. 6. - (1) In functie de modalitatea de formare initiala, competenta si experienta profesionala ale solicitantilor de pana la data intrarii in functiune a comisiilor de specialitate ale Colegiului, acestia pot realiza accesul in profesia de psiholog, respectiv obtinerea atestatului de libera practica autonoma sau in conditii de supervizare, in una dintre treptele de specializare stabilite de lege, dupa caz.
(2) Profesia de psiholog se exercita numai la nivel specializat, in una sau mai multe dintre specialitatile profesionale prevazute la art. 15-18 din normele metodologice, cu respectarea standardelor de calitate in serviciile psihologice stabilite de catre Colegiu.
(3) Persoanele care au obtinut accesul in profesia de psiholog pot desfasura toate activitatile prevazute la art. 5 din lege, proprii profesiei de psiholog, potrivit specialitatii profesionale si treptei de competenta profesionala, stabilite prin atestatul de libera practica, in oricare dintre formele de exercitare ale profesiei prevazute de lege, dupa caz.

Art. 7. - (1) Persoanele care au absolvit o institutie de invatamant superior de specialitate, obtinand diploma de licenta in psihologie, domeniul psihologie, specializarea psihologie sau asimilata, pot solicita obtinerea atestatului de libera practica in conditii de supervizare, in oricare dintre specialitatile profesionale prevazute de lege, in conditiile legii.
(2) Persoanele care au absolvit o institutie de invatamant superior de specialitate, obtinand diploma de licenta in psihologie, domeniul psihologie, specializarea psihologie sau asimilata, pot solicita obtinerea atestatului de libera practica autonoma, in treapta de specializare psiholog practicant, numai dupa prezentarea dovezii legale privind experienta de minimum un an in specialitate, realizata anterior intrarii in functiune a comisiilor aplicative ale Colegiului si/sau a dovezii privind finalizarea stagiului de formare profesionala complementara si a supervizarii profesionale, dupa caz.
(3) Persoanele care au absolvit o institutie de invatamant superior de specialitate, obtinand diploma de licenta in psihologie, domeniul psihologie, specializarea psihologie sau asimilata, pot solicita obtinerea atestatului de libera practica autonoma, treapta de specializare psiholog specialist, numai dupa prezentarea dovezii legale privind experienta de minimum cinci ani in specialitate, realizata anterior intrarii in functiune a comisiilor aplicative ale Colegiului sau a dovezii privind practica autonoma cu o durata de minimum cinci ani in specialitate, dupa caz.
(4) Persoanele care au absolvit o institutie de invatamant superior de specialitate, obtinand diploma de licenta in psihologie, domeniul psihologie, specializarea psihologie sau asimilata, pot solicita obtinerea atestatului de libera practica autonoma, treapta de specializare psiholog principal, numai dupa prezentarea dovezii legale privind experienta de minimum zece ani in specialitate, realizata anterior intrarii in functiune a comisiilor aplicative ale Colegiului sau a dovezii privind practica autonoma cu o durata de minimum zece ani in specialitate, dupa caz.
(5) Cetatenii straini care au obtinut titlurile de calificare profesionala in tara de origine pot solicita recunoasterea titlului profesional de psiholog obtinut in vederea exercitarii profesiei de psiholog pe teritoriul Romaniei, prin una dintre formele de exercitare ale profesiei, in oricare dintre specialitatile profesionale prevazute de lege, in treptele de specializare care corespund experientei profesionale dovedite, sau in regim de servicii temporare, dupa caz.

Art. 8. - (1) Persoanele prevazute la art. 7 alin. (1) care au obtinut atestatul de libera practica in conditii de supervizare pot exercita profesia de psiholog, respectiv pot sa desfasoare activitatile prevazute la art. 5 din lege, potrivit nivelului de competenta prevazut in atestatul de libera practica obtinut, cu conditia parcurgerii unui stagiu de formare profesionala complementara anterior si/sau in mod concomitent cu realizarea activitatii de supervizare profesionala, dupa caz.
(2) Persoanele prevazute la art. 7 alin. (1) care au obtinut atestatul de libera practica in conditii de supervizare pot exercita profesia de psiholog numai in conditiile in care au incheiat un contract de supervizare profesionala cu un supervizor certificat de catre Colegiu.
(3) Persoanele prevazute la art. 7 alin. (1) care au obtinut atestatul de libera practica in conditii de supervizare, care au incheiat un contract de supervizare profesionala cu un supervizor recunoscut de catre Colegiu, pot exercita profesia de psiholog in oricare dintre formele de exercitare ale profesiei prevazute de lege, dupa caz.
(4) Stagiul de formare profesionala complementara are o durata de minimum doi ani si este realizat in mod obligatoriu de catre toate persoanele prevazute la art. 7 alin. (1), care au obtinut atestatul de libera practica in conditii de supervizare, cu exceptia persoanelor care au absolvit cursuri universitare de master in specialitate sau care au finalizat un curs de formare complementara, recunoscute de catre Colegiu, inainte de accesul in profesia de psiholog.
(5) Formarea profesionala complementara poate fi realizata in urmatoarele forme:
a) cursuri universitare de master in domeniul psihologiei, specializarea psihologie, in specialitatea profesionala in care a obtinut atestatul de libera practica in conditii de supervizare, acreditate in conditiile legii, organizate de catre institutiile de invatamant superior acreditate, sau
b) cursuri de formare profesionala complementara in specialitatea profesionala in care a obtinut atestatul de libera practica in conditii de supervizare, organizate de catre furnizorii de formare profesionala care au obtinut avizul profesional din partea Colegiului.
(6) Realizarea activitatii de supervizare profesionala cu o durata de minimum un an este obligatorie la debutul in profesia de psiholog si poate fi realizata in mod concomitent cu stagiul de formare profesionala complementara, dupa caz.

Art. 9. - (1) Accesul in profesia de psiholog, in specialitatile consiliere psihologica (clinica) sau psihoterapie, respectiv obtinerea atestatelor de libera practica in conditii de supervizare, sunt conditionate de prezentarea de catre solicitanti a dovezii parcurgerii minimului necesar din stagiul de formare complementara, potrivit programelor furnizorilor de formare avizati profesional de catre Colegiu, pe parcursul unei perioade de minimum un 1 an pentru psihoterapie, respectiv de minimum 6 luni pentru consiliere psihologica (clinica).
(2) Furnizorii de formare profesionala in consiliere psihologica (clinica) si psihoterapie, avizati in conditiile legii de catre Colegiu, au obligatia certificarii inscrierii, parcurgerii si/sau finalizarii cursurilor de formare profesionala complementara in specialitate, in vederea accesului in profesia de psiholog.
(3) Certificarea inscrierii, parcurgerii si/sau finalizarii cursurilor de formare profesionala complementara in specialitatea consiliere psihologica (clinica) si psihoterapie, pentru accesul in profesie, poate fi obtinuta numai de catre persoanele cu diploma de licenta in domeniul psihologie, specializarea psihologie sau asimilata in conditiile legii, iar pentru specialitatea psihoterapie, si de catre categoriile de persoane prevazute in mod limitativ la art. 15 alin. (2) din normele metodologice.
(4) Formarea profesionala complementara in domeniul psihoterapiei pentru categoriile de persoane prevazute in mod limitativ la art. 15 alin. (2) din normele metodologice cuprinde in mod obligatoriu un pachet de discipline de psihologie, aprobate prin hotarare a Comitetului director, in conditiile legii.
(5) Stagiul de formare profesionala complementara specific specialitatilor consiliere psihologica (clinica) si psihoterapie este realizat potrivit programei cursurilor de formare profesionala complementara in specialitate, avizate profesional de catre Colegiu, finalizarea acestuia fiind certificata in mod obligatoriu de catre furnizorul de formare profesionala. Stagiul de formare complementara in specialitatea psihoterapie este de minimum 3 ani, iar in specialitatea consiliere psihologica (clinica) este de minimum 2 ani.
(6) Activitatea de supervizare profesionala in specialitatea psihoterapie se realizeaza in conditiile art. 8 alin. (6), pe baza unui contract de supervizare profesionala, inregistrat la Colegiu.

Art. 10. - (1) Accesul in profesia de psiholog al cetatenilor straini se realizeaza pentru cetatenii unui stat membru al Uniunii Europene sau din Spatiul Economic European, precum si pentru cetatenii statelor cu care Romania are incheiate conventii bilaterale in domeniu, in conditiile in care acestia si-au stabilit domiciliul in Romania sau au drept de sedere temporara in Romania, pentru perioada acordarii acestui drept, si poate lua una dintre urmatoarele forme:
a) recunoasterea documentelor de calificare profesionala, a titlului profesional sau a titlului de calificare profesionala, obtinute in tara de origine sau intr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European sau cu care Romania are incheiate conventii bilaterale in domeniu, in regim de servicii permanente sau in regim de servicii temporare;
b) obtinerea atestatului de libera practica, in conditiile legii.
(2) Recunoasterea documentelor de calificare profesionala sau a titlului profesional obtinut potrivit alin. (1) atrage in mod automat eliberarea titlului unic de calificare profesionala pe teritoriul Romaniei si inregistrarea in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania, Partea I, dupa caz.
(3) In vederea realizarii accesului in profesie pentru persoanele si in formele prevazute in alin. (1), acestia trebuie sa urmeze procedura prevazuta la art. 10 din normele metodologice si sa prezinte urmatoarele documente indosariate:
a) cererea de acces in profesia de psiholog adresata Comitetului director, in original;
b) pasaportul sau actul de identitate, in fotocopie;
c) certificatul, diploma sau atestatul eliberat de catre autoritatea competenta pentru profesia de psiholog din tara de origine, tradus si legalizat in Romania sau recunoscut de catre misiunile diplomatice romane din tara de origine, dupa caz;
d) certificat eliberat de catre autoritatea competenta pentru profesia de psiholog din tara de origine cu privire la indeplinirea conditiilor prevazute de legea nationala pentru desfasurarea activitatii de psiholog in tara de origine de catre solicitant, precum si cu privire la competentele si vechimea in profesie ale acestuia, neaplicarea vreunei sanctiuni de interzicere sau suspendare a exercitarii profesiei, tradus si legalizat in Romania sau recunoscut de catre misiunile diplomatice romane din tara de origine, dupa caz;
e) diploma de licenta obtinuta, tradusa si legalizata in Romania sau recunoscuta in conditiile legii, dupa caz;
f) dovada obtinerii si/sau inregistrarii dreptului de sedere in Romania, in fotocopie;
g) adeverinta medicala din care sa rezulte ca este apt pentru exercitarea profesiei de psiholog;
h) certificat de cazier judiciar, eliberat de catre autoritatile din tara de origine, dupa caz;
i) opis cuprinzand actele depuse la dosarul de acces in profesie.
(4) Pentru activitatile desfasurate in sectorul public, recunoasterea documentelor de calificare profesionala sau a titlului profesional obtinut in tara de origine este conditionata de cunoasterea limbii romane, dupa caz.
(5) Cetatenii straini pot solicita obtinerea atestatului de libera practica in Romania, cu respectarea conditiilor prevazute in art. 10 si 11 din normele metodologice.

CAPITOLUL IV Stagiul de formare profesionala complementara si realizarea activitatii de supervizare profesionala

Art. 11. - (1) Persoanele care au obtinut atestatul de libera practica in conditii de supervizare urmeaza in mod obligatoriu, la debutul in profesia de psiholog, un stagiu de formare profesionala complementara, realizat in conditiile art. 8 alin. (5), dupa caz.
(2) Finalizarea stagiului de formare profesionala complementara reprezinta o conditie pentru inscrierea la evaluarea capacitatii profesionale.
(3) Finalizarea stagiului de formare profesionala complementara se dovedeste prin diploma sau certificatul de absolvire, eliberate de catre institutia de invatamant superior sau de catre furnizorul de formare profesionala avizat profesional de catre Colegiu.
(4) In cazul finalizarii stagiului de formare profesionala complementara in specialitate, inainte sau dupa obtinerea atestatului de libera practica in conditii de supervizare, inscrierea la un nou curs de formare profesionala complementara in specialitate nu este obligatorie.

Art. 12. - (1) Persoanele care au obtinut atestatul de libera practica in conditii de supervizare urmeaza in mod obligatoriu, la debutul in profesia de psiholog, un stagiu de supervizare profesionala cu o durata de minimum un an.
(2) Activitatea de supervizare profesionala este realizata in mod independent de formarea profesionala complementara si are ca scop asigurarea managementului calitatii actului profesional desfasurat de catre psiholog.
(3) Activitatea de supervizare profesionala se poate realiza in cazul in care persoana atestata face dovada ca exercita profesia de psiholog in una dintre formele de exercitare ale profesiei prevazute de lege, in limitele competentelor conferite de treapta de specializare obtinuta. Exercitarea profesiei de psiholog, in conditii de supervizare, in una dintre formele de exercitare ale profesiei fara prezentarea dovezii privind supervizarea profesionala este interzisa.
(4) Finalizarea activitatii de supervizare profesionala, dovedita prin raportul de supervizare profesionala final, reprezinta o conditie pentru inscrierea la evaluarea capacitatii profesionale.
(5) Activitatea de supervizare profesionala se dovedeste prin contractul de supervizare profesionala inregistrat la Colegiu, finalizata prin rapoartele de supervizare profesionala intocmite de catre psihologii cu drept de supervizare profesionala.
(6) Exercitarea profesiei de psiholog, in baza atestatului de libera practica in conditii de supervizare, fara prezentarea dovezii privind realizarea activitatii de supervizare profesionala, constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit legii.
(7) Durata stagiului de supervizare profesionala in specialitatea consiliere psihologica (clinica) si psihoterapie corespunde cu durata formarii profesionale complementare in specialitate, potrivit programei fiecarui furnizor de formare profesionala complementara in domeniul psihoterapiei, avizat de catre Colegiu, dupa caz.

Art. 13. - (1) Structura activitatii de supervizare profesionala, precum si modalitatile de avizare si control ale psihologilor care desfasoara activitatea de supervizare profesionala se aproba prin hotarare a Comitetului director.
(2) Prevederile aprobate de catre Comitetul director, referitoare la desfasurarea activitatii de supervizare profesionala, se aplica in mod corespunzator.
(3) Formarea profesionala continua si obtinerea numarului minim de credite de formare profesionala continua reprezinta o obligatie a fiecarui psiholog, indiferent de specialitatea profesionala sau treapta de specializare obtinute.

Art. 14. - (1) Orice litigiu dintre psihologi si furnizorii de formare profesionala complementara sau institutiile de invatamant superior, precum si orice litigiu in legatura cu activitatea de supervizare profesionala este mediat in mod obligatoriu de catre Colegiu.
(2) Suspendarea sau incetarea stagiului de formare profesionala complementara, respectiv a activitatii de supervizare profesionala se comunica in mod obligatoriu Colegiului.

Art. 15. - (1) Formarea profesionala complementara se realizeaza prin studii universitare de master sau prin cursurile de formare profesionala complementara organizate de catre furnizori de formare profesionala avizati profesional de catre Colegiu.
(2) Formarea profesionala complementara prin cursurile de formare profesionala complementara organizate de catre furnizorii de formare profesionala avizati profesional de catre Colegiu este asigurata in principal de catre psihologii cu drept de supervizare profesionala.
(3) Formarea profesionala complementara are un pronuntat caracter practic si profesional.
(4) Pe perioada desfasurarii activitatii de supervizare profesionala, psihologii care au obtinut atestatul de libera practica in conditii de supervizare isi pot exercita profesia in orice forma prevazuta in lege, potrivit nivelului de competenta profesionala obtinut.
(5) Psihologul cu drept de supervizare profesionala care a asigurat supervizarea profesionala pentru un psiholog cu drept de libera practica supervizat are obligatia intocmirii rapoartelor de supervizare profesionala.

CAPITOLUL V Evaluarea capacitatii profesionale si obtinerea atestatului de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog practicant

Art. 16. - (1) Psihologii care au obtinut atestatul de libera practica in conditii de supervizare profesionala, care au finalizat stagiul de supervizare profesionala si formarea profesionala complementara in specialitate, vor putea depune documentele necesare in vederea inscrierii in procedurile de evaluare a capacitatii profesionale, pentru obtinerea atestatului de libera practica autonoma, in treapta de specializare psiholog practicant.
(2) Obtinerea atestatului de libera practica autonoma se realizeaza in urma evaluarii capacitatii profesionale, procedura asigurata sau coordonata, dupa caz, de catre comisia aplicativa, potrivit hotararii Comitetului director, aplicata si detaliata prin dispozitie a presedintelui Colegiului.
(3) In vederea obtinerii dreptului de libera practica autonoma, in treapta de specializare psiholog practicant, solicitantii depun documentele prevazute la art. 11 din normele metodologice la secretariatul Comitetului director sau la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale.
(4) Documentele necesare inscrierii pentru evaluarea capacitatii profesionale sunt urmatoarele:
a) cerere de evaluare a capacitatii profesionale, in original;
b) dovada finalizarii activitatii de supervizare profesionala, in fotocopie semnata de catre titular pentru conformitate cu originalul;
c) dovada finalizarii stagiului de formare profesionala complementara, in fotocopie semnata de catre titular pentru conformitate cu originalul;
d) dovada formarii profesionale continue, in fotocopie semnata de catre titular pentru conformitate cu originalul;
e) dovada exercitarii profesiei in una dintre formele prevazute de lege, in fotocopie semnata de catre titular pentru conformitate cu originalul;
f) dovada achitarii taxei de evaluare a capacitatii profesionale.
(5) Cetatenii straini care nu au obtinut dreptul de libera practica autonoma sau documentele de calificare profesionala in regim autonom in tara de origine pot sustine la cerere evaluarea capacitatii profesionale in Romania, in conditiile prezentului articol.
(6) Organizarea si metodologia evaluarii capacitatii profesionale se realizeaza potrivit hotararii Comitetului director, aplicata si detaliata prin dispozitie a presedintelui Colegiului, la propunerea comisiilor aplicative.
(7) In urma evaluarii capacitatii profesionale, presedintele Comitetului director va dispune afisarea rezultatelor pe site-ul oficial al Colegiului.

Art. 17. - (1) Candidatii declarati promovati la evaluarea capacitatii profesionale pot ridica de la secretariatul Comitetului director sau de la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale atestatele de libera practica autonoma in specialitatea in care au promovat examenul de capacitate profesionala.
(2) Eliberarea atestatului de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog practicant se realizeaza potrivit hotararii Comitetului director, detaliata si pusa in aplicare prin dispozitie a presedintelui Colegiului.
(3) In cazul neexercitarii profesiei, psihologii autonomi au obligatia confirmarii titlului de calificare profesionala, precum si a treptei de specializare obtinute, dupa o perioada de maximum cinci ani de la data obtinerii treptei de specializare.
(4) Confirmarea titlului profesional, precum si a treptei de specializare obtinute se realizeaza cu respectarea dispozitiilor art. 10 si 11 din normele metodologice.
(5) Psihologii care nu obtin confirmarea titlului profesional obtinut au dreptul la contestarea rezultatelor in conditiile art. 29 si 30 din normele metodologice, care se aplica in mod corespunzator.
(6) Neconfirmarea titlului profesional suspenda dreptul de exercitare a profesiei pana la data confirmarii titlului profesional.

CAPITOLUL VI Obtinerea atestatului de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog specialist

Art. 18. - (1) Persoanele care au obtinut atestatul de libera practica autonoma in specialitate si care fac dovada exercitarii profesiei pentru o perioada de minimum cinci ani, in specialitatea de competenta, pot solicita obtinerea atestatului de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog specialist.
(2) Solicitantii atestatului de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog specialist depun la secretariatul Comitetului director sau la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale documentele prevazute la art. 11 lit. a), g), h) si k) din normele metodologice, dupa caz, precum si a dovezii privind obtinerea titlului de master in specialitate si a dovezii privind formarea profesionala continua, respectiv obtinerea creditelor minime anuale de formare profesionala continua.
(3) Obtinerea atestatului de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog specialist presupune parcurgerea etapelor prevazute de art. 10 din normele metodologice.
(4) In cazul neexercitarii profesiei, psihologii specialisti au obligatia confirmarii titlului de calificare profesionala, precum si a treptei de specializare obtinute, dupa o perioada de maximum cinci ani de la data obtinerii treptei de specializare psiholog specialist.
(5) Confirmarea titlului profesional, precum si a treptei de specializare obtinute se realizeaza cu respectarea dispozitiilor art. 10 si 11 din normele metodologice.
(6) Psihologii care nu obtin confirmarea titlului profesional obtinut au dreptul la contestarea rezultatelor in conditiile art. 29 si 30 din normele metodologice, care se aplica in mod corespunzator.
(7) Neconfirmarea titlului profesional suspenda dreptul de exercitare a profesiei pana la data confirmarii titlului profesional.

CAPITOLUL VII Obtinerea atestatului de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog principal

Art. 19. - (1) Persoanele care au obtinut atestatul de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog specialist in specialitate si care fac dovada exercitarii ulterioare a profesiei pentru o perioada de minimum cinci ani, in specialitatea de competenta, pot solicita obtinerea atestatului de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog principal.
(2) Solicitantii atestatului de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog principal depun la secretariatul Comitetului director sau la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale documentele prevazute la art. 11 lit. a), g), h) si k) din normele metodologice, precum si a dovezilor privind formarea profesionala continua, obtinerea creditelor minime anuale de formare profesionala continua si realizarea activitatilor de supervizare profesionala, dupa caz.
(3) Obtinerea atestatului de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog principal presupune parcurgerea etapelor prevazute de art. 10 din normele metodologice.
(4) In cazul neexercitarii profesiei, psihologii principali au obligatia confirmarii titlului profesional, precum si a treptei de specializare obtinute, dupa o perioada de maximum cinci ani de la data obtinerii treptei de specializare psiholog principal.
(5) Confirmarea titlului profesional, precum si a treptei de specializare obtinute se realizeaza cu respectarea dispozitiilor art. 10 si 11 din normele metodologice.
(6) Psihologii care nu obtin confirmarea titlului profesional obtinut au dreptul la contestarea rezultatelor in conditiile art. 29 si 30 din normele metodologice, care se aplica in mod corespunzator.
(7) Neconfirmarea titlului profesional obtinut suspenda dreptul de libera practica pana la confirmarea titlului profesional.

CAPITOLUL VIII Avizarea profesionala a cursurilor de formare profesionala complementara

Art. 20. - (1) Institutiile de invatamant superior care solicita inregistrarea studiilor universitare de master cu relevanta pentru formarea in profesia de psiholog depun la secretariatul Comitetului director sau la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale urmatoarele documente:
a) cerere de inregistrare adresata Comitetului director, in original;
b) dovada organizarii si acreditarii studiilor universitare de master in specialitate, in fotocopie;
c) programa de studii, in fotocopie;
d) evidenta cadrelor didactice care sustin studiile universitare de master, in fotocopie;
e) dovada achitarii taxei de inregistrare, in fotocopie;
f) opis si dosar cu sina.
(2) Denumirea studiilor universitare de master trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu denumirea unei specialitati profesionale, potrivit dispozitiilor art. 15-18 din normele metodologice.
(3) Comisiile aplicative competente analizeaza documentele depuse de catre solicitanti si propun Comitetului director aprobarea sau respingerea cererii, dupa caz.
(4) Solicitantii pot cere o noua analiza in termen de minimum 30 de zile de la data respingerii cererii.

Art. 21. - Studiile universitare de master in specialitate sau alte cursuri de formare profesionala complementare initiate pana la data intrarii in vigoare a prezentelor norme nu se supun procedurilor de inregistrare, prevazute la art. 20 alin. (1).

Art. 22. - (1) Avizarea profesionala a cursurilor de formare profesionala complementara organizate de catre furnizorii de formare profesionala avizati de catre Colegiu se realizeaza potrivit dispozitiilor hotararii Comitetului director privind formarea profesionala a psihologilor, care se aplica in mod corespunzator.
(2) Punerea in aplicare si detalierea hotararii Comitetului director privind formarea profesionala a psihologilor se realizeaza prin dispozitie a presedintelui, la propunerea comisiilor aplicative sau a Comisiei de formare profesionala continua interdisciplinara, dupa caz.
(3) Formarea profesionala complementara a psihologilor nu se crediteaza.

CAPITOLUL IX Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 23. - (1) De la data intrarii in vigoare a prezentelor norme, Comitetul director, prin comisiile aplicative, va analiza cererile de inregistrare inaintate de catre institutiile de invatamant superior acreditate, care organizeaza stagii de formare profesionala complementara prin studii universitare de master.
(2) Dupa data intrarii in vigoare a prezentelor norme, obtinerea treptei de specializare psiholog specialist este conditionata de detinerea titlului de master, in specialitatea de competenta, cu exceptia specialitatilor psihoterapie si consiliere psihologica.
(3) Avizul profesional emis de catre Colegiu nu inlocuieste avizele si actele de acreditare eliberate de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior sau de alta entitate care asigura calitatea in sistemul de educatie, avand numai o relevanta profesionala.
(4) Comisiile aplicative elaboreaza propuneri pentru criteriile si procedurile care detaliaza activitatea specifica de analiza a cererilor de acordare a atestatelor, care sunt adoptate prin dispozitie a presedintelui Colegiului, potrivit prezentelor norme.
(5) In vederea aplicarii unitare si detalierii dispozitiilor privind realizarea formarii profesionale complementare, presedintele Colegiului emite dispozitii, cu caracter obligatoriu.