din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1988 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Integral: Normele privind supervizarea profesionala in psihologie, din 13.03.2019

INTEGRAL: Normele privind supervizarea profesionala in psihologie, din 13.03.2019


Au fost publicate astazi in Monitorul Oficial nr. Monitorul Oficial, nr. 268 din 09.04.2019 si aprobate prin Hotararea COPSI nr. 4/2019

CAPITOLUL I
Relevanta supervizarii profesionale si competentele supervizorului



Articolul 1
(1) Din perspectiva prezentelor norme, activitatea de supervizare profesionala este considerata esentiala atat in formarea profesionala initiala a psihologilor, cat si pentru formarea continua si cresterea nivelului de calitate in practica ulterioara a psihologilor. Supervizarea profesionala a psihologilor poate fi efectuata de psihologii care intrunesc conditiile specifice pentru certificarea dreptului de supervizare si care detin un certificat de supervizor.
(2) Supervizarea reprezinta o activitate profesionala distincta, componenta a activitatii de formare profesionala:
a) in cadrul careia se faciliteaza educatia si formarea care vizeaza dezvoltarea unei practici stiintifice si informate;
b) printr-un proces interpersonal colaborativ;
c) care implica observarea, evaluarea, feedbackul, facilitarea autoevaluarii persoanei supervizate si dobandirea de cunostinte si abilitati prin instruire, modelare si rezolvare reciproca a problemelor.
(3) Bazandu-se pe recunoasterea punctelor forte si a talentelor persoanei supervizate, supervizarea incurajeaza autoeficacitatea. Supervizarea asigura ca exercitarea (supervizata) a profesiei este realizata intr-o maniera competenta de catre persoana supervizata, astfel incat sa fie respectate standardele etice, cerintele legale si practicile profesionale pentru promovarea si protejarea bunastarii clientului, a profesiei si a societatii in general.


Articolul 2
Competentele supervizorului se impart in doua mari categorii:
a) competente profesionale in domeniul in care supervizeaza, acestea fiind specifice pentru specialitatile definite prin prezentele norme;
b) competente de supervizare, avand caracter general valabil pentru toate specialitatile.


Articolul 3
Competentele profesionale in domeniu detinute de psihologul supervizor sunt urmatoarele:
1. competentele profesionale ale psihologului specialist;
2. competentele administrative:
a) competente de sustinere a activitatii profesionale: dezvoltarea unei relatii profesionale cu clientii, bazata pe incredere si respect; cunoasterea/aplicarea normelor deontologice; reflectia etica in situatii problematice; dezvoltare personala - propriile emotii, prejudecati, false credinte s.a.; preocuparea pentru actualizarea constanta a cunostintelor in domeniu; comportament etic, prestigiu profesional si integritate; automonitorizarea justa a propriei activitati de evaluare/interventie/cercetare;
b) competente de gestiune administrativa si financiara: sa detina competente de organizare a activitatii profesionale intr-o forma de exercitare a profesiei - ce implica, in mod concret, infiintarea unui cabinet individual de psihologie, unei societati civile profesionale, unor cabinete asociate, unei structuri de psihologie, ce trebuie sa contina dosarul inaintat Colegiului Psihologilor din Romania (CPR) in vederea infiintarii;
c) competente in formarea profesionala a psihologilor cu drept de libera practica: poate organiza workshopuri avizate de Colegiul Psihologilor din Romania, in specialitatea in care este atestat ca supervizor, organizeaza cursuri de formare profesionala continua avizate de Colegiul Psihologilor din Romania, in specialitatea in care este atestat, intocmeste un sinoptic cu activitatile specifice supervizarii, urmareste, cu profesionalism, atingerea obiectivelor stabilite in contractul de supervizare, ofera un exemplu de conduita profesionala;
3. competentele de cercetare-dezvoltare: cunoasterea aprofundata a metodologiei de cercetare, analiza critica a metodelor si produselor cercetarii, transferul in practica al rezultatelor cercetarii in specialitate.


Articolul 4
Competentele de supervizare sunt general valabile pentru toate specialitatile, fiind detaliate prin prisma comportamentelor tipice asociate cu fiecare competenta, dupa cum urmeaza:


1. relatia de supervizare/mentorat:
a) dezvolta o relatie reciproca prin schimbul de experiente, explorarea asteptarilor si clarificarea rolurilor supervizorului si ale supervizatului;
b) recunoaste, accepta si se bazeaza pe abilitatile si contributiile supervizatului pentru a cultiva o relatie productiva;
c) utilizeaza grija si compasiunea pentru a aborda schimbarile pozitive pe baza punctelor tari;
d) sprijina supervizatul prin identificarea nevoilor si il sustine cand/unde este cazul;
2. practici eficiente de supervizare:
a) faciliteaza si documenteaza intalnirile cu supervizatii si dialogul care reflecta scopul si progresul relatiilor/obiectivelor;
b) demonstreaza gestionarea eficienta a timpului, a competentelor de documentare/pastrare a probelor si de scriere a raportului;
c) impartaseste cu incredere experientele de invatare reusite si nereusite pentru a incuraja explorarea optiunilor si solutionarea comuna a problemelor;
d) incurajeaza supervizatul sa impartaseasca informatii, ganduri si feedback pentru a identifica si prioritiza nevoile programului de supervizare;
e) utilizeaza instrumentele adecvate pentru a furniza informatii obiective, fiabile si utile privind nevoile initiale si in curs de desfasurare;
f) ofera indrumare si conducere in reflectarea si interpretarea datelor pentru a dezvolta obiective si un plan de imbunatatire continua;
g) incurajeaza utilizarea practicii de reflectie prin tinerea unui jurnal si discutii cu clientii;
h) utilizeaza cunostinte si competente in domeniul continutului pentru a ajuta supervizatul sa dobandeasca si sa aplice noi cunostinte si abilitati;
i) impartaseste cunostintele despre oportunitatile de dezvoltare profesionala, resursele si serviciile de referinta aflate la dispozitia supervizatului;
3. responsabilitati profesionale in supervizare:
a) intelege rolul, scopul si asteptarile supervizatului;
b) demonstreaza competenta in aplicarea practicilor eficiente de supervizare (mentorat);
c) manifesta angajamentul de a aborda in activitatea profesionala si imbunatatirea practicii supervizatului;
d) mentine confidentialitatea atunci cand impartaseste experiente, discuta probleme si rezolva probleme;
e) demonstreaza respectarea corespunzatoare si in timp util a angajamentelor asumate fata de supervizat;
f) intelege impactul prejudecatii personale si lucreaza la minimizarea prejudecatilor personale;
4. gestionarea provocarilor:
a) demonstreaza capacitatea de a clarifica asteptarile supervizatului;
b) demonstreaza flexibilitatea in lucrul cu nevoile in schimbare ale supervizatului/programului, constrangerile de timp, resursele si alte probleme;
c) faciliteaza gandirea creativa si rezolvarea problemelor supervizatului pentru a raspunde nevoilor clientilor;
d) utilizeaza o varietate de strategii pozitive de gestionare a conflictelor pentru a identifica si a minimiza impactul conflictelor asupra programului si asupra relatiei de mentorat;
5. introspectie profesionala/atentie si autoconstientizare; reflexie privind practica profesionala (reflectie in actiune);
6. rezolvarea problemelor; gandire critica si rationament functional; curiozitate si flexibilitate intelectuala. Supervizorul demonstreaza deschidere spre: examinarea propriilor preocupari si a problemelor personale, recunoasterea impactului sinelui asupra altora, articularea atitudinilor, valorilor si convingerilor fata de altii, revizuirea sistematica a propriilor performante profesionale impreuna cu supervizatii.



CAPITOLUL II
Certificarea calitatii de supervizor


Articolul 5
(1) Activitatea de supervizare profesionala in psihologie poate fi derulata in cadrul domeniului de competenta al supervizorului de catre psihologii care intrunesc urmatoarele cerinte:
a) detin un atestat valid de psiholog principal sau specialist in specialitatea in care exercita dreptul de supervizare profesionala; si
b) sunt inscrisi in registrul supervizorilor.
(2) Pentru specializarile consiliere psihologica si psihoterapie, dreptul de supervizare profesionala este acordat in modalitatea sau modalitatile specifice in care psihologul solicitant are competenta.


Articolul 6
(1) Inscrierea in registrul supervizorilor se face la solicitarea psihologului.
(2) Inscrierea in registrul supervizorilor presupune depunerea unei cereri la secretariatul CPR, verificarea acesteia din punctul de vedere al conformitatii prin intermediul secretariatului, urmata de inscrierea psihologului in registrul supervizorilor sau de comunicarea motivelor pentru care nu s-a putut realiza inscrierea, dupa caz.
(3) CPR are responsabilitatea constituirii si actualizarii registrului supervizorilor, care va contine toti supervizorii si evidenta contractelor de supervizare avute in derulare de acestia.
(4) Registrul supervizorilor va contine o sectiune distincta dedicata scolilor de psihoterapie - furnizori de formare care deruleaza programe de formare de lunga durata in domeniul psihoterapiei.


Articolul 7
(1) Certificatul de supervizor este in principiu valabil pe durata nedeterminata, daca nu intervine niciuna dintre conditiile care duc la pierderea calitatii de supervizor.
(2) Calitatea de supervizor se poate pierde in una dintre urmatoarele conditii:
a) ca urmare a suspendarii dreptului de libera practica;
b) ca urmare a unei decizii disciplinare a Comisiei de deontologie si disciplina (CDD);
c) ca urmare a unei decizii asumate a supervizorului;
d) ca urmare a derularii defectuoase a activitatii de supervizare profesionala, in baza unui proces de evaluare profesionala.


CAPITOLUL III
Derularea activitatii de supervizare profesionala


Articolul 8
(1) In vederea atestarii dreptului de libera practica la nivel de specialist, psihologii practicanti au obligatia de a efectua un numar minim de 100 de ore de supervizare profesionala a practicii derulate, esalonate pe durata a 2 ani, pentru toate specialitatile, cu urmatoarele exceptii:
a) pentru specialitatea psihoterapie durata minima a supervizarii obligatorii pentru atestarea autonomiei profesionale este de 150 de ore, care pot fi esalonate pe maximum 3 ani;
b) pentru psihologii care obtin atestat de libera practica in doua specialitati, pentru cea de-a doua specialitate durata obligatorie minimala a supervizarii se poate reduce la jumatate, cu conditia ca ambele specialitati sa apartina aceluiasi domeniu larg de specializare.
(2) Supervizarea profesionala se poate derula in diferite formule de organizare, individuala sau in grup.
(3) Pe durata supervizarii obligatorii un psiholog practicant poate fi supervizat de unul sau mai multi supervizori. In cazul in care un practicant sub supervizare lucreaza cu mai multi supervizori, va exista un supervizor de referinta. In cazurile in care un supervizat lucreaza cu mai multi supervizori, raportul de supervizare va fi contrasemnat de toti supervizorii cu care a lucrat sau fiecare supervizor va intocmi un raport, dupa caz.
(4) In vederea derularii practicii supervizate obligatorii, psihologii practicanti sub supervizare pot sa isi desfasoare activitatea in sectorul public sau privat, in regim salarial - pe o pozitie in specialitate, sau in regim de libera practica - prin infiintarea formelor de exercitare a profesiei de psiholog reglementate de CPR. Acestia se pot inscrie in programe de voluntariat la organizatii in domeniu, in baza unui contract de voluntariat incheiat in conditiile legii, si pot parcurge stagii clinice supervizate sau programe de internship in clinici, in baza unui contract de internship.


Articolul 9
(1) Activitatea de supervizare profesionala obligatorie pentru atestarea autonomiei profesionale in practica psihologiei se deruleaza cu respectarea urmatoarelor prevederi generale:
a) supervizarea se deruleaza in cadrul unei relatii contractuale intre psihologul supervizor si psihologul supervizat, derulata prin intermediul cabinetului supervizorului sau al formei de exercitare a profesiei in care isi deruleaza activitatea supervizorul, in cazul in care acesta nu are cabinet;
b) in situatia in care supervizarea se deruleaza intr-o alta forma de exercitare a profesiei decat cabinetul individual de psihologie, contractul de supervizare va preciza atat forma de exercitare, cat si supervizorul;
c) in specialitatile consiliere psihologica si psihoterapie, supervizarea obligatorie pentru atestarea autonomiei profesionale se deruleaza in cadrul scolilor de psihoterapie - asociatii profesionale cu statut de furnizori de formare profesionala -, contractul de supervizare fiind tripartit: psihologul supervizat, psihologul supervizor si asociatia. Comitetul director, prin intermediul comisiilor aplicative, va revizui sau va elabora, dup caz, modelul de contract de supervizare pentru toate specialitatile.
(2) Numarul de contracte de supervizare avute in derulare simultan de catre un supervizor, inclusiv supervizor de referinta, este limitat, dupa cum urmeaza:
a) in derularea activitatilor de supervizare in conditii de grup se aloca un timp minim de 20 de minute/participant in grup;
b) numarul total de contracte inregistrate simultan pe numele unui supervizor nu poate depasi cifra de 40;
c) in cazul in care cu un psiholog supervizat lucreaza mai multi supervizori, timpul se distribuie intre acestia, conform timpului de lucru cu supervizatul.
(3) Modul de derulare a activitatii de supervizare poate constitui obiectul unor evaluari profesionale derulate la initiativa Comitetului director, in cazurile in care exista cel putin doua sesizari asumate la adresa unui supervizor privind derularea defectuoasa a activitatii de supervizare, primite pe canalele oficiale de comunicare ale colegiului. In cazul cumularii a doua sesizari pe durata unui an, Comitetul director va analiza oportunitatea evaluarii activitatii supervizorului. Comisiile de specialitate vor propune modalitatile si procedura de evaluare a activitatii supervizorilor, care vor fi supuse aprobarii Consiliului.
(4) Raportul de supervizare va include in mod obligatoriu date privind: monitorizarea activitatii psihologului supervizat pe perioada supervizarii; aprecierea supervizorului despre progresul facut pe parcursul supervizarii de catre psihologul supervizat; aprecierea supervizorului la finalul contractului si o recomandare privind acordarea/neacordarea dreptului de practica in regim de autonomie profesionala. Comisiile de specialitate vor propune modalitatile si procedura de evaluare a psihologului pe parcursul supervizarii, care vor fi supuse aprobarii Consiliului.
(5) In urma platilor facute pentru serviciile de supervizare, supervizorul va emite supervizatului documente fiscale. Sunt exceptate de la aceasta cerinta situatiile in care supervizarea se deruleaza gratuit, de exemplu in institutiile de stat.
(6) Daca in termen de 10 ani de la atestarea la nivel de practicant psihologul nu a promovat la treapta de specialist, acestuia i se suspenda dreptul de practica, urmand a relua procedura de atestare in vederea reluarii dreptului de practica si un stagiu de 100 de ore de supervizare in vederea promovarii la treapta de specialist.


Articolul 10
In cadrul supervizarii obligatorii pentru obtinerea autonomiei profesionale, partile implicate in contract au responsabilitati dupa cum urmeaza.
1. responsabilitatile supervizorului:
a) supervizorul are obligatia de a respecta prevederile contractului incheiat cu psihologul supervizat, precum si ale standardelor etice ale profesiei, ale reglementarilor generale in vigoare privind derularea activitatii profesionale si prevederile prezentei hotarari;
b) la finalul relatiei contractuale supervizorul are obligatia de a elibera un raport de supervizare, chiar daca relatia contractuala acopera doar pe o parte din supervizarea obligatorie. Termenul pentru emiterea raportului de supervizare este de 30 de zile lucratoare de la data deciziei de incheiere a contractului, cu exceptia situatiilor de forta majora care pun supervizorul in imposibilitatea de a face acest lucru. Comisiile Comitetului director pot propune modele si linii directoare pentru redactarea rapoartelor de supervizare, care vor fi supuse aprobarii Consiliului;
c) supervizorul are responsabilitatea profesionala de a face o recomandare favorabila pentru obtinerea autonomiei profesionale doar daca supervizatul indeplineste toate cerintele formale si profesionale definite prin normele Colegiului;
d) supervizorul sau, dupa caz, asociatia de psihoterapie cu statut de furnizor de formare sau institutia publica in cadrul careia se deruleaza supervizarea are responsabilitatea sa pastreze evidenta contractelor de supervizare si a activitatii derulate cu psihologii supervizati si sa anunte/sa inregistreze la CPR contractele de supervizare pe care le are in derulare;
2. responsabilitatile psihologului aflat sub supervizare:
a) are obligatia de a respecta prevederile contractului incheiat cu psihologul supervizor, precum si ale standardelor etice ale profesiei, ale reglementarilor generale in vigoare privind derularea activitatii profesionale si prevederile prezentei hotarari;
b) face toate diligentele pentru a intelege rolul supervizarii, scopurile si asteptarile supervizorului si raspunde cu promptitudine la solicitarile profesionale ale supervizorului, potrivit contractului;
c) manifesta angajamentul de a-si imbunatati activitatea, prin procesul de supervizare, si mentine confidentialitatea atunci cand impartaseste experiente, discuta probleme si rezolva probleme;
d) intelege impactul prejudecatii personale si lucreaza la minimizarea prejudecatilor personale.


Articolul 11
(1) Supervizarea profesionala se poate derula si dupa obtinerea dreptului de libera practica in regim de autonomie profesionala, la solicitarea psihologului.
(2) Dupa obtinerea dreptului de libera practica in regim de autonomie profesionala, psihologul poate participa la activitati asimilabile supervizarii profesionale pe tot parcursul activitatii profesionale, aceasta activitate fiind apreciata ca avand o importanta deosebita in dezvoltarea profesionala a psihologilor.
(3) Modalitatea de organizare si derulare a activitatilor aferente supervizarii derulate dupa obtinerea autonomiei profesionale va face obiectul acordului intre psihologul supervizor si psihologul supervizat si va fi reglementata prin contract.


CAPITOLUL IV
Precizari privind supervizarea in fiecare specialitate


Articolul 12
Supervizarea profesionala in specialitatile aferente Comisiei de psihologie clinica si psihoterapie se va derula cu respectarea urmatoarelor prevederi:
1. in specialitatea psihologie clinica, Comisia de psihologie clinica si psihoterapie va analiza oportunitatea definirii unui cadru national de referinta privind continutul supervizarii profesionale in specialitatea psihologie clinica;
2. supervizarea in specialitatile psihoterapie si consiliere psihologica:
a) supervizarea obligatorie in vederea atestarii autonomiei profesionale se deruleaza in cadrul scolilor de psihoterapie - furnizori de formare care deruleaza programe de formare de lunga durata in domeniul psihoterapiei avizate de catre colegiu;
b) in cazul in care un practicant sub supervizare lucreaza cu mai multi supervizori, va exista un supervizor de referinta. Acesta va redacta raportul de supervizare, care va fi contrasemnat de toti supervizorii cu care a lucrat si de conducatorul scolii de psihoterapie.


Articolul 13
Supervizorul in psihologia muncii si organizationala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa cunoasca Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, cu modificarile ulterioare, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 788/2005, cu completarile ulterioare, prezentele norme si codul deontologic specific profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
b) sa cunoasca normele specifice Comisiei de psihologia muncii, transporturilor si serviciilor;
c) sa cunoasca normele in vigoare in domeniul psihologiei muncii si organizationale care impun examinarea psihologica, periodicitatea la care se realizeaza examinarea psihologica in functie de anumite riscuri profesionale.


Articolul 14
Competentele psihologului in psihologia muncii si organizationala ce vor fi dobandite in perioada de supervizare, ca standarde de referinta, sunt urmatoarele:
a) cunoasterea criteriilor in functie de care sunt acordate atestatele de libera practica de catre Comisia de psihologia muncii si organizationala, transporturilor si serviciilor pe diferite trepte de specializare (distinctiile care se fac intre diferitele trepte de specializare - ce inseamna ca un psiholog sa detina treapta de practicant in supervizare, practicant autonom, specialist sau principal);
b) cunoasterea competentelor psihologului din domeniul psihologiei muncii si organizationale, in functie de tipul de atestat obtinut (limite ale competentelor in functie de treapta de specializare);
c) cunoasterea in detaliu a aspectelor specifice si definitorii pentru fiecare forma de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica (ce implica, in mod concret, infiintarea unui cabinet individual de psihologie, unei societati civile profesionale, unor cabinete asociate, unei structuri de psihologie, ce trebuie sa contina dosarul inaintat CPR in vederea infiintarii);
d) cunoasterea tuturor riscurilor profesionale care impun examinarea psihologica in domeniul psihologiei muncii, cu distinctie intre examenul psihologic la angajarea in munca si examenul psihologic periodic, pentru mentinerea in munca (care sunt, efectiv, riscurile profesionale cuprinse in norme pentru care se realizeaza examinarea psihologica obligatorie la angajare, la mentinerea in functie, precum si la angajare si la mentinerea in functie si care sunt situatiile in care poate sa intervina cu recomandari medicul de medicina muncii);
e) cunoasterea instrumentelor utile in gestionarea activitatii din cadrul unui cabinet de examinare psihologica in domeniul psihologiei muncii si organizationale;
f) capacitatea de a proiecta un model de examinare psihologica in domeniul psihologiei muncii si organizationale cu argumentarea optarii pentru anumite baterii de probe psihologice;
g) capacitatea de a proiecta un proces de recrutare si selectie de personal, de la identificarea celor mai eficiente canale de recrutare pana la elaborarea unui interviu semistructurat in functie de aspectele ce se impune a fi surprinse in timpul interviului, realizarea unui raport de selectie, centrarea pe competente etc.


Articolul 15
In derularea procesului de supervizare profesionala si gestionarea relatiei cu psihologul supervizat, in psihologia muncii si organizationala supervizorul se va focaliza pe urmatoarele aspecte:
a) sa elaboreze un proces de examinare psihologica in domeniul psihologiei muncii si organizationale (ce presupune examinarea psihologica, care sunt etapele obligatorii care trebuie parcurse si care este metodologia de lucru abordata in functie de riscul profesional examinat, care sunt testele psihologice agreate de CPR pe fiecare dimensiune cuprinsa in examinarea psihologica, avizul psihologic, referatul psihologic, transmiterea rezultatelor evaluarii psihologice cu respectarea confidentialitatii actului psihologic);
b) sa elaboreze un proces de evaluare psihologica in cadrul unui proces de selectie de personal, urmand cu strictete pasii care se impune a fi parcursi intr-un astfel de demers (analiza muncii, cunoasterea in detaliu a postului pentru care se va derula procesul de selectie, alegerea bateriei de teste in functie de specificatiile postului, derularea procesului de evaluare psihologica, realizarea raportului psihologic);
c) sa cunoasca competentele pe care le detine un psiholog cu atestat de libera practica in domeniul psihologiei muncii si organizationale si care sunt limitele acestor competente;
d) sa prezinte principalele teme abordate in perioada de supervizare profesionala;
e) sa prezinte portofoliul de probe psihologice utilizate in evaluarea psihologica, la nivel aptitudinal (teste de atentie, inteligenta s.a.), la nivel de personalitate (chestionare si inventare de personalitate), chestionare vizand atitudini si comportamente in munca;
f) sa ii indrume pe supervizati sa consulte site-ul Colegiului pentru inventarierea probelor avizate in specialitatea muncii si organizationala;
g) sa proiecteze un sistem de evaluare prin care supervizorul ii va evalua competentele si cunostintele supervizatului;
h) sa recomande bibliografie actuala, in concordanta cu specializarea de psihologia muncii si organizationala.


Articolul 16
Supervizarea este o activitate ce vizeaza integrarea competentelor profesionale, a teoriei si a cercetarii. Prin cunostintele, abilitatile si profilul sau, supervizorul este un model al acestei integrari pentru supervizati. Supervizarea in psihologia muncii si organizationala se desfasoara dupa cum urmeaza:
a) supervizarea presupune in primul rand contactul direct, fata in fata, intre supervizor si supervizat. In mod exceptional, pot intra in discutie si sedinte de supervizare de la distanta, in timp real, prin intermediul comunicarii care permite un contact vizual si/sau verbal. Astfel de sesiuni vor fi axate indeosebi pe activitati care nu necesita neaparat prezenta supervizorului: pastrarea evidentei, scrierea de rapoarte, pregatirea evaluarii, elemente de psihodiagnostic, discutii de caz;
b) supervizarea se poate desfasura individual si in grup. Proportia dintre cele doua modalitati trebuie sa respecte in linii mari raportul 75/25. Supervizarea realizata in grup va presupune maximum 4 participanti si va sprijini cresterea expunerii la diverse tipuri de cazuri;
c) stagiul de supervizare in psihologia muncii si organizationala presupune derularea a minimum 100 de evaluari (pentru trecere la autonom - versiunea 4 trepte) sau 400 de evaluari (trecere specialist - versiunea 3 trepte) sau alte activitati conform competentelor. Stagiul se poate prelungi cu maximum 2 ani in cazuri exceptionale, care vor fi analizate de catre comisia de specialitate. Daca la finalul perioadei contractuale supervizatul nu obtine autonomia profesionala, se va relua intreg stagiul de practica supervizata cu un alt contract, la un alt supervizor.


Articolul 17
Supervizarea in psihologia aplicata in domeniul serviciilor se desfasoara dupa cum urmeaza:
a) supervizarea presupune in primul rand contactul direct, fata in fata, intre supervizor si supervizat. In mod exceptional, pot intra in discutie si sedinte de supervizare de la distanta, in timp real, prin intermediul comunicarii care permite un contact vizual si/sau verbal. Astfel de sesiuni vor fi axate indeosebi pe activitati care nu necesita neaparat prezenta supervizorului: pastrarea evidentei, scrierea de rapoarte, pregatirea evaluarii, elemente de diagnoza organizationala, discutii de caz;
b) supervizarea se poate desfasura individual si in grup. Supervizarea realizata in grup va presupune maximum 4 participanti si va sprijini cresterea expunerii la diverse tipuri de cazuri;
c) stagiul de supervizare in psihologia aplicata in servicii presupune derularea a minimum doua proiecte de evaluare psihologica de specialitate sau doua proiecte de consultanta (pentru trecere la autonom - versiunea 4 trepte) sau 3 proiecte de evaluare psihologica sau proiecte de consultanta (trecere specialist - versiunea 3 trepte) sau alte activitati conform competentelor.


Articolul 18
(1) In specialitatea psihologia transporturilor (PT),
supervizarea este o componenta esentiala in pregatirea pentru
practica profesionala a psihologului, un pas cheie intre debut si
autonomie in activitate. Supervizarea este o metoda de formare
aplicata in cadrul careia psihologii practicanti aloca cea mai mare parte a timpului serviciilor catre clienti. Spre deosebire de stagiile anterioare care se concentreaza indeosebi pe dobandirea de cunostinte, supervizarea in PT isi propune sa dezvolte cunostinte si abilitati, pe care sa le integreze cu datele de cercetare curenta. De asemenea, prin supervizare se urmareste dezvoltarea spiritului critic si capacitatea de autoevaluare profesionala si personala. Pentru aceasta supervizorul va trebui sa realizeze initial: evaluarea nevoilor supervizatului; identificarea obiectivelor de invatare; un program de supervizare care sa acopere sistematic: lecturi de specialitate, abilitati de dezvoltat, tehnici, metode si strategii de evaluare, frecventa si ritmul reuniunilor, numarul de ore de supervizare, configurari ale intalnirilor - individuale/de grup, responsabilitati ale partilor, nivelul de pregatire si de participare asteptat etc.; program/calendar pentru eventuala ajustare a stagiului de supervizare in functie de evolutia supervizatului si a nevoilor sale emergente.
(2) Activitatea de supervizare in PT este evident legata de evaluarea initiala si de observatiile continue ale supervizorului. Modul principal de invatare in timpul supervizarii este bazat pe experienta si se concentreaza pe contactul direct cu clientii. In consecinta, continutul programului de supervizare va varia in functie de cunostintele si abilitatile psihologului practicant ca si de nivelul lui de autonomie. In cadrul programului de supervizare: vor fi aprofundate modelele teoretice curente, specifice activitatii de evaluare psihologica in transporturi; vor fi prezentate/utilizate tehnicile cunoscute de evaluare si interventie; se vor parcurge si alte activitati de formare aplicata (de exemplu, consultarea altor colegi cu experienta sau furnizori de servicii PT, cursuri de formare continua, workshopuri, echipe de cercetare etc.).
(3) Supervizorul va urmari dezvoltarea, aplicarea si integrarea competentelor profesionale specifice si de sustinere definite in psihologia transporturilor: competente de evaluare, de interventie/consiliere specifica, de cercetare-dezvoltare, administrativ-financiare, exemplificative - activitatile concrete de supervizare care apeleaza competente specifice in PT sunt observatia interna in timpul livrarii serviciului, analiza si validarea observatiilor facute, lectura si corectarea notelor, referinte culese, discutarea instrumentelor de evaluare utilizate, corectia materialului psihometric cantitativ si calitativ, interpretarea rezultatelor, diagnosticul cazurilor, formularea avizelor/rapoartelor etc.
(4) Supervizorul va avea in vedere apelul constant la alte doua competente esentiale in activitatea de supervizare:
a) competente privind relatiile interpersonale - calitatea relatiilor interpersonale constituie un factor determinant pentru eficacitatea rezultatelor in toate domeniile de practica ale psihologiei. Asadar si in PT, supervizorul trebuie sa stabileasca si sa mentina o alianta constructiva de lucru cu supervizatul, ca si cu toti ceilalti parteneri din retelele sale profesionale. Cunostintele relevante privind relatiile de putere, aliantele de lucru, micro- si macromediul activitatii supervizatului trebuie dublate de o buna autocunoastere a propriilor resurse si valori. Abilitatile relevante de tipul: conectare/ascultare/comunicare cu celalalt, exprimarea empatica si respectuoasa, construirea increderii, analiza interactiunilor problematice si mentinerea unor bune relatii profesionale intr-un context administrativ sunt de maxima importanta. Supervizorul va avea ca obiectiv constant dezvoltarea unor caracteristici specifice persoanelor supervizate: un cursant activ, deschis spre supervizare, bine pregatit, organizat, capabil sa utilizeze in mod eficient timpul, constient de limitele sale;
b) competente etice si deontologice - supervizorul trebuie
sa stabileasca relatii profesionale cu supervizatul in conformitate cu standardele etice in vigoare. Pentru aceasta trebuie sa fie in posesia cunostintelor esentiale pentru reflectia etica, prin aprofundarea obligatiilor si standardelor profesionale care stau la baza practicii in PT. Trebuie, de asemenea, sa stapaneasca principiile eticii si principalele elemente ale codului deontologic in vigoare, sa le aplice situatiilor problematice care pot aparea in cadrul stagiului de supervizare pe care il coordoneaza. Nu in ultimul rand, supervizorul trebuie sa fie in posesia datelor relevante pentru cadrele juridice si socioeconomice care structureaza functionarea sistemului in care supervizatii sai isi ofera serviciile. Cunostintele relevante de tipul: valori si principii etice, codul deontologic, orientarile si liniile directoare aplicabile in PT, date privind cadre juridice/socioeconomice ale sistemului in care supervizatii isi ofera serviciile trebuie secondate de abilitati relevante: identificarea proactiva a problemelor etice potentiale, luarea deciziilor etice/rezolvarea dilemelor etice, integrarea in practica a preocuparilor etice.


Articolul 19
(1) Supervizarea in psihologia transporturilor este o activitate privilegiata care vizeaza integrarea competentelor profesionale, a teoriei si a cercetarii. Prin cunostintele, abilitatile si profilul sau, supervizorul este un model al acestei integrari pentru supervizati.
(2) Supervizarea presupune, in primul rand, contactul direct, fata in fata, intre supervizor si supervizat. In mod exceptional, pot intra in discutie si sedinte de supervizare de la distanta, in timp real, prin intermediul comunicarii care permite un contact vizual si/sau verbal. Astfel de sesiuni vor fi axate indeosebi pe activitati care nu necesita neaparat prezenta supervizorului: pastrarea evidentei, scrierea de rapoarte, pregatirea evaluarii, elemente de psihometrie, discutii de caz.
(3) Supervizarea se poate desfasura individual si in grup. Proportia intre cele doua modalitati trebuie sa respecte in linii mari raportul 75/25. Supervizarea calificata in grup va presupune maximum patru participanti si va sprijini cresterea expunerii la diverse tipuri de cazuri.
(4) Stagiul de supervizare in psihologia transporturilor presupune realizarea unui numar minim de evaluari psihologice de specialitate. Numarul minim de evaluari va fi stabilit la propunerea comisiei de specialitate, prin hotarare a Consiliului.
(5) Supervizorul trebuie sa se asigure ca criteriile minime pentru formarea practica sunt satisfacute, iar pentru aceasta trebuie sa procedeze la evaluarea continua pentru a monitoriza progresul supervizatului. Fiind permanent si nu episodic, acest demers de evaluare se va reflecta in intelegerea a ceea ce supervizatul a asimilat ca abilitate deja integrata. Pentru ca supervizarea este o activitate regulata si sustinuta, supervizorul nu urmareste doar ceea ce supervizatul stie, ci si ceea ce poate face cu ceea ce stie, un proces care implica nu doar cunostinte si abilitati, ci si valori si atitudini. Aceasta va permite in timp si o crestere progresiva a complexitatii problemelor la care supervizatul este expus (exemplificativ - de la evaluare pentru categoria B la categorii superioare). Formatul de evaluare continua trebuie:
a) sa reflecte scopul si obiectivele programului de supervizare;
b) sa permita evaluarea explicita a performantei si a progresului supervizatului in raport cu scopul si obiectivele specifice;
c) sa evidentieze experienta cumulata a supervizatului.
(6) Ca principala responsabilitate, supervizorul trebuie sa defineasca obiectivele stagiului de supervizare, care sa fie in concordanta cu obiectivele de invatare si, de asemenea, sa poata surprinde eficacitatea stagiului de supervizare. Pentru aceasta supervizorul va trebui:
a) sa formuleze un plan de supervizare in care va descrie obiectivele generale si etapele de parcurs;
b) sa monitorizeze supervizatul pentru a asigura progresul in raport cu obiectivele specificate;
c) sa adapteze programul de supervizare in functie de evolutia supervizatului;
d) sa documenteze continutul fiecarei intalniri de supervizare si sa pastreze o evidenta a acestora;
e) sa prezinte un raport de evaluare la sfarsitul perioadei de supervizare.
(7) In cazul in care, la finalul perioadei contractuale, performanta supervizatului nu indeplineste standardele asteptate:
a) supervizatul va fi informat ca performanta sa este inferioara standardului;
b) de comun acord se va stabili o perioada rezonabila de timp pentru sprijin profesional suplimentar;
c) in caz de dezacord profesional supervizor/supervizat, prin intelegere comuna se va consulta comisia de specialitate.


Articolul 20
Supervizarea profesionala in specialitatile aferente Comisiei de psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala se va derula cu respectarea urmatoarelor prevederi:
1. Comisia de psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala va analiza oportunitatea definirii unui cadru national de referinta privind continutul supervizarii profesionale in specialitatile comisiei.
2. Supervizorul din domeniul psihologiei educationale sau din domeniul psihopedagogiei speciale trebuie:
a) sa cunoasca Legea nr. 213/2004, cu modificarile ulterioare, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 788/2005, cu completarile ulterioare, si codul deontologic specific profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
b) sa cunoasca normele specifice Comisiei de psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala;
c) sa cunoasca normele in vigoare in domeniul psihologiei educationale, consiliere scolara si vocationala care impun examinarea psihologica si de asemenea periodicitatea la care se realizeaza aceasta.
3. Competentele psihologului ce vor fi dobandite in perioada de supervizare sunt urmatoarele:
a) cunoasterea diferentelor existente intre diferitele tipuri de trepte de specializare, din punctul de vedere al tipurilor de servicii ce pot fi prestate, respectiv cunoasterea atributiilor si competentelor psihologului pe fiecare treapta de specializare;
b) cunoasterea in detaliu a aspectelor specifice si definitorii pentru fiecare forma de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica, ce implica, in mod concret, infiintarea unui cabinet individual de psihologie, societate civila profesionala, cabinete asociate, structura de psihologie, ce trebuie sa contina dosarul inaintat colegiului in vederea infiintarii;
c) cunoasterea tuturor dificultatilor cu relevanta pentru invatare si contextul educational ce impun examinarea psihologica in domeniul psihologiei educationale, consiliere scolara si vocationala, astfel incat acestea sa reprezinte un punct de plecare in solutionarea sau remiterea acestor dificultati;
d) cunoasterea instrumentelor necesare in gestionarea activitatii domeniului psihologiei educationale, consilierii scolare si vocationale;
e) capacitatea de a opta pentru o baterie de probe in functie de problematica dificultatilor educationale evaluate sau a contextului educational vizat.
4. Procesul de supervizare reprezinta o relatie de mentorat ce cuprinde aspecte de formare si de evaluare in domeniul psihologiei educationale, consilierii scolare si vocationale:
a) supervizarea este o activitate ce vizeaza integrarea competentelor profesionale, a teoriei si a cercetarii. Prin cunostintele, abilitatile si profilul sau, supervizorul este un model al acestei integrari pentru supervizati;
b) supervizarea presupune, in primul rand, contactul direct, fata in fata, intre supervizor si supervizat. In mod exceptional, pot intra in discutie si sedinte de supervizare de la distanta, in timp real, prin intermediul comunicarii care permite un contact vizual si/sau verbal. Astfel de sesiuni vor fi axate indeosebi pe activitati care nu necesita neaparat prezenta supervizorului: pastrarea evidentei, scrierea de rapoarte, pregatirea evaluarii, elemente de psihodiagnostic, discutii de caz.
5. Activitatea de supervizare are in atentie toate competentele psihologului cu drept de libera practica, treapta de specializare practicant in supervizare.
6. Supervizorul ghideaza activitatea de realizare a portofoliului necesar accederii la treapta de specializare psiholog specialist pe baza urmatoarelor criterii:
a) psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala:
(i) evaluarea si diagnoza copiilor si a familiei acestora - 1 caz;
(ii) program de consiliere scolara - 1 caz;
(iii) program de consiliere vocationala - 1 caz;
(iv) program de preventie/interventie;
b) psihopedagogie speciala:
(i) evaluarea psihopedagogica si diagnoza copiilor, tinerilor si adultilor cu dizabilitati - 1 caz;
(ii) program de consiliere a copiilor si tinerilor cu dizabilitati si a familiilor acestora - 1 caz;
(iii) program de interventie personalizata/adaptare curriculara.
7. Criteriile care au in atentie intocmirea raportului de supervizare pot fi schimbate la propunerea comisiei de specialitate in conditiile in care competentele psihologului educational aflat in supervizare se modifica sau daca cerintele din practica privata necesita o astfel de modificare


Articolul 21
Supervizarea profesionala in psihologie, in specialitatile din domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale se deruleaza cu respectarea urmatoarelor prevederi:
1. sa isi desfasoare activitatea la data solicitarii dreptului de supervizare profesionala, precum si pe intreaga perioada a derularii contractului de supervizare profesionala, in una din formele legale de exercitare a profesiei de psiholog, avizata in specialitate;
2. in situatia in care psihologul supervizat desfasoara activitati cu caracter clasificat, supervizorul trebuie sa detina in mod obligatoriu autorizatia de acces la informatii clasificate, eliberata de Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, de nivel cel putin egal cu supervizatul;
3. in institutiile din domeniul securitatii nationale supervizarea profesionala reprezinta atributie de serviciu;
4. activitatea de supervizare profesionala va fi desfasurata dupa un program de minimum 8 ore lunar;
5. psihologii practicanti in specialitatea psihologie judiciara - evaluarea comportamentului simulat trebuie sa efectueze un numar minim de evaluari de specialitate pe durata stagiului de supervizare. Numarul minim de evaluari va fi stabilit la propunerea comisiei de specialitate, prin hotarare a Consiliului.



CAPITOLUL V
Dispozitii tranzitorii si finale


Articolul 22
La propunerea comisiilor de specialitate, Comitetul director poate aduce completari si detalieri ulterioare prevederilor prezentelor norme, care vor fi suspuse aprobarii Consiliului.


Articolul 23
Contractele de supervizare aflate in derulare la momentul intrarii in vigoare a prezentelor norme isi pastreaza valabilitatea pana la finalizare.





Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Legislaţie

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...

Legea 188/1999, actualizata 2024, privind Statutul functionarilor publici
Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, actualizata 2024 - Republicare Actualizat ...

Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale
Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Publicata in ...

Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului
Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Publicat in Monitorul Oficial cu numar ...

Legea finantelor publice locale, actualizata 2024 - Legea 273/2006
Legea 273/2006 privind finantele publice locale Actualizata prin Legea 387/2023 pentru modificare ...

Legea 500/2002 privind finantele publice, actualizata 2024
Legea 500/2002 privind finantele publice Actualizata prin Legea 262/2023 privind aprobarea Ordona ...

OUG 21/2023 privind Statutul lucratorului cultural profesionist
Ordonanta de urgenta nr. 21/2023 privind Statutul lucratorului cultural profesionist Publicata in ...



Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor culturale in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de cresa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Alocatia de stat pentru copii in anul 2024. Conditii de acordare si valoare alocatie
Sursa: MCP Cabinet avocati

Formularul 230 model editabil 2024 PDF. Completeaza Declaratia 230!
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Ştiri Juridice