INTEGRAL: Legea nr. 218/2002, Republicata, privind organizarea si functionarea Politiei Romane

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Articolul 1

Politia Romana face parte din Ministerul Afacerilor Interne si este institutia specializata a statului, care exercita atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice, in conditiile legii.

Articolul 2

Activitatea Politiei Romane constituie serviciu public specializat si se realizeaza in interesul persoanei, al comunitatii, precum si in sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii.

Articolul 3

In indeplinirea misiunilor care ii revin Politia Romana coopereaza cu institutiile statului si colaboreaza cu asociatiile si organizatiile neguvernamentale, precum si cu persoanele fizice si juridice, in limitele legii.

Articolul 4

(1) Politia Romana se organizeaza corespunzator impartirii administrativ-teritoriale a tarii.

(2) Politia Romana se poate organiza si conform specificului unor sectoare ale economiei nationale - transporturi feroviare, aeriene, navale - sau al unor obiective economice si sociale, in functie de importanta si de numarul acestora.

(3) Unitatile de politie se infiinteaza prin ordin al ministrului afacerilor interne.

CAPITOLUL II

Organizare si functionare

SECTIUNEA 1

Structura organizatorica

Articolul 5

Politia Romana are urmatoarea structura organizatorica:

a) Inspectoratul General al Politiei Romane;

b) unitati teritoriale aflate in subordinea Inspectoratului General al Politiei Romane, Directia generala de politie a municipiului Bucuresti si inspectoratele judetene de politie;

c) institutii de invatamant pentru formarea si pregatirea continua a personalului;

d) alte unitati necesare pentru indeplinirea atributiilor specifice politiei, infiintate potrivit legii.

Articolul 6

In cadrul Politiei Romane functioneaza Corpul National al Politistilor, persoana juridica de drept public, ale carei atributii sunt stabilite prin legea privind statutul politistului*).

*) A se vedea Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 7

Inspectoratul General al Politiei Romane este unitatea centrala a politiei, cu personalitate juridica si competenta teritoriala generala, care conduce, indruma si controleaza activitatea unitatilor de politie subordonate, desfasoara activitati de investigare si cercetare a infractiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalitatii economico-financiare sau bancare, a altor infractiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate in supravegherea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si orice alte atributii date in competenta sa prin lege.

Articolul 8

(1) Inspectoratul General al Politiei Romane este condus de un inspector general, cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, dupa consultarea Corpului National al Politistilor.

(2) Inspectorul general este ajutat de adjuncti numiti de catre ministrul afacerilor interne, la propunerea sa, cu consultarea Corpului National al Politistilor.

Articolul 9

(1) In cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane functioneaza Consiliul Superior, denumit in continuare Consiliu, constituit din inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane, adjunctii inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane, sefii directiilor generale si ai directiilor din Inspectoratul General al Politiei Romane, 5 sefi ai unitatilor teritoriale ale politiei, desemnati prin rotatie in fiecare an, presedintele Corpului National al Politistilor si rectorul Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza".

(2) Consiliul se intruneste o data pe trimestru sau ori de cate ori este nevoie, sub conducerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane. Consiliul analizeaza si hotaraste activitatile Politiei Romane conform strategiei Ministerului Afacerilor Interne. Hotararile se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai. Hotararile Consiliului se duc la indeplinire prin grija inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane.

(3) Desemnarea nominala a membrilor Consiliului si functionarea acestuia se stabilesc prin dispozitie a inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane.

Articolul 10

In aplicarea legii inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane emite dispozitii obligatorii pentru personalul din subordine, la elaborarea carora consulta Corpul National al Politistilor si Consiliul.

Articolul 11

Inspectoratul General al Politiei Romane are in structura sa organizatorica directii generale, directii, servicii si birouri, infiintate prin ordin al ministrului afacerilor interne, in limita fondurilor la dispozitie.

SECTIUNEA a 2-a

Unitati teritoriale din subordinea Inspectoratului General al Politiei Romane

Articolul 12

(1) In municipiul Bucuresti se organizeaza si functioneaza ca unitate cu personalitate juridica Directia generala de politie a municipiului Bucuresti, condusa de un director general, ajutat de adjuncti.

(2) In judete se organizeaza si functioneaza, ca unitati cu personalitate juridica, inspectorate de politie, conduse de un inspector-sef, ajutat de adjuncti.

(3) Directorul general al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti si inspectorii-sefi ai inspectoratelor de politie judetene sunt numiti si eliberati din functie prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane, dupa consultarea Corpului National al Politistilor si cu avizul consultativ al prefectului.

Articolul 13

(1) In cadrul Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti se organizeaza si functioneaza unitati de politie ale sectoarelor, corespunzator organizarii administrativ- teritoriale a acestuia.

(2) In fiecare sector se organizeaza si functioneaza sectii de politie. Numarul acestora se stabileste prin ordin al ministrului afacerilor interne, in functie de intinderea teritoriului, numarul populatiei, de numarul si importanta obiectivelor economice, sociale si politice.

Articolul 14

(1) In municipii si orase functioneaza politii municipale si orasenesti, iar in comune, posturi de politie.

(2) In municipii pot fi infiintate sectii de politie, iar in comunele cu sate si catune dispersate pot fi infiintate birouri de politie, potrivit criteriilor prevazute la art. 13 alin. (2).

Articolul 15

(1) In structura organizatorica a Politiei Romane pot fi infiintate si alte unitati pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii.

(2) Numarul, competenta si structura organizatorica ale acestor unitati se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane, dupa consultarea Corpului National al Politistilor.

(3) Sefii unitatilor organizate in conditiile alin. (1) si (2) sunt numiti si eliberati din functie prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Articolul 16

(1) Atributiile si structura organizatorica ale Inspectoratului General al Politiei Romane, Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti si inspectoratelor de politie judetene se stabilesc prin regulamente de organizare si functionare.

(2) Regulamentul de organizare si functionare a Inspectoratului General al Politiei Romane se aproba de ministrul afacerilor interne, iar cele ale unitatilor teritoriale, de catre inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane.

SECTIUNEA a 3-a

Autoritatea teritoriala de ordine publica

Puneri in aplicare (1)

Articolul 17

(1) La nivelul municipiului Bucuresti si al fiecarui judet se organizeaza si functioneaza autoritatea teritoriala de ordine publica, organism cu rol consultativ, a carui activitate se desfasoara in interesul comunitatii.

(2) Autoritatea teritoriala de ordine publica este constituita din seful Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti sau al inspectoratului de politie judetean, un reprezentant al Corpului National al Politistilor, subprefect, 6 consilieri desemnati de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respectiv de consiliul judetean, 3 reprezentanti ai comunitatii desemnati de primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv de presedintele consiliului judetean, seful Directiei generale de jandarmi a municipiului Bucuresti sau al inspectoratului judetean, seful Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta al Municipiului Bucuresti sau seful inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean, seful serviciului teritorial al Politiei de Frontiera Romane si, dupa caz, seful politiei locale din municipiul resedinta de judet.

(3) Participarea sefului Directiei generale de jandarmi a municipiului Bucuresti sau al inspectoratului de jandarmi judetean si a sefului Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta al Municipiului Bucuresti sau a sefului inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean in autoritatea teritoriala de ordine publica se realizeaza in legatura cu activitatile desfasurate de aceste institutii in calitate de forte de sprijin care participa la planificarea si executarea activitatilor de mentinere a ordinii si sigurantei publice sub conducerea Politiei Romane.

(4) Aspectele referitoare la activitatile desfasurate de structurile Ministerului Afacerilor Interne si cele ale politiei locale in planul mentinerii ordinii si sigurantei publice se prezinta integrat prin intermediul Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti sau inspectoratului de politie judetean.

(5) Desemnarea nominala a autoritatii teritoriale de ordine publica este validata de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de catre consiliul judetean pentru o perioada de 4 ani.

(6) Autoritatea teritoriala de ordine publica este condusa de un presedinte ales cu votul majoritar din randul consilierilor din Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau al consiliilor judetene pe o perioada de 4 ani.

Articolul 18

Autoritatea teritoriala de ordine publica are urmatoarele atributii:

a) contribuie la elaborarea planului de activitati si la fixarea obiectivelor si indicatorilor de performanta minimali, avand ca scop protejarea intereselor comunitatii si asigurarea climatului de siguranta publica;

b) sesizeaza si propune masuri de inlaturare a deficientelor din activitatea de politie;

c) face propuneri pentru solutionarea de catre organele de politie a sesizarilor care ii sunt adresate, referitoare la incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, potrivit prezentei legi;

d) organizeaza consultari cu membrii comunitatilor locale si cu organizatiile neguvernamentale cu privire la prioritatile sigurantei persoanei si a ordinii publice;

e) prezinta trimestrial informari in sedintele Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau ale consiliului judetean, dupa caz, asupra nivelului de asigurare a securitatii si sigurantei civice a comunitatii;

f) elaboreaza anual un raport asupra eficientei activitatii unitatilor de politie, care se da publicitatii.

Articolul 19

(1) Autoritatea teritoriala de ordine publica se intruneste in sedinte ordinare sau extraordinare, trimestrial sau ori de cate ori este nevoie.

(2) La sedintele autoritatii teritoriale de ordine publica au dreptul sa participe, cu statut de invitat, prefectul municipiului Bucuresti, respectiv al judetului, primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv presedintele consiliului judetean, conducatorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate. Sedintele autoritatii teritoriale de ordine publica pot fi si publice.

(3) In exercitarea atributiilor sale autoritatea teritoriala de ordine publica emite hotarari cu caracter de recomandare.

(4) Autoritatea teritoriala de ordine publica nu are competente in problemele operative ale politiei.

Articolul 20

Cheltuielile necesare pentru desfasurarea activitatii autoritatii teritoriale de ordine publica se suporta din bugetul municipiului Bucuresti, respectiv din cel al judetului.

Articolul 21

Regulamentul de organizare si functionare a autoritatii teritoriale de ordine publica se aproba prin hotarare*) a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne si a Ministerului Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi**).

*) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 787/2002 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a autoritatii teritoriale de ordine publica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 575 din 5 august 2002.

**) Prezenta lege a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 305 din 9 mai 2002.

SECTIUNEA a 4-a

Raporturile dintre politie si autoritatile administratiei publice locale

Articolul 22

(1) In plan teritorial unitatile de politie coopereaza cu prefectii, autoritatile administratiei publice locale, autoritatile judecatoresti, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si cu reprezentanti ai comunitatii.

(2) In vederea infiintarii unor noi unitati, sectii, birouri sau posturi de politie vor fi consultate Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile judetene si consiliile locale ale municipiilor, oraselor ori comunelor, dupa caz, care vor pune la dispozitie spatiile necesare functionarii acestora.

Articolul 23

(1) Seful Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, sefii inspectoratelor de politie judetene, ai politiilor municipale si orasenesti si ai posturilor de politie comunale prezinta informari anuale in fata autoritatii teritoriale de ordine publica, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, consiliilor judetene, consiliilor municipale, orasenesti sau comunale, dupa caz, referitoare la masurile intreprinse in indeplinirea atributiilor specifice.

(2) Sefii unitatilor prevazute la alin. (1) informeaza, trimestrial sau ori de cate ori este nevoie, prefectii, primarul general al municipiului Bucuresti, presedintii consiliilor judetene, primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, ai municipiilor, oraselor si comunelor, dupa caz, despre evolutia fenomenelor antisociale si modul in care au fost indeplinite sarcinile pe plan local.

Articolul 24

Unitatile teritoriale de politie coopereaza cu consiliile locale si, dupa caz, cu primarii pentru indeplinirea hotararilor sau dispozitiilor scrise ale acestora, emise in limita competentelor lor in domeniul ordinii publice.

Articolul 25

(1) In cazuri justificate de evenimente deosebite, intre autoritatile administratiei publice locale si unitatile de politie, de comun acord, se pot incheia protocoale in vederea indeplinirii eficiente a atributiilor politiei.

(2) Daca politia nu isi indeplineste responsabilitatile in baza protocolului incheiat, administratia publica se poate adresa organului superior de politie.

CAPITOLUL III

Atributiile Politiei Romane

Articolul 26

(1) Politia Romana are urmatoarele atributii principale:

1. apara viata, integritatea corporala si libertatea persoanelor, proprietatea privata si publica, celelalte drepturi si interese legitime ale cetatenilor si ale comunitatii;

2. aplica masuri pentru mentinerea ordinii si sigurantei publice, aplica masuri, potrivit competentelor stabilite prin lege, pentru prevenirea si combaterea fenomenului infractional si terorismului, de identificare si contracarare a actiunilor elementelor care atenteaza la viata, libertatea, sanatatea si integritatea persoanelor, a proprietatii private si publice, precum si a altor interese legitime ale comunitatii;

3. sprijina unitatile de jandarmerie cu informatii pentru asigurarea sau restabilirea ordinii si linistii publice, cu ocazia mitingurilor, manifestatiilor cultural-sportive si altele asemenea;

4. asigura, direct sau in cooperare cu alte institutii abilitate potrivit legii, executarea controalelor tehnice si interventiilor pirotehnice pentru prevenirea, descoperirea si neutralizarea dispozitivelor explozive, radioactive, nucleare, chimice sau biologice amplasate in scopul tulburarii ordinii publice, vatamarii integritatii corporale, sanatatii persoanelor sau provocarii de daune proprietatii publice ori private;

5. desfasoara activitati de negociere si asigura interventia, pentru eliberarea persoanelor lipsite de libertate in mod ilegal, imobilizarea sau neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc ori alte mijloace care pot pune in pericol viata, sanatatea sau integritatea corporala a persoanei;

6. desfasoara activitati specifice, potrivit competentelor stabilite prin lege, ca reactie la acte de terorism iminente sau in desfasurare in scopul impiedicarii ori limitarii efectelor acestuia, neutralizarii actiunilor agresive si/sau a mijloacelor si dispozitivelor utilizate de teroristi;

7. avizeaza si controleaza, in conditiile legii, infiintarea societatilor private de detectivi, paza, supraveghere si garda de corp;

8. culege informatii in vederea cunoasterii, prevenirii si combaterii infractiunilor, precum si a altor fapte ilicite;

9. realizeaza activitati de prevenire si combatere a coruptiei, a criminalitatii economico-financiare, a celei transfrontaliere, a infractiunii in domeniul informaticii si a crimei organizate;

10. desfasoara, potrivit competentei, activitati pentru constatarea faptelor penale si efectueaza cercetari in legatura cu acestea;

11. asigura paza si functionarea, in conditiile legii, a locurilor de retinere si de arest preventiv organizate in cadrul unitatilor de politie;

12. constata contraventii si aplica sanctiuni contraventionale, potrivit legii;

13. asigura protectia martorului, colaboratorului, informatorului si a victimei, in conditiile legii;

14. asigura protectia politistilor, magistratilor si a familiilor acestora, in cazurile in care viata, integritatea corporala sau avutul acestora sunt supuse unor amenintari, precum si a conducatorilor autoritatilor straine, cu atributii in domeniul afacerilor interne sau justitiei, aflati in Romania in vizite oficiale sau in misiune;

15. desfasoara activitati de depistare a persoanelor care se sustrag urmaririi penale, executarii pedepselor sau altor hotarari judecatoresti, precum si a persoanelor disparute;

16. desfasoara activitati de prevenire si combatere a migratiei ilegale;

17. foloseste metode si mijloace tehnico-stiintifice in cercetarea locului faptei si la examinarea probelor si a mijloacelor materiale de proba, efectuand constatari si expertize criminalistice, prin specialisti si/sau experti proprii acreditati, precum si rapoarte criminalistice de constatare, rapoarte de constatare tehnico-stiintifice, rapoarte de interpretare a urmelor sau de evaluare a comportamentului infractional ori a personalitatii criminale;

18. efectueaza, independent sau in cooperare, evaluari, studii si cercetari stiintifice pentru imbunatatirea metodelor si mijloacelor folosite in activitatea de politie, in special a celor tehnico-stiintifice criminalistice, de analiza a informatiilor, de prevenire si combatere a infractiunilor sau a altor fapte ilegale, precum si pentru identificarea unor noi metode si mijloace;

19. exercita controlul, potrivit legii, asupra detinerii, portului si folosirii armelor si munitiilor, a materialelor explozive, a precursorilor de explozivi, asupra modului in care se efectueaza operatiunile cu arme, munitii, materii explozive si precursori de explozivi, precum si asupra functionarii atelierelor de reparat arme si asupra poligoanelor de tir;

20. exercita controlul asupra respectarii regimului materialelor radioactive si nucleare, substantelor toxice si stupefiante, precum si asupra altor obiecte si materii supuse autorizarii, potrivit legii;

21. supravegheaza si controleaza circulatia pe drumurile publice, in afara cazurilor exceptate prin lege, si colaboreaza cu alte autoritati publice, institutii, asociatii si organizatii neguvernamentale, pentru imbunatatirea organizarii si sistematizarii circulatiei, asigurarea starii tehnice a autovehiculelor, perfectionarea pregatirii conducatorilor auto si luarea unor masuri de educatie rutiera a participantilor la trafic;

22. desfasoara activitati specifice de politie in domeniul transporturilor feroviare, navale si aeriene;

23. exercita controlul asupra legalitatii stabilirii domiciliului sau resedintei cetatenilor romani si straini aflati pe teritoriul tarii, in conditiile legii;

24. tine evidenta nominala a cetatenilor romani cu obligatii militare in mediul rural;

25. organizeaza, in conditiile legii, cazierul judiciar pentru tinerea evidentei persoanelor condamnate ori impotriva carora s-au luat alte masuri cu caracter penal si constituie baza de date necesare pentru indeplinirea atributiilor operative specifice politiei;

26. efectueaza studii si cercetari privind dinamica infractionalitatii in Romania si propune masuri de prevenire a acesteia;

27. acorda sprijin, potrivit legii, autoritatilor administratiei publice centrale si locale in vederea desfasurarii activitatii acestora;

28. participa, in conditiile legii, impreuna cu alte unitati ale Ministerului Afacerilor Interne, in colaborare cu trupe ale Ministerului Apararii Nationale, unitati de protectie civila si alte organe prevazute de lege, la activitatile de salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamitati naturale si catastrofe, precum si de limitare si inlaturare a urmarilor provocate de astfel de evenimente;

29. colaboreaza cu institutiile de invatamant si cu organizatiile neguvernamentale pentru pregatirea antiinfractionala a populatiei;

30. desfasoara, potrivit legii, activitati specifice de cooperare si asistenta politieneasca internationala, precum si de cooperare judiciara internationala in materie penala, conlucreaza cu structuri de profil din alte state si de la nivelul unor institutii internationale pentru prevenirea si combaterea criminalitatii transfrontaliere ori pentru schimb sau transfer de experienta si bune practici;

31. participa la constituirea fortelor internationale de politie, destinate unor misiuni de instruire, asistenta si cooperare politieneasca sau pentru actiuni umanitare;

32. indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege.

(2) Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin Politia Romana isi organizeaza propria baza de date, potrivit legii.

Articolul 27

(1) Ministrul afacerilor interne, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, desemneaza politisti care au calitatea de organe de cercetare ale politiei judiciare.

(2) Urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de procuror in cazul infractiunilor savarsite de politistii care au calitatea de organe de cercetare ale politiei judiciare.

Articolul 28

(1) In indeplinirea activitatilor specifice politistul are competenta teritoriala corespunzatoare unitatii de politie din care face parte.

(2) In caz de continuare a unei masuri sau activitati specifice politistul poate actiona si pe raza teritoriala a altor unitati de politie, comunicand despre aceasta unitatii competente.

(3) In caz de detasare sau misiune ordonata pe raza teritoriala a altei unitati de politie, politistul are competenta teritoriala stabilita pentru acea unitate. Politistul incadrat in Inspectoratul General al Politiei Romane are competenta teritoriala generala.

(4) Politistul este obligat sa intervina si in afara orelor de program, a atributiilor sale de serviciu si a competentei teritoriale a unitatii din care face parte, cand ia cunostinta de existenta unei infractiuni flagrante, precum si pentru conservarea probelor in cazul altor infractiuni a caror cercetare va fi efectuata de organele competente.

CAPITOLUL IV

Personalul Politiei Romane

Articolul 29

(1) Personalul Politiei Romane se compune din politisti, alti functionari publici si personal contractual.

(2) Drepturile si indatoririle specifice ale politistului se stabilesc prin statut.*)

*) A se vedea Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 30

Personalul contractual este supus reglementarilor din legislatia muncii, in masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

CAPITOLUL V

Drepturi si obligatii

Articolul 31

(1) In realizarea atributiilor ce ii revin, potrivit legii, politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice si are urmatoarele drepturi si obligatii principale:

a) sa legitimeze si sa stabileasca identitatea persoanelor, in conditiile prezentei legi;

b) sa conduca persoane la sediul politiei, ca masura administrativa, in conditiile prezentei legi;

c) sa invite la sediul politiei persoanele a caror prezenta este necesara pentru indeplinirea atributiilor politiei, prin aducerea la cunostinta, in scris, a scopului si motivului invitatiei;

d) sa puna in executare mandatele de aducere, mandatele de arestare si pe cele de executare a pedepselor, in conditiile prevazute de lege;

e) in cazul savarsirii unei infractiuni, al urmaririi unor infractori sau al unei actiuni teroriste, sa intre in incinta locuintelor, a unitatilor economice, a institutiilor publice ori particulare, a organizatiilor social-politice, indiferent de detinator sau de proprietar, precum si la bordul oricaror mijloace de transport romanesti, cu respectarea dispozitiilor legale;

f) sa efectueze controlul corporal al persoanei legitimate si, dupa caz, al bagajelor sau vehiculului utilizat de aceasta, in conditiile prezentei legi;

g) sa efectueze controale si razii atunci cand exista indicii temeinice cu privire la savarsirea de infractiuni ori ascunderea unor infractori, bunuri provenite din infractiuni sau posibile actiuni teroriste;

h) sa poarte asupra sa armamentul si munitia necesare, indiferent daca este in uniforma sau echipat civil, si sa foloseasca, pentru indeplinirea misiunilor, autovehicule din dotare, cu sau fara insemnele distinctive ale politiei;

i) sa foloseasca orice mijloace de transport si comunicatii, indiferent de proprietar sau detinator, persoana fizica ori persoana juridica, cu exceptia celor apartinand corpului diplomatic, pentru luarea unor masuri legale ce nu sufera amanare si nu pot fi aduse la indeplinire altfel; cheltuielile vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, si vor fi suportate din fondurile unitatilor de politie sau, dupa caz, de catre persoanele care au determinat interventia, nu mai tarziu de 15 zile;

j) sa foloseasca gratuit mijloacele de transport in comun in timpul serviciului pentru executarea unor misiuni, iar personalul din politia pentru transporturi, pe cele feroviare si navale; folosirea mijloacelor de transport se face pe baza legitimatiei de serviciu;

k) sa solicite, in conditiile legii, sprijinul populatiei pentru urmarirea, prinderea, imobilizarea si conducerea la sediul politiei a persoanelor ce fac obiectul acestei masuri, precum si sa solicite, in conditiile legii, sprijinul populatiei pentru asistarea la efectuarea unor acte procedurale;

l) sa procedeze, in conditiile legii, la cererea persoanelor interesate sau in scopul identificarii criminalistice a persoanelor care au savarsit infractiuni ori sunt suspecte de savarsirea unor infractiuni, la prelevarea sau, dupa caz, la procesarea de profile genetice, amprente papilare, imagini faciale, semnalmente, semne particulare si orice alte date biometrice, stocate in baza de date criminalistice;

m) sa interzica, temporar, accesul sau prezenta oricarei persoane in perimetrul locului savarsirii unor infractiuni sau contraventii, daca prin aceasta ar fi afectata desfasurarea normala a activitatii organelor abilitate, legata de probarea faptelor;

n) sa interzica, temporar, patrunderea intr-un spatiu delimitat, marcat sau pe care l-a indicat, intr-un imobil sau mijloc de transport, ori sa dispuna evacuarea temporara din acestea a oricarei persoane, daca exista un pericol la adresa vietii, sanatatii sau integritatii corporale, a sa ori a altei persoane;

o) sa avertizeze persoanele, prin orice mijloace de comunicare, sa inceteze actiunile ilegale;

p) sa opreasca fortat si sa imobilizeze vehicule, inclusiv prin utilizarea mijloacelor din dotare, in conditiile legii;

q) sa consulte specialisti ori experti, sa solicite si, in conditiile legii, sa obtina obiecte, inscrisuri sau relatii oficiale de la autoritati ori institutii publice, precum si sa solicite obiecte, inscrisuri sau relatii de la persoane juridice de drept privat ori de la persoane fizice;

r) sa exercite orice alte drepturi si sa indeplineasca orice alte indatoriri prevazute de lege.

(2) In exercitarea drepturilor conferite de prezenta lege politistul are obligatia sa respecte intocmai drepturile si libertatile fundamentale ale omului, prevazute de lege si de Conventia europeana a drepturilor omului.

(3) In exercitarea atributiilor ce ii revin, potrivit legii, politistul este obligat sa aiba un comportament civilizat, sa dea dovada de amabilitate si solicitudine, respectiv sa adopte o atitudine politicoasa si ferma. Politistul trebuie sa dovedeasca stapanire de sine, capacitate de comunicare si abilitati de gestionare a situatiilor conflictuale.

Articolul 32

(1) In vederea obtinerii de date si informatii cu privire la activitatea persoanelor sau grupurilor de persoane suspectate de pregatirea sau savarsirea unor infractiuni grave sau cu moduri de operare deosebite, precum si pentru identificarea, cautarea, localizarea si/sau prinderea persoanelor date in urmarire potrivit legii, Politia Romana poate folosi informatori.

(2) Sursele de informare, metodele si mijloacele activitatii de culegere a informatiilor au caracter confidential si nu pot fi dezvaluite de nimeni in nicio imprejurare. Exceptie fac cazurile in care indatoririle functiei, nevoile justitiei sau legea impune dezvaluirea lor. In aceste situatii dezvaluirea se va face, dupa caz, cu asigurarea protectiei necesare.

(3) Prin activitatea de culegere, verificare si valorificare a datelor si informatiilor politistii nu trebuie in niciun fel sa lezeze sau sa ingradeasca in mod ilegal drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, viata privata, onoarea sau reputatia acestora.

(4) Ministerul Afacerilor Interne asigura protectia si incadrarea in munca a politistilor care, lucrand sub acoperire, au fost deconspirati in imprejurari care exclud culpa acestora.

(5) Organizarea si functionarea activitatii de culegere a informatiilor pentru activitatea specifica politiei se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(6) Ministrul afacerilor interne prezinta, anual sau ori de cate ori se impune, Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si comisiilor de specialitate ale Parlamentului Romaniei rapoarte referitoare la activitatea de culegere a informatiilor si fondurile utilizate in acest scop.

(7) Colectarea, stocarea si utilizarea datelor despre persoanele aflate in atentia politiei se fac in conformitate cu legea si cu principiile internationale privind protectia datelor.

Articolul 33

(1) Politistul este indreptatit sa solicite persoanei care face obiectul legitimarii sa tina mainile la vedere si, dupa caz, sa renunte temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat.

(2) Politistul este indreptatit sa solicite persoanei care face obiectul controlului corporal sa adopte o pozitie inofensiva, ce permite realizarea efectiva si in siguranta a acestui control. Prin pozitie inofensiva se intelege:

a) tinerea mainilor deasupra capului sau paralel cu solul;

b) departarea picioarelor;

c) adoptarea pozitiei sezut;

d) adoptarea pozitiei culcat;

e) alta pozitie a corpului, care previne savarsirea unei actiuni violente indreptate impotriva politistului si respecta demnitatea umana.

(3) Solicitarea de a adopta o pozitie inofensiva trebuie sa fie adecvata pericolului pe care il poate reprezenta persoana si sa nu depaseasca nevoile reale pentru atingerea scopului interventiei. Se interzice solicitarea adoptarii pozitiei sezut sau culcat in cazul femeilor cu semne vizibile de sarcina, persoanelor cu semne vizibile ale unei dizabilitati si copiilor.

(4) In intelesul prezentei legi, prin atac armat se intelege atacul savarsit de o persoana cu o arma de foc sau cu obiecte, dispozitive, substante sau animale ce pot pune in pericol viata, sanatatea ori integritatea corporala a persoanelor.

(5) Se prezuma intentia savarsirii unei actiuni violente indreptate impotriva politistului fapta persoanei de a se apropia de acesta dupa ce, in prealabil, a fost avertizata prin cuvintele: Politia, stai! - Nu te apropia! ori de a nu se conforma solicitarilor prevazute la alin. (1), referitoare la renuntarea temporara la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat, sau alin. (2).

Articolul 34

(1) Politistul este indreptatit sa legitimeze si sa stabileasca identitatea persoanei numai in situatia in care:

a) aceasta incalca dispozitiile legale ori exista motive verosimile pentru a banui ca pregateste sau a comis o fapta ilegala;

b) exista motive verosimile pentru a banui ca aceasta a fost prezenta la locul savarsirii unei fapte ilegale ori are cunostinta despre fapta, autor sau despre bunurile avand legatura cu fapta;

c) aceasta solicita sprijinul sau interventia organelor de politie ori cand din cauza varstei, starii de sanatate, dizabilitatii, consumului de alcool sau altor substante psihoactive ori a altor asemenea circumstante necesita sprijinul organelor abilitate;

d) descrierea acesteia corespunde unei persoane cautate potrivit legii, detine asupra sa bunuri sau se deplaseaza cu un vehicul, ambarcatiune ori aeronava care corespunde descrierii unor bunuri sau mijloace de transport cautate potrivit legii;

e) aceasta desfasoara o activitate supusa, potrivit legii, unor autorizari, avize sau inregistrari ori este implicata intr-o procedura legala in fata unei autoritati sau institutii publice;

f) aceasta incearca sa patrunda sau se afla intr-un spatiu in care accesul este controlat;

g) cu ocazia unor controale sau razii, efectuate in conditiile art. 31 alin. (1) lit. g);

h) exista obligatia legala de a se stabili identitatea acesteia.

(2) Politistul este obligat sa aduca la cunostinta persoanei, verbal, motivul legitimarii.

(3) Stabilirea identitatii unei persoane se face pe baza actelor de identitate. Atunci cand persoana nu poate prezenta un act de identitate, stabilirea identitatii se realizeaza pe baza unui act prevazut cu fotografie sau a declaratiilor acesteia, precum si a verificarilor politistului, realizate pe loc, in bazele electronice de date la care are acces potrivit legii.

(4) La solicitarea politistului, persoana are obligatia de a inmana acestuia actele prevazute la alin. (3) si de a comunica informatiile necesare stabilirii sau, dupa caz, verificarii identitatii sale.

(5) Atunci cand masurile prevazute la alin. (3) nu au permis stabilirea identitatii, pentru realizarea acestui scop, politistul este indreptatit sa procedeze la:

a) identificarea unei alte persoane care poate oferi informatii cu privire la identitate, daca este posibil;

b) fotografierea, luarea si procesarea amprentelor, semnalmentelor si semnelor particulare ale persoanei;

c) sa faca publica, prin orice mijloace, o fotografie, inregistrare, schita sau descriere a persoanei, daca exista o convingere rezonabila ca aceasta masura va ajuta la stabilirea identitatii persoanei.

(6) Masurile prevazute la alin. (5) se realizeaza chiar si in lipsa consimtamantului persoanei. Publicitatea se realizeaza exclusiv in scopul identificarii persoanei, cu respectarea prezumtiei de nevinovatie.

(7) Datele cu caracter personal preluate potrivit alin. (5) se sterg din bazele de date ale politiei imediat dupa identificarea persoanei, prin proceduri ireversibile, cu exceptia situatiei in care sunt utilizate in cadrul unei proceduri judiciare in curs, caz in care acestea urmeaza regimul probelor aplicabil procedurii judiciare.

Articolul 35

(1) Politistul este indreptatit sa efectueze controlul corporal al persoanei legitimate si, dupa caz, al bagajelor sau vehiculului utilizat de aceasta, numai in scopul:

a) ridicarii bunurilor supuse confiscarii, interzise la detinere, cautate potrivit legii sau care pot fi utilizate ca probe intr-o procedura judiciara, atunci cand exista motive verosimile pentru a banui ca persoana are asupra sa ori sub controlul sau astfel de bunuri;

b) identificarii si ridicarii unor arme, obiecte sau substante, ce pot fi folosite impotriva politistului, a altor persoane sau pentru autovatamare, atunci cand persoana face obiectul masurii conducerii la sediul politiei ori al unui mandat de aducere, ordonante de retinere, mandat de arestare sau de executare a pedepselor;

c) identificarii unor documente sau inscrisuri care pot servi la stabilirea identitatii unei persoane aflate in stare de inconstienta;

d) identificarii si ridicarii unor arme, obiecte sau substante periculoase, atunci cand persoana incearca sa patrunda sau se afla in locuri in care este interzis accesul cu acestea.

(2) Controlul vehiculului se poate efectua si in scopul identificarii unei persoane date in urmarire sau cautata potrivit legii, atunci cand exista motive verosimile pentru a banui ca aceasta este prezenta in vehicul. In intelesul prezentei legi, prin controlul vehiculului se intelege controlul oricarui mijloc de transport pe cale rutiera, feroviara, aeriana sau pe apa.

(3) Controlul corporal se efectueaza, cu respectarea demnitatii umane, de catre o persoana de acelasi sex cu persoana controlata si presupune examinarea externa a corpului si imbracamintei unei persoane, vizual, precum si prin palpare si apasare, imbracamintea groasa putand fi examinata separat. Atunci cand prin examinare sunt identificate obiecte, la solicitarea politistului, persoana este obligata sa le prezinte.

(4) Controlul bagajului presupune examinarea externa a acestuia, vizual, precum si prin palpare si apasare. La solicitarea politistului, persoana are obligatia de a le deschide si de a prezenta continutul bagajului.

(5) Vehiculul se examineaza prin vizualizarea compartimentelor care, prin constructie, sunt destinate transportului pasagerilor si marfurilor. La solicitarea politistului, persoana are obligatia de a deschide si prezenta continutul compartimentelor.

(6) In situatia in care persoana nu da curs solicitarilor prevazute la alin. (3) - (5), politistul poate proceda personal la efectuarea activitatilor solicitate, inclusiv prin folosirea fortei.

(7) Obiectele se examineaza la exterior fara a fi desfacute sau demontate. Corespondenta nu se deschide sau citeste si nu se acceseaza telefonul, un sistem informatic ori alt mijloc de comunicare sau de stocare a datelor.

(8) Nu constituie control corporal actiunea politistului de a deposeda persoana de o arma de foc sau arma alba a carei detinere este vizibila sau cunoscuta.

(9) La efectuarea controlului pot fi folosite animale de serviciu si/sau mijloace adecvate pentru detectarea obiectelor sau substantelor.

(10) Rezultatul controlului se consemneaza intr-un proces- verbal, care se semneaza de politist si de persoana in cauza sau de reprezentantul legal. O copie a procesului-verbal se preda persoanei in cauza sau reprezentantului legal, refuzul semnarii sau primirii consemnandu-se in cuprinsul documentului.

(11) Prevederile prezentului articol nu aduc atingere dreptului politistului de a efectua, dupa caz, perchezitia corporala sau perchezitia vehiculului, in cazurile si conditiile prevazute de normele de procedura penala sau de cele privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate.

Articolul 36

(1) Politistul este indreptatit sa conduca o persoana la sediul politiei, atunci cand:

a) in conditiile art. 34 alin. (3), nu s-a putut stabili identitatea acesteia ori exista motive verosimile pentru a banui ca identitatea declarata nu este reala sau documentele prezentate nu sunt veridice;

b) din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstantelor ori a bunurilor aflate asupra sa, creeaza motive verosimile pentru a banui ca pregateste sau a comis o fapta ilegala;

c) prin actiunile sale pericliteaza viata, sanatatea sau integritatea corporala, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publica;

d) luarea unor masuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publica.

(2) Politistul are obligatia de a raporta sefului sau ierarhic despre conducerea persoanei la sediul politiei, in cel mai scurt timp posibil de la momentul sosirii la sediu.

(3) Persoana este condusa la cea mai apropiata unitate de politie la care se poate realiza identificarea sa, verificarea situatiei de fapt si, dupa caz, luarea masurilor legale.

(4) Verificarea situatiei de fapt si, dupa caz, luarea masurilor legale fata de persoana condusa la sediul politiei se realizeaza de indata.

(5) Politistul are obligatia de a permite persoanei sa paraseasca, de indata, sediul politiei dupa finalizarea activitatilor conform alin. (4) sau a masurilor legale care se impun.

(6) Se interzice introducerea persoanei aflate in sediul politiei intr-un centru de retinere si arestare preventiva.

(7) Daca in cadrul verificarilor se constata existenta unor indicii cu privire la savarsirea unei infractiuni, se procedeaza conform normelor de procedura penala. Dispozitiile alin. (5) si (6) nu se aplica in cazul in care s-a dispus retinerea ori arestarea preventiva.

Articolul 37

Daca persoana legitimata sau condusa la sediul politiei sau al altor institutii prezinta simptome vizibile care releva necesitatea acordarii asistentei medicale de urgenta, in cel mai scurt timp, politistul solicita serviciilor specializate acordarea acestei asistente.

Articolul 38

(1) Persoana condusa la sediul politiei are urmatoarele drepturi:

a) de a fi informata cu privire la motivele conducerii la sediul politiei;

b) de a fi informata cu privire la drepturile ce ii revin;

c) de a formula contestatie impotriva dispunerii masurii, potrivit art. 39;

d) de a fi asistata de un avocat, potrivit legii, de a comunica direct cu acesta, in conditii care sa asigure confidentialitatea, precum si de a nu da nicio declaratie fara prezenta acestuia, cu exceptia comunicarii datelor de identificare ori a unor informatii necesare inlaturarii unei stari de pericol iminent la adresa vietii, sanatatii sau integritatii corporale a sa ori a altei persoane;

e) de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane desemnate de aceasta cu privire la masura luata;

f) de a solicita informarea reprezentantilor diplomatici ai statului de provenienta, in cazul cetatenilor straini;

g) de a fi consultata de un medic sau, pe propria cheltuiala, de medicul indicat de aceasta;

h) de a comunica prin interpret sau prin intermediul unei persoane cu aptitudini de comunicare, in situatia in care nu vorbeste, nu intelege limba romana, nu se poate exprima sau prezinta handicap auditiv ori surdocecitate.

(2) Politistul este obligat sa informeze persoana, potrivit alin. (1) lit. a), inainte de a lua masura conducerii la sediul politiei, iar potrivit alin. (1) lit. b), in cel mai scurt timp posibil de la momentul sosirii la sediu. La solicitare, politistul are obligatia de a contacta persoanele prevazute la alin. (1) lit. d) -g). Dreptul prevazut la alin. (1) lit. h) se asigura la cerere sau din oficiu.

(3) In cazul minorului sau al persoanei lipsite de capacitate de exercitiu, politistul are obligatia:

a) de a informa cu privire la masura luata parintii, tutorele ori alt reprezentant legal sau, daca niciunul dintre acestia nu poate fi contactat sau nu se prezinta, autoritatea competenta potrivit legii;

b) de a nu lua declaratii de la aceasta sau de a nu ii solicita semnarea unor inscrisuri, in lipsa unui reprezentant legal sau a celui al autoritatii competente, cu exceptia comunicarii datelor de identificare.

(4) Dispozitiile alin. (1) - (3) nu aduc atingere normelor de procedura penala sau celor privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate, care se aplica in mod corespunzator.

Articolul 39

(1) Persoana condusa la sediul politiei, in situatiile prevazute la art. 36 alin. (1), poate contesta masura dispusa de politist, inainte de incetarea acesteia, la seful ierarhic al politistului.

(2) Contestatia se depune, in scris, la politist sau la seful ierarhic al acestuia. Politistul care primeste contestatia este obligat sa o transmita de indata sefului sau ierarhic. La depunerea contestatiei, persoana condusa la sediul politiei primeste o dovada de primire.

(3) Seful ierarhic al politistului se pronunta cu celeritate, in scris. Inscrisul se inregistreaza in evidentele unitatii de politie, iar o copie a acestuia se preda persoanei in cauza sau reprezentantului legal. Refuzul primirii copiei se consemneaza pe inscris.

(4) In cazul in care constata ca nu este necesara mentinerea masurii, seful ierarhic al politistului are obligatia de a permite persoanei sa paraseasca sediul politiei.

Articolul 40

(1) Politistul intocmeste un proces-verbal in care consemneaza motivele conducerii persoanei la sediul politiei, masurile realizate cu aceasta ocazie, modalitatea de exercitare a drepturilor prevazute la art. 38, ca urmare a aducerii la cunostinta, rezultatul controlului corporal, al bagajelor si al vehiculului, daca a utilizat mijloace de constrangere, prezenta unor urme vizibile de violenta la momentul legitimarii si al finalizarii verificarilor, ora initierii deplasarii la sediul politiei si finalizarii verificarii situatiei persoanei si luarii masurilor legale.

(2) Procesul-verbal prevazut la alin. (1) se inregistreaza in evidentele unitatii de politie si se semneaza de politist si de persoana in cauza sau de reprezentatul legal. O copie a procesului-verbal se preda persoanei in cauza sau reprezentantului legal, refuzul semnarii sau primirii consemnandu-se in cuprinsul documentului.

Articolul 41

(1) In indeplinirea atributiilor de serviciu, politistul este indreptatit sa utilizeze mijloace de constrangere, constand in: forta fizica, inclusiv aplicarea unor procedee de autoaparare sau imobilizare; catuse sau alte mijloace care permit imobilizarea membrelor superioare si/sau inferioare, denumite in continuare mijloace de imobilizare; mijloace neletale; arme albe si de foc; mijloace adecvate sau, dupa caz, vehicule, pentru oprirea fortata, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spatii inchise in care se gasesc persoane si bunuri ori pentru inlaturarea unor obstacole.

(2) Folosirea mijloacelor de constrangere nu trebuie sa depaseasca, prin intensitate si durata, nevoile reale pentru atingerea scopului interventiei.

(3) Folosirea mijloacelor de constrangere inceteaza de indata ce scopul interventiei a fost realizat.

(4) Folosirea mijloacelor de constrangere se face in mod gradual, dupa avertizarea verbala prealabila asupra utilizarii acestora si dupa acordarea timpului necesar persoanei pentru a se conforma solicitarilor legale ale politistului. In situatia unei actiuni violente iminente indreptate impotriva politistului sau a altei persoane, mijloacele de constrangere pot fi folosite fara avertizarea verbala prealabila.

(5) Folosirea mijloacelor de constrangere in conditiile si in situatiile prevazute de lege inlatura caracterul penal al faptei si raspunderea civila a politistului pentru pagubele produse.

(6) Pentru pagubele produse prin faptele politistului prevazute la alin. (5) se angajeaza raspunderea statului, in conditiile legii.

Articolul 42

(1) Politistul este indreptatit sa foloseasca forta fizica in scopul infrangerii rezistentei fizice a persoanei care, fara a folosi violenta, se opune ori nu se supune solicitarilor legale ale politistului, potrivit art. 31 alin. (1) lit. m) -o) sau referitoare la:

a) conducerea la sediul politiei sau al altor organe judiciare;

b) efectuarea perchezitiei potrivit normelor de procedura penala, a controlului corporal si al bagajelor persoanei legitimate, precum si a vehiculului utilizat de aceasta;

c) aplicarea catuselor sau a altor mijloace de imobilizare.

(2) Folosirea fortei fizice nu trebuie sa aiba ca scop provocarea unor suferinte fizice, altele decat cele inerente infrangerii rezistentei fizice a persoanei.

(3) Politistul este indreptatit sa utilizeze mijloace adecvate pentru a opri si a patrunde in vehicule sau pentru a patrunde in orice spatii inchise in care se afla persoana care se regaseste in situatiile prevazute la alin. (1), in scopul extragerii acesteia.

Articolul 43

(1) Politistul este indreptatit sa utilizeze catuse sau alte mijloace de imobilizare in scopul impiedicarii sau neutralizarii actiunilor violente ale oricarei persoane.

(2) In scopul prevenirii autovatamarii persoanei ori aparitiei unei stari de pericol la adresa vietii, sanatatii sau integritatii corporale a politistului sau a altei persoane, politistul este indreptatit sa utilizeze mijloacele prevazute la alin. (1), daca:

a) persoana condusa la sediul politiei este cunoscuta cu un comportament violent la adresa sa, a persoanelor sau a bunurilor;

b) persoana condusa la sediul politiei a comis sau este suspecta de savarsirea unei infractiuni cu violenta ori a unor acte de terorism;

c) persoana a evadat din starea legala de retinere sau detinere ori s-a sustras de la executarea unei masuri preventive sau a unei pedepse privative de libertate;

d) dotarile mijlocului de transport utilizat sau itinerarul de deplasare nu permit adoptarea altor masuri care sa previna savarsirea unor actiuni violente sau fuga;

e) persoana face obiectul unei masuri privative de libertate dispuse in vederea inlaturarii unei stari de pericol pentru ordinea publica.

(3) Dispozitiile legale referitoare la utilizarea catuselor sau a altor mijloace de imobilizare, prevazute de reglementarile privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate, se aplica in mod corespunzator.

Articolul 44

Politistul este indreptatit sa utilizeze bastoane, tonfe, dispozitive cu substante iritant-lacrimogene si/sau paralizante, caini de serviciu, scuturi de protectie, casti cu vizor, dispozitive cu electrosocuri, arme neletale cu bile de cauciuc sau alte arme neletale, precum si alte mijloace de imobilizare care nu pun in pericol viata sau nu produc o vatamare corporala grava, in scopul impiedicarii sau neutralizarii actiunilor violente ale persoanei, atunci cand:

a) utilizarea fortei fizice nu a fost sau nu este apta sa produca acest rezultat; sau

b) aceasta intentioneaza sa savarseasca sau savarseste actiuni violente cu obiecte, dispozitive, substante sau animale ce pot pune in pericol viata, sanatatea ori integritatea corporala a persoanelor.

Articolul 45

Politistul este obligat ca, in cel mai scurt timp, sa solicite serviciilor specializate acordarea asistentei medicale de urgenta persoanelor impotriva carora au fost utilizate dispozitive cu electrosocuri, persoanelor afectate de utilizarea substantelor iritant-lacrimogene, precum si persoanelor ranite prin utilizarea mijloacelor de constrangere. De indata ce va fi posibil, situatia se raporteaza verbal si, ulterior, se intocmeste un proces-verbal.

Articolul 46

(1) In caz de necesitate politistul poate folosi, in situatiile si in conditiile prevazute de lege, forta armelor albe sau a armelor de foc. Armele de foc se folosesc dupa somatia: "Stai, stai ca trag!"

(2) In cazurile de legitima aparare politistul poate folosi armele de foc, fara somatie.

Articolul 47

(1) Se interzice folosirea catuselor sau a altor mijloace de imobilizare, a armelor albe sau a armelor de foc, precum si a mijloacelor prevazute la art. 44 impotriva femeilor cu semne vizibile de sarcina, persoanelor cu semne vizibile ale unei dizabilitati si copiilor, cu exceptia cazurilor in care acestia infaptuiesc un atac armat sau in grup, care pune in pericol viata sau integritatea corporala a uneia ori mai multor persoane.

(2) Politistul este obligat sa permita persoanei aflate in spatiul public, impotriva careia sunt folosite catuse sau alte mijloace de imobilizare, sa adopte masuri adecvate pentru acoperirea fetei si a mijloacelor de imobilizare.

Articolul 48

In exercitarea atributiilor de serviciu, politistul are obligatia sa poarte asupra sa insigna de politist sau legitimatia de serviciu si mijloacele de constrangere si de protectie din dotare, precum si sa utilizeze mijloacele din dotare necesare indeplinirii atributiilor prevazute de lege.

Articolul 49

(1) Unitatile de politie trebuie sa asigure pregatirea profesionala a politistului cu privire la modul de actiune in situatia aplicarii masurilor politienesti si utilizarea mijloacelor de constrangere. Politistul este obligat sa participe la programele de pregatire profesionale si sa mentina un nivel adecvat de pregatire fizica.

(2) In cadrul pregatirii profesionale a politistului, potrivit alin. (1), va fi avuta in vedere jurisprudenta instantelor judecatoresti si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, in special in ceea ce priveste dreptul la viata, interzicerea torturii, dreptul la libertate si siguranta, dreptul la respectarea vietii private si de familie si interzicerea discriminarii.

Articolul 50

(1) Politia Romana poate interveni in forta, in conditiile legii, impotriva celor care pun in pericol viata, integritatea sau sanatatea persoanelor ori a organelor de ordine, precum si impotriva celor care ameninta cu distrugerea unor cladiri sau bunuri de interes public ori privat.

(2) Folosirea mijloacelor din dotare se face numai dupa avertizarea si somarea, prin mijloace de amplificare sonora, a participantilor la dezordine asupra necesitatii respectarii legii si ordinii publice. Daca dupa avertizare se incalca in continuare ordinea publica si legile, politistul numit ca sef al dispozitivului de ordine sau sefii ierarhici ii someaza pe participanti folosind formula: Prima somatie: "Atentiune, va rugam sa parasiti. . . Vom folosi forta!", urmata de semnale sonore si luminoase. Daca dupa trecerea perioadei de timp necesare dispersarii cei somati nu se supun, se foloseste o ultima somatie, astfel: Ultima somatie: "Parasiti. . .Se va folosi forta!"

(3) Daca in astfel de situatii, precum si in cele prevazute de art. 47 din Legea nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc si al munitiilor, cu modificarile si completarile ulterioare*), se impune uzul de arma, in prealabil se va folosi o ultima somatie, astfel: "Parasiti...Se vor folosi armele de foc!"

*) A se vedea si prevederile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 10 iunie 2014, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4) Folosirea mijloacelor de impiedicare si constrangere inceteaza de indata ce s-a restabilit ordinea publica.

Articolul 51

Fiecare situatie in care s-a facut uz de arma se raporteaza de urgenta ierarhic. De indata ce va fi posibil, raportul va fi intocmit in scris. Daca in urma uzului de arma s-a produs moartea sau vatamarea unei persoane, fapta se comunica de indata procurorului competent, potrivit legii.

Articolul 52

(1) Politistul este obligat sa ia masurile necesare pentru inlaturarea pericolelor care ameninta ordinea publica sau siguranta persoanelor, in toate situatiile in care ia cunostinta direct ori cand este sesizat despre acestea.

(2) Politistul este indreptatit sa patrunda, in orice mod, intr-o locuinta sau intr-un spatiu delimitat ce apartine ori este folosit de o persoana fizica sau juridica, fara consimtamantul acesteia sau al reprezentatului legal, pentru:

a) a salva viata sau integritatea corporala a unei persoane, daca exista indicii ca in acel spatiu este o persoana aflata in pericol;

b) a preveni raspandirea unei epidemii, daca exista indicii ca in acel spatiu este o persoana decedata;

c) a prinde autorul unei infractiuni flagrante, comisa prin folosirea unei arme ori substante explozive, narcotice sau paralizante, prin violenta, ori de catre o persoana mascata, deghizata sau travestita, daca exista indicii ca acesta se afla in acel spatiu;

d) a prinde autorul unor acte de terorism, daca exista indicii ca acesta se afla in acel spatiu.

(3) Dreptul prevazut la alin. (2) se exercita inclusiv prin folosirea fortei:

a) daca exista motive temeinice pentru a anticipa rezistenta armata sau alte tipuri de violenta ori exista un pericol cu privire la distrugerea probelor;

b) in cazul unui refuz sau daca nu a fost primit niciun raspuns la solicitarile politistului de a patrunde in acel spatiu.

(4) Inainte de a patrunde in spatiul privat, politistul are obligatia de a raporta verbal despre aceasta, ierarhic, cu exceptia situatiei in care nu este posibil. In acest caz, raportarea se face in cel mai scurt timp posibil.

(5) Dupa inlaturarea pericolului ori prinderea autorului infractiunii sau actelor de terorism, politistul are obligatia de a parasi spatiul respectiv, cu exceptia situatiei in care obtine consimtamantul de a ramane din partea persoanei indreptatite. Cu aceasta ocazie nu se efectueaza acte specifice perchezitiei domiciliare.

(6) In situatia in care este necesara luarea unor masuri de conservare a locului savarsirii infractiunii si de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de proba, politistul este indreptatit sa indeparteze temporar persoanele din spatiul respectiv sau sa solicite acestora sa ramana pe loc pana la identificarea lor.

(7) Cu privire la patrunderea in spatiul privat si masurile adoptate, politistul intocmeste un proces-verbal. O copie a procesului-verbal se preda persoanelor carora le apartine sau care folosesc spatiul in care a patruns politistul.

Articolul 53

In toate situatiile in care ia cunostinta direct ori cand este sesizat despre posibile cazuri de abuz, neglijare, exploatare si orice forma de violenta asupra copilului, politistul este obligat sa sesizeze directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, pentru luarea masurilor prevazute de lege.

Articolul 54

(1) Politistul este obligat sa ia masurile necesare pentru ocrotirea vietii, sanatatii si integritatii corporale a persoanelor a caror paza o asigura si, in special, sa ia imediat masuri ca ingrijirile medicale sa le fie acordate de fiecare data cand acestea se impun.

(2) Politistul este indreptatit sa solicite interventia autoritatilor competente sau sa sesizeze reprezentantul legal, atunci cand, in exercitarea atributiilor de serviciu, identifica persoane care, din cauza varstei sau starii fizice ori psihice se afla in dificultate si este necesara luarea unor masuri de protectie. Autoritatile competente sau reprezentantul legal au/are obligatia de a interveni de indata.

Articolul 55

(1) In vederea asigurarii protectiei persoanelor prevazute la art. 26 alin. (1) pct. 13 si 14, unitatea de politie competenta elaboreaza un plan de protectie care va cuprinde cel putin urmatoarele: date privind persoana a carei protectie se acorda, temeiul legal al protectiei, masurile de protectie instituite, resursele logistice, umane sau de alta natura alocate, perioada in care se acorda protectia, situatiile in care protectia inceteaza.

(2) Protectia se acorda daca persoana care face obiectul masurilor de protectie sau, dupa caz, reprezentantul acesteia:

a) isi exprima acordul cu privire la masurile de protectie;

b) ofera informatiile necesare implementarii masurilor de protectie;

c) se conformeaza masurilor de protectie stabilite;

d) se abtine de la orice activitate care pune in pericol viata, sanatatea sau integritatea corporala, a sa, a politistilor care asigura protectia ori a altei persoane, sau ordinea publica.

(3) Protectia inceteaza in cazul in care una dintre conditiile prevazute la alin. (2) nu mai este indeplinita. In cazul in care masura de protectie a fost instituita in baza normelor de procedura penala, pentru incetarea acesteia unitatea de politie sesizeaza organul judiciar care a dispus-o.

Articolul 56

(1) In scopul realizarii activitatilor de prevenire, depistare, investigare sau urmarire penala a infractiunilor sau executarii pedepselor, prevenire si combatere a altor fapte ilegale, precum si de mentinere a ordinii si sigurantei publice:

a) actiunile politistului in spatii publice, precum si interventia realizata in conditiile art. 52 ori pentru executarea unui mandat pot fi inregistrate cu mijloacele foto-audio-video din dotare, fara consimtamantul persoanelor vizate;

b) Politia Romana este autorizata sa fixeze, ocazional, cu mijloace foto-audio-video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momente operative cu privire la activitati publice desfasurate in locuri publice, fara consimtamantul persoanelor vizate, in cazul in care exista motive verosimile pentru a banui ca in aceste locuri publice ar putea fi comise infractiuni sau alte fapte ilegale ori tulburata ordinea si siguranta publica.

(2) Politia Romana este autorizata sa acceseze, in mod direct si gratuit, sistemele de supraveghere a spatiilor publice ce sunt instalate in scopul prevenirii criminalitatii, pazei bunurilor si protectiei persoanelor sau supravegherii traficului rutier si care apartin organelor administratiei publice centrale sau locale, cu exceptia celor cu atributii in domeniul apararii si securitatii nationale, atunci cand:

a) exista motive verosimile pentru a banui ca imaginile fotografice ori inregistrarile audio si/sau video prelucrate prin aceste sisteme pot servi la identificarea:

1. persoanelor care pregatesc, savarsesc sau au savarsit o infractiune;

2. persoanelor care au fost prezente la locul savarsirii unei infractiuni ori au cunostinta despre fapta, autor sau despre bunurile avand legatura cu fapta;

3. persoanelor date in urmarire sau cautate potrivit legii;

4. bunurilor supuse confiscarii, interzise la detinere, cautate potrivit legii sau care pot fi utilizate ca probe intr-o procedura judiciara;

b) imaginile fotografice ori inregistrarile audio si/sau video prelucrate prin aceste sisteme sunt necesare pentru:

1. constituirea si adaptarea dispozitivelor de mentinere a ordinii publice, cu ocazia adunarilor publice sau a evenimentelor ce implica prezenta unui public numeros, precum si pentru realizarea interventiei in cazul in care adunarile publice isi pierd caracterul pasnic si civilizat;

2. indrumarea, supravegherea si controlul respectarii normelor de circulatie rutiera.

(3) Se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal continute de imaginile fotografice ori inregistrarile audio si/sau video in alte scopuri decat cele in care au fost colectate, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege si numai daca sunt asigurate garantiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate.

(4) Politia Romana poate pastra imaginile fotografice ori inregistrarile audio si/sau video obtinute potrivit alin. (1) sau (2) pe o perioada de 6 luni de la data obtinerii acestora, cu exceptia situatiilor in care sunt utilizate in cadrul unei proceduri judiciare, caz in care acestea urmeaza regimul probelor. La implinirea acestui termen imaginile si/sau inregistrarile se distrug, prin proceduri ireversibile.

Articolul 57

(1) In exercitarea atributiilor de serviciu, politistul este obligat sa isi faca, in prealabil, cunoscuta calitatea, astfel:

Derogari (1)

a) daca este in uniforma, prin prezentarea verbala a numelui si prenumelui, precum si a unitatii de politie din care face parte;

b) daca este in tinuta civila, prin prezentarea datelor prevazute la lit. a), precum si a legitimatiei de serviciu sau a insignei.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), atunci cand siguranta politistului sau rezultatul interventiei ar putea fi periclitate, politistul isi face cunoscuta calitatea imediat ce acest lucru este posibil. In acest caz, interventia politistului se face prin anuntare: "Politia!".

Articolul 58

(1) Politistul este obligat sa verifice permanent competenta actiunilor sale.

(2) In efectuarea investigatiilor politistul este obligat sa se bazeze pe date sau informatii privind savarsirea unor fapte ilegale.

CAPITOLUL VI

Asigurarea logistica, materiala si financiara

Articolul 59

(1) Politia Romana poate detine in folosinta imobile, armament, munitie, echipamente si aparatura tehnica specifica, necesare pentru indeplinirea atributiilor prevazute de lege.

(2) Unitatile de politie utilizeaza, potrivit legii, un parc propriu de mijloace de transport, animale de serviciu si alte mijloace necesare pentru indeplinirea atributiilor prevazute de lege.

(3) Pe langa unitatile de politie se pot constitui sectii sau asociatii sportive.

(4) Inspectoratul General al Politiei Romane si unitatile teritoriale ale politiei pot avea cabinete medicale care sa asigure asistenta medicala la locul de munca, pot detine in folosinta baze de tratament si unitati de cazare a personalului si a membrilor lor de familie pe timpul cat se afla in misiune, concedii de odihna sau tratament medical.

Articolul 60

Inspectoratul General al Politiei Romane si unitatile teritoriale ale politiei folosesc locuinte de protocol, de serviciu, de interventie si sociale ce pot fi repartizate politistilor, celorlalti functionari publici si personalului contractual, precum si familiilor acestora.

Articolul 61

Dotarea Politiei Romane se realizeaza de catre Ministerul Afacerilor Interne din fondurile alocate cu aceasta destinatie prin legea bugetului de stat si din alte surse constituite potrivit legii.

Articolul 62

Inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane este abilitat:

a) sa aprobe, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile proprii de investitii si sa urmareasca executarea acestora la termenele stabilite;

b) sa stabileasca normele de intrebuintare, intretinere si reparare pentru tehnica speciala din dotare;

c) sa execute controlul mijloacelor materiale si banesti repartizate unitatilor subordonate;

d) sa exercite orice alte atributii conferite prin actele normative in domeniile asigurarii materiale si financiare.

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

Articolul 63

Politia Romana coopereaza cu institutii similare din alte state si cu organisme internationale de profil, pe baza intelegerilor la care Romania este parte, inclusiv prin ofiteri de legatura.

Articolul 64

(1) In interesul asigurarii ordinii publice si securitatii colective, la solicitarea Presedintelui Romaniei, cu aprobarea Parlamentului, efective ale Politiei Romane pot participa, in afara teritoriului national, la constituirea fortelor internationale de politie destinate unor misiuni de instruire, asistenta si cooperare politieneasca, precum si pentru actiuni umanitare.

(2) Pe timpul indeplinirii misiunilor prevazute la alin. (1) efectivele de politie participante vor avea statutul personalului detasat la organizatii internationale si vor beneficia de drepturile cuvenite potrivit legii.

Articolul 65

Infiintarea, organizarea si functionarea politiei comunitare pentru ordinea publica la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale se reglementeaza prin lege*).

*) A se vedea Legea politiei locale nr. 155/2010, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 339 din 8 mai 2014, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 66

Ziua Politiei Romane este 25 martie.

Articolul 67

Uniforma de politist, forma si continutul insignei si ale documentelor de legitimare a politistilor se stabilesc prin hotarare**) a Guvernului.

**) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 1.061/2002 privind stabilirea uniformei, echipamentului specific, insemnelor distinctive, insignei si documentului de legitimare pentru politisti, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 754 din 5 noiembrie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 68

Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 26/1994 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 123 din 18 mai 1994, cu modificarile si completarile ulterioare.