Organizarea judiciara se instituie avand ca finalitate asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei prevazute, in principal, in urmatoarele documente: Carta internationala a drepturilor omului, Conventia
Organizarea judiciara are, de asemenea, ca obiectiv de baza asigurarea respectarii drepturilor la un proces echitabil si judecarea proceselor de catre instante judecatoresti in mod impartial si independent de orice influente extranee.
TITLUL I Dispozitii generale
CAPITOLUL I Principiile organizarii judiciare
Art. 1. - (1) Puterea judecatoreasca se exercita de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.
(3) Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii.
Art. 2. - (1) Justitia se infaptuieste in numele legii, este unica, impartiala si egala pentru toti.
(2) Justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti:
a) Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b) curti de apel;
c) tribunale;
d) tribunale specializate;
e) instante militare;
f) judecatorii.
Art. 3. - Competenta organelor judiciare si procedura judiciara sunt stabilite de lege.
Art. 4. - (1) In activitatea judiciara Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
(2) Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in conditiile legii.
Art. 5. - Ministerul Justitiei asigura buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public.
CAPITOLUL II Accesul la justitie
Art. 6. - (1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime in exercitarea dreptului sau la un proces echitabil.
(2) Accesul la justitie nu poate fi ingradit.
Art. 7. - (1) Toate persoanele sunt egale in fata legii, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Justitia se realizeaza in mod egal pentru toti, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, avere, origine ori conditie sociala sau de orice alte criterii discriminatorii.
Art. 8. - Asistenta judiciara internationala se solicita sau se acorda in conditiile prevazute de lege, de tratatele internationale la care Romania este parte sau, dupa caz, pe baza de reciprocitate.
Art. 9. - Plenul Consiliului Superior al Magistraturii functioneaza ca instanta de judecata pentru solutionarea contestatiilor formulate de judecatori si procurori impotriva hotararilor pronuntate de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu exceptia celor date in materie disciplinara.
CAPITOLUL III Dispozitii generale privind procedura judiciara
Art. 10. - Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, de catre o instanta impartiala si independenta, constituita potrivit legii.
Art. 11. - Activitatea de judecata se desfasoara cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor si continuitatii, cu exceptia situatiilor in care judecatorul nu poate participa la judecata din motive obiective.
Art. 12. - Sedintele de judecata sunt publice, in afara de cazurile prevazute de lege. Pronuntarea hotararilor se face in sedinta publica, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
Art. 13. - (1) Sedintele de judecata se inregistreaza prin mijloace tehnice video sau audio ori se consemneaza prin stenografiere. Inregistrarile sau stenogramele se transcriu de indata.
(2) Grefierul sau specialistul in stenografie consemneaza toate afirmatiile, intrebarile si sustinerile celor prezenti, inclusiv ale presedintelui completului de judecata.
(3) La cerere, partile pot primi o copie a transcrierii inregistrarilor, stenogramelor sau notelor grefierului.
Art. 14. - (1) Procedura judiciara se desfasoara in limba romana.
(2) Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna, in fata instantelor de judecata, in conditiile prezentei legi.
(3) In cazul in care una sau mai multe parti solicita sa se exprime in limba materna, instanta de judecata trebuie sa asigure, in mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducator autorizat.
(4) In situatia in care toate partile solicita sau sunt de acord sa se exprime in limba materna, instanta de judecata trebuie sa asigure exercitarea acestui drept, precum si buna administrare a justitiei, cu respectarea principiilor contradictorialitatii, oralitatii si publicitatii.
(5) Cererile si actele procedurale se intocmesc numai in limba romana.
(6) Dezbaterile purtate de parti in limba materna se inregistreaza, consemnandu-se in limba romana. Obiectiunile formulate de cei interesati cu privire la traduceri si consemnarea acestora se rezolva de instanta de judecata pana la incheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnandu-se in incheierea de sedinta.
(7) Interpretul sau traducatorul va semna pe toate actele intocmite, pentru conformitate, atunci cand acestea au fost redactate sau consemnarea s-a facut in baza traducerii sale.
Art. 15. - Dreptul la aparare este garantat. In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie reprezentate sau, dupa caz, asistate de un aparator, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.
Art. 16. - Hotararile judecatoresti trebuie respectate si aduse la indeplinire in conditiile legii.
Art. 17. - Hotararile judecatoresti pot fi desfiintate sau modificate numai in caile de atac prevazute de lege si exercitate conform dispozitiilor legale.
TITLUL II Instantele judecatoresti
CAPITOLUL I Inalta Curte de Casatie si Justitie
SECTIUNEA 1 organizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Art. 18. - (1) In Romania functioneaza o singura instanta suprema, denumita Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu personalitate juridica si cu sediul in capitala tarii.
(2) Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.
(3) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie are calitatea de ordonator principal de credite.
(4) Cheltuielile necesare functionarii se finanteaza din bugetul de stat.
Art. 19. - (1) Inalta Curte de Casatie si Justitie se compune din: presedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si judecatori.
(2) Inalta Curte de Casatie si Justitie este organizata in 4 sectii - Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia comerciala, Sectia de contencios administrativ si fiscal -, Completul de 9 judecatori si Sectiile Unite, fiecare avand competenta proprie.
Art. 20. - (1) In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza magistrati-asistenti, stabiliti prin statul de functii.
(2) Inalta Curte de Casatie si Justitie cuprinde in structura Cancelaria, directii, servicii si birouri, cu personalul stabilit prin statul de functii.
SECTIUNEA a 2-a Competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Art. 21. - Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia comerciala si Sectia de contencios administrativ si fiscal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de curtile de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege.
Art. 22. - Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca:
a) in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competenta de prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
b) recursurile, in conditiile prevazute de lege.
Art. 23. - (1) Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in raport cu competenta fiecareia, solutioneaza:
a) cererile de stramutare, pentru motivele prevazute in codurile de procedura;
b) conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege;
c) orice alte cereri prevazute de lege.
(2) Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie solutioneaza si recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel.
Art. 24. - (1) Completul de 9 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(2) Completul de 9 judecatori judeca si alte cauze date in competenta sa prin lege, precum si ca instanta disciplinara.
Art. 25. - Inalta Curte de Casatie si Justitie se constituie in Sectii Unite pentru:
a) judecarea recursurilor in interesul legii;
b) solutionarea, in conditiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
c) sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare.
Art. 26. - Daca o sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie considera ca este necesar sa revina asupra propriei jurisprudente, intrerupe judecata si sesizeaza Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care judeca cu citarea partilor din dosarul a carui judecata a fost intrerupta. Dupa ce Sectiile Unite s-au pronuntat asupra sesizarii privind schimbarea jurisprudentei, judecata continua.
Art. 27. - (1) La sfarsitul fiecarui an, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in Sectii Unite, stabileste cazurile in care este necesara imbunatatirea legislatiei si le comunica ministrului justitiei.
(2) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie poate incuviinta ca judecatorii sa se informeze la sediul instantelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta si unitara a legii, facand cunoscuta jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, si sa constate situatii care justifica propuneri de imbunatatire a legislatiei.
SECTIUNEA a 3-a Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Art. 28. - (1) Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se exercita de presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere.
(2) Presedintele reprezinta Inalta Curte de Casatie si Justitie in relatiile interne si internationale.
(3) Presedintele, vicepresedintele si 9 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor, cu reprezentarea fiecarei sectii, constituie Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Cand se dezbat probleme economico-financiare si administrative, la sedintele colegiului de conducere participa managerul economic al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care are vot consultativ. La sedintele colegiilor de conducere pot participa si presedintii de sectii.
Art. 29. - (1) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii:
a) aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa, precum si statele de functii si de personal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
b) analizeaza candidaturile depuse pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie si prezinta Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovarii in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor-asistenti;
d) organizeaza si supravegheaza rezolvarea petitiilor, in conditiile legii;
e) propune proiectul de buget al Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
f) exercita alte atributii prevazute in Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(2) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie este prezidat de catre presedinte, iar in lipsa acestuia, de catre vicepresedinte.
(3) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie se intruneste trimestrial sau ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau la solicitarea a cel putin 3 dintre membrii sai.
(4) Hotararile Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie se adopta cu votul majoritatii membrilor sai.
Art. 30. - Adunarea generala a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie se intruneste pentru:
a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicitatii;
b) aprobarea bugetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice;
c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile legii.
SECTIUNEA a 4-a Completele de judecata
Art. 31. - (1) Completele de judecata se compun din 3 judecatori ai aceleiasi sectii.
(2) Daca numarul de judecatori necesar formarii completului de judecata nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecatori de la celelalte sectii, desemnati de catre presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Art. 32. - (1) Completul de 9 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie sau de un judecator desemnat in acest scop de presedintele ori vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(2) Completul de 9 judecatori se constituie, de regula, din judecatori specializati, in functie de natura cauzei.
Art. 33. - (1) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie prezideaza Sectiile Unite, Completul de 9 judecatori, iar in cadrul sectiilor orice complet, cand participa la judecata.
(2) In lipsa presedintelui, sedintele la care acesta trebuie sa ia parte sunt prezidate de vicepresedintele instantei sau de un presedinte de sectie.
(3) Presedintii de sectii pot prezida orice complet de judecata din cadrul sectiei, iar ceilalti judecatori prezideaza prin rotatie.
Art. 34. - In cazul in care Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in Sectii Unite, la judecata trebuie sa ia parte cel putin doua treimi din numarul judecatorilor in functie. Decizia poate fi luata numai cu majoritatea voturilor celor prezenti.
CAPITOLUL II Curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecatoriile
SECTIUNEA 1 Organizarea curtilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate si a judecatoriilor
Art. 35. - (1) Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, in circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integranta din prezenta lege.
(2) In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.
Art. 36. - (1) Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet.
(2) In circumscriptia fiecarui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet sau, dupa caz, din municipiul Bucuresti.
(3) In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.
Art. 37. - (1) In domeniile prevazute de art. 36 alin. (3) se pot infiinta tribunale specializate.
(2) Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care pot functiona la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet.
(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalului in domeniile in care se infiinteaza.
Art. 38. - (1) Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti, potrivit anexei nr. 1.
(2) Localitatile care fac parte din circumscriptiile judecatoriilor din fiecare judet se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 39. - (1) In raport cu natura si numarul cauzelor, in cadrul judecatoriilor se pot infiinta sectii sau complete specializate.
(2) In cadrul judecatoriilor se vor organiza sectii sau complete specializate pentru minori si familie.
Art. 40. - (1) Completele si sectiile specializate pentru minori si familie, precum si tribunalele specializate pentru minori si familie judeca atat infractiunile savarsite de minori, cat si infractiunile savarsite asupra minorilor.
(2) Cand in aceeasi cauza sunt mai multi inculpati, unii minori si altii majori, si nu este posibila disjungerea, competenta apartine tribunalului specializat pentru minori si familie.
(3) Dispozitiile Codului de procedura penala se aplica in mod corespunzator.
Art. 41. - (1) Sectiile si completele specializate ale curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia acestora se infiinteaza, la propunerea colegiilor de conducere ale fiecarei instante, prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Componenta sectiilor si completelor specializate se stabileste de colegiul de conducere al instantei, in raport cu volumul de activitate, tinandu-se seama de specializarea judecatorului.
(3) In mod exceptional, in situatia in care in cadrul unei sectii nu se poate constitui un complet de judecata, colegiul de conducere al instantei poate dispune participarea unor judecatori de la alte sectii.
Art. 42. - In raport cu volumul de activitate, cu natura si complexitatea cauzelor deduse judecatii, pentru curtile de apel, tribunale si judecatorii se pot infiinta sedii secundare cu activitate permanenta in alte localitati din judet sau in municipiul Bucuresti.
SECTIUNEA a 2-a Conducerea instantelor judecatoresti
Art. 43. - (1) Fiecare instanta judecatoreasca este condusa de un presedinte care exercita atributiile manageriale in scopul organizarii eficiente a activitatii acesteia.
(2) Presedintii curtilor de apel si ai tribunalelor exercita, de asemenea, atributii de coordonare si control ale administrarii instantei unde functioneaza, precum si ale instantelor din circumscriptie.
(3) Presedintii judecatoriilor si ai tribunalelor specializate exercita si atributii de administrare a instantei.
Art. 44. - (1) Presedintii curtilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar presedintii tribunalelor au calitatea de ordonator tertiar de credite.
(2) Pentru instantele militare, Directia instantelor militare din cadrul Ministerului Apararii este ordonator tertiar de credite.
Art. 45. - (1) In functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la curtile de apel, tribunale si tribunale specializate, presedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepresedinti, iar la judecatorii, presedintele poate fi ajutat de un vicepresedinte.
(2) La Curtea de Apel Bucuresti si la Tribunalul Bucuresti, presedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepresedinti.
Art. 46. - (1) Presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti iau masuri pentru organizarea si buna functionare a instantelor pe care le conduc si, dupa caz, a instantelor din circumscriptiile acestora, asigura si verifica respectarea obligatiilor statutare si a regulamentelor de catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate.
(2) Verificarile efectuate personal de presedinti sau vicepresedinti ori prin judecatori anume desemnati trebuie sa respecte principiile independentei judecatorilor si supunerii lor numai legii, precum si autoritatea de lucru judecat.
(3) Atributiile date prin lege sau prin regulament in competenta presedintilor sau a vicepresedintilor de instante nu pot fi delegate colegiilor de conducere.
Art. 47. - Presedintii instantelor desemneaza judecatorii care urmeaza sa indeplineasca, potrivit legii, si alte atributii decat cele privind activitatea de judecata.
Art. 48. - Sectiile instantelor judecatoresti sunt conduse de cate un presedinte de sectie.
Art. 49. - (1) In cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de conducere, care hotaraste cu privire la problemele generale de conducere ale instantei si indeplineste atributiile prevazute la art. 41.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numar impar de membri si au urmatoarea componenta:
a) la curtile de apel si tribunale: presedintele si 6 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor;
b) la tribunale specializate si judecatorii: presedintele si 2 sau 4 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor.
(21) In cazul in care la judecatorii si tribunale specializate numarul judecatorilor este mai mic de 3, atributiile colegiului de conducere se exercita de presedinte.
(3) Hotararile colegiului de conducere se adopta cu votul majoritatii membrilor sai.
(4) La sedintele colegiilor de conducere pot participa si presedintii de sectii.
(5) La curtile de apel si tribunale, cand colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la sedintele acestuia participa si managerul economic al instantei, cu vot consultativ.
(6) In functie de problemele supuse dezbaterii, la sedintele colegiilor de conducere ale curtilor de apel, ale tribunalelor si tribunalelor specializate pot fi invitati si judecatori de la alte instante, care nu au drept de vot.
(7) Membrii alesi ai colegiilor de conducere pot fi revocati de adunarile generale in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor prevazute de lege.
Art. 50. - (1) La instantele judecatoresti se organizeaza, anual sau ori de cate ori este necesar, adunari generale ale judecatorilor.
(2) Adunarile generale ale judecatorilor se convoaca dupa cum urmeaza:
a) adunarea generala a curtii de apel si adunarea generala a judecatorilor din circumscriptia acesteia - de presedintele curtii de apel;
b) adunarea generala a tribunalului si adunarea generala a judecatorilor din circumscriptia acestuia - de presedintele tribunalului;
c) adunarea generala a tribunalului specializat - de presedintele acestuia;
d) adunarea generala a judecatorilor - de presedintele judecatoriei.
(3) Adunarile generale ale judecatorilor se convoaca si la solicitarea unei treimi din numarul judecatorilor care fac parte din aceasta.
(4) Adunarile generale ale judecatorilor se pot convoca si de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instantei.
Art. 51. - Adunarile generale ale judecatorilor, prevazute la art. 50 alin. (1), au urmatoarele atributii:
a) dezbat activitatea anuala desfasurata de instante;
b) aleg, in conditiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c) dezbat probleme de drept;
d) analizeaza proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justitiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formuleaza puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
f) aleg si revoca membrii colegiilor de conducere;
g) initiaza procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile prevazute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;
h) indeplinesc alte atributii prevazute de lege sau regulamente.
SECTIUNEA a 3-a Completele de judecata
Art. 52. - (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.
(2) Completul de judecata este prezidat, prin rotatie, de unul dintre membrii acestuia.
Art. 53. - (1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat.
(2) Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet decat in conditiile prevazute de lege.
Art. 54. - (1) Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de apel se judeca in complet format dintr-un judecator, cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale.
(2) Apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori, iar recursurile, in complet format din 3 judecatori, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.
(3) In cazul completului format din 2 judecatori, daca acestia nu ajung la un acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou in complet de divergenta, in conditiile legii.
(4) Completul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de judecata, a presedintelui sau a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecatorului din planificarea de permanenta.
Art. 55. - (1) Completul pentu solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie din 2 judecatori si 2 asistenti judiciari.
(2) Asistentii judiciari participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza hotararile pronuntate. Opinia acestora se consemneaza in hotarare, iar opinia separata se motiveaza.
(3) In cazul in care judecatorii care intra in compunerea completului de judecata nu ajung la un acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou in complet de divergenta, prevederile art. 54 alin. (3) si (4) fiind aplicabile.
CAPITOLUL III Instantele militare
Art. 56. - (1) Instantele militare sunt:
a) tribunalele militare;
b) Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti;
c) Curtea Militara de Apel Bucuresti.
(2) Circumscriptiile instantelor militare sunt prevazute in anexa nr. 2 care face parte integranta din prezenta lege.
(3) Instantele militare au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu.
Art. 57. - (1) Instantele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc.
(2) Instantele militare pot judeca si pe teritoriul altor state, militari romani, membri ai unei forte multinationale, in conditiile in care, potrivit unei conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitata jurisdictia romana.
Art. 58. - (1) La sedintele de judecata, judecatorii si procurorii militari sunt obligati sa poarte uniforma militara.
(2) Cand inculpatul este militar activ, presedintele completului de judecata, precum si procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie sa faca parte cel putin din aceeasi categorie de grade.
(3) Cand gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu gradul invinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzatoare, numit de conducatorul parchetului la care este inregistrata cauza.
Art. 59. - (1) In municipiile Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara functioneaza tribunale militare.
(2) Tribunalele militare judeca procesele si cererile date prin lege in competenta lor.
(3) Tribunalul militar este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte. Dispozitiile art. 49-51 se aplica in mod corespunzator, colegiile de conducere fiind formate din presedinte si doi judecatori.
Art. 60. - (1) In municipiul Bucuresti functioneaza Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti.
(2) Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte. Dispozitiile art. 49-51 se aplica in mod corespunzator, colegiul de conducere fiind format din presedinte si doi judecatori.
(3) Abrogat.
Art. 61. - (1) Curtea Militara de Apel functioneaza in municipiul Bucuresti, ca instanta unica, cu personalitate juridica, fiind condusa de un presedinte ajutat de un vicepresedinte. Dispozitiile art. 49-51 se aplica in mod corespunzator, colegiul de conducere fiind format din presedinte si doi judecatori.
(2) Abrogat.
TITLUL III Ministerul Public
CAPITOLUL I Atributiile Ministerului Public
Art. 62. - (1) Ministerul Public isi exercita atributiile in temeiul legii si este condus de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei, in conditiile legii.
(3) Procurorii isi exercita functiile in conformitate cu legea, respecta si protejeaza demnitatea umana si apara drepturile persoanei.
(4) Parchetele sunt independente in relatiile cu instantele judecatoresti, precum si cu celelalte autoritati publice.
Art. 63. - Ministerul Public exercita, prin procurori, urmatoarele atributii:
a) efectueaza urmarirea penala in cazurile si in conditiile prevazute de lege si participa, potrivit legii, la solutionarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, conduce si controleaza activitatea altor organe de cercetare penala;
c) sesizeaza instantele judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercita actiunea civila, in cazurile prevazute de lege;
e) participa, in conditiile legii, la sedintele de judecata;
f) exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege;
g) apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, in conditiile legii;
h) actioneaza pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, sub coordonarea ministrului justitiei, pentru realizarea unitara a politicii penale a statului;
i) studiaza cauzele care genereaza sau favorizeaza criminalitatea, elaboreaza si prezinta ministrului justitiei propuneri in vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei in domeniu;
j) verifica respectarea legii la locurile de detinere preventiva;
k) exercita orice alte atributii prevazute de lege.
Art. 64. - (1) Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
(2) In solutiile dispuse, procurorul este independent, in conditiile prevazute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de verificare a conduitei judecatorilor si procurorilor, interventia procurorului ierarhic superior, in orice forma, in efectuarea urmaririi penale sau in adoptarea solutiei.
(3) Solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale.
(4) Lucrarile repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror in urmatoarele situatii:
a) suspendarea sau incetarea calitatii de procuror, potrivit legii;
b) in absenta sa, daca exista cauze obiective care justifica urgenta si care impiedica rechemarea sa;
c) lasarea cauzei in nelucrare in mod nejustificat mai mult de 30 de zile.
(5) Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de verificare a conduitei judecatorilor si procurorilor, masura dispusa, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior.
Art. 65. - (1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului parchetului respectiv.
(2) Conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie.
(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie sau de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnati.
Art. 66. - (1) Organele de politie judiciara isi desfasoara activitatea de cercetare penala, in mod nemijlocit, sub conducerea si supravegherea procurorului, fiind obligate sa aduca la indeplinire dispozitiile acestuia.
(2) Serviciile si organele specializate in culegerea, prelucrarea si arhivarea informatiilor au obligatia de a pune, de indata, la dispozitia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele si toate informatiile, neprelucrate, detinute in legatura cu savarsirea infractiunilor.
(3) Nerespectarea obligatiilor prevazute la alin. (1) si (2) atrage raspunderea juridica potrivit legii.
Art. 67. - (1) Procurorul participa la sedintele de judecata, in conditiile legii, si are rol activ in aflarea adevarului.
(2) Procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate in cauza. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii interventia procurorului ierarhic superior, pentru influentarea in orice forma a concluziilor.
(3) In procesele penale, la sedinta de judecata, poate participa procurorul care a efectuat urmarirea penala sau alt procuror desemnat de conducatorul parchetului.
Art. 68. - Procurorul exercita, in conditiile legii, caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti pe care le considera netemeinice si nelegale.
Art. 69. - (1) Ministrul justitiei, cand considera necesar, din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnati de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, ori de ministrul justitiei.
(2) Controlul consta in verificarea eficientei manageriale, a modului in care procurorii isi indeplinesc atributiile de serviciu si in care se desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrarile de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza masurile dispuse de procuror in cursul urmaririi penale si solutiile adoptate.
(3) Ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorului general al Parchetului National Anticoruptie informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii.
CAPITOLUL II Organizarea Ministerului Public
SECTIUNEA 1 Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Art. 70. - (1) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza activitatea parchetelor din subordine, indeplineste atributiile prevazute de lege, are personalitate juridica si gestioneaza bugetul Ministerului Public.
(2) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este condus de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de un prim-adjunct si un adjunct.
(3) In activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este ajutat de 3 consilieri.
(4) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este ordonator principal de credite.
Art. 71. - Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie reprezinta Ministerul Public in relatiile cu celelalte autoritati publice si cu orice persoane juridice sau fizice, din tara sau din strainatate.
Art. 72. - Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie exercita, direct sau prin procurori anume desemnati, controlul asupra tuturor parchetelor.
Art. 73. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie participa la sedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie in Sectii Unite, precum si la orice complet al acesteia, cand considera necesar.
(2) In cazul imposibilitatii de participare, procurorul general deleaga pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror pentru a participa, in locul sau, la sedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie prevazute la alin. (1).
Art. 74. - Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie desemneaza, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la sedintele Curtii Constitutionale, in cazurile prevazute de lege.
Art. 75. - (1) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie are in structura sectii conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. In cadrul sectiilor pot functiona servicii si birouri conduse de procurori sefi.
(2) In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, ca structura specializata in combaterea criminalitatii organizate si terorismului.
(3) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism se incadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in limita posturilor prevazute in statul de functii, aprobat potrivit legii.
(4) Pentru a fi numiti in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism procurorii trebuie sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 6 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma interviului organizat de comisia constituita in acest scop.
(5) La interviu poate participa orice procuror care indeplineste conditiile prevazute la alin. (4).
(6) Interviul consta in verificarea pregatirii profesionale, a capacitatii de a lua decizii si de a-si asuma raspunderea, rezistentei la stres, precum si altor calitati specifice.
(7) La evaluarea candidatilor, vor fi avute in vedere si activitatea desfasurata de procurori, cunoasterea unei limbi straine si cunostintele de operare pe calculator.
(8) Comisia prevazuta la alin. (4) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, si este formata din 3 procurori din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Din comisie pot face parte si specialisti in psihologie, resurse umane si alte domenii.
(9) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie evalueaza, anual, rezultatele obtinute de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.
(10) Procurorii numiti in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism pot fi revocati prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau in cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare.
(11) La data incetarii activitatii in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa functioneze potrivit legii.
(12) Atributiile, competenta, structura, organizarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sunt stabilite prin lege speciala.
(13) Dispozitiile art. 48 alin. (10) si (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, se aplica in mod corespunzator.
Art. 76. - In exercitarea atributiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie emite ordine cu caracter intern.
Art. 77. - (1) In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza colegiul de conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul, si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor.
(3) Dispozitiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplica in mod corespunzator.
Art. 78. - (1) Adunarea generala a procurorilor Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se convoaca de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, anual sau ori de cate ori este necesar.
(2) Dispozitiile art. 51 se aplica in mod corespunzator.
Art. 79. - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care il prezinta Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
SECTIUNEA a 2-a Parchetul National Anticoruptie
Art. 80. - (1) Parchetul National Anticoruptie este specializat in combaterea infractiunilor de coruptie, potrivit legii, isi exercita atributiile pe intreg teritoriul Romaniei si functioneaza pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) Parchetul National Anticoruptie se organizeaza ca structura autonoma in cadrul Ministerului Public si este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) Parchetul National Anticoruptie are personalitate juridica si sediul in municipiul Bucuresti.
Art. 81. - (1) Parchetul National Anticoruptie isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic.
(2) Parchetul National Anticoruptie este independent in raport cu instantele judecatoresti si cu parchetele de pe langa acestea, precum si in relatiile cu celelalte autoritati publice, exercitandu-si atributiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectarii acesteia.
Art. 82. - (1) Parchetul National Anticoruptie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de 2 adjuncti, asimilati adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) In activitatea sa, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie este ajutat de 2 consilieri, asimilati consilierilor procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) Procurorul general al Parchetului National Anticoruptie este ordonator principal de credite.
(4) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Parchetului National Anticoruptie se asigura de la bugetul de stat.
Art. 83. - (1) In cadrul Parchetului National Anticoruptie functioneaza colegiul de conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.
(2) Colegiul de conducere al Parchetului National Anticoruptie este constituit din procurorul general, unul dintre adjunctii acestuia si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor.
Art. 84. - (1) Adunarea generala a procurorilor Parchetului National Anticoruptie se convoaca de catre procurorul general al acestui parchet, anual sau ori de cate ori este necesar.
Art. 85. - In exercitarea atributiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie emite ordine cu caracter intern.
Art. 86. - (1) In cadrul Parchetului National Anticoruptie se pot infiinta servicii teritoriale, servicii, birouri si alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui parchet.
(2) Sediul serviciilor teritoriale si circumscriptia acestora se stabilesc de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, de regula, in localitatile in care isi au sediul parchetele de pe langa curtile de apel si in raport cu circumscriptiile acestora.
Art. 87. - (1) Parchetul National Anticoruptie se incadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in limita posturilor prevazute in statul de functii, aprobat potrivit legii.
(2) Pentru a fi numiti in cadrul Parchetului National Anticoruptie, procurorii trebuie sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 6 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma unui interviu organizat de comisia constituita in acest scop.
(3) La interviu poate participa orice procuror care indeplineste conditiile prevazute la alin. (2).
(4) Interviul consta in verificarea pregatirii profesionale, a capacitatii de a lua decizii si de a-si asuma raspunderea, a rezistentei la stres, precum si altor calitati specifice.
(5) La evaluarea candidatilor, vor fi avute in vedere si activitatea desfasurata de procurori, cunoasterea unei limbi straine si cunostintele de operare pe calculator.
(6) Comisia prevazuta la alin. (2) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului National Anticoruptie si este formata din 3 procurori de la Parchetul National Anticoruptie. Din comisie pot face parte si specialisti in psihologie, resurse umane si alte domenii.
(7) Procurorul general al Parchetului National Anticoruptie evalueaza, anual, rezultatele obtinute de procurorii Parchetului National Anticoruptie.
(8) Procurorii numiti in cadrul Parchetului National Anticoruptie pot fi revocati prin ordin al procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau in cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare.
(9) La data incetarii activitatii in cadrul Parchetului National Anticoruptie, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa functioneze potrivit legii.
(10) Atributiile, competenta, structura, organizarea si functionarea Parchetului National Anticoruptie sunt stabilite prin lege speciala.
(11) Dispozitiile art. 48 alin. (10) si (11) din Legea nr. 303/2004, republicata, se aplica in mod corespunzator.
Art. 88. - Parchetul National Anticoruptie elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care il prezinta Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Parchetului National Anticoruptie.
SECTIUNEA a 3-a Parchetele de pe langa curtile de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii
Art. 89. - (1) Pe langa fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie si judecatorie functioneaza un parchet.
(2) Parchetele au sediul in localitatile in care isi au sediul instantele pe langa care functioneaza si au aceeasi circumscriptie cu acestea.
(3) Parchetele de pe langa curtile de apel si parchetele de pe langa tribunale au personalitate juridica. Parchetele de pe langa tribunalele pentru minori si familie si parchetele de pe langa judecatorii nu au personalitate juridica.
Art. 90. - (1) Parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale au in structura sectii, in cadrul carora pot functiona servicii si birouri. Parchetele de pe langa curtile de apel au in structura si cate o sectie pentru minori si familie.
(2) In raport cu natura si numarul cauzelor, in cadrul parchetelor de pe langa judecatorii pot functiona sectii maritime si fluviale.
(3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul ministrului justitiei.
Art. 91. - In localitatile unde functioneaza sediile secundare ale tribunalelor si judecatoriilor se infiinteaza sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, avand aceeasi circumscriptie cu sediile secundare ale instantelor pe langa care functioneaza.
Art. 92. - (1) Parchetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori generali.
(2) Parchetele de pe langa tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii sunt conduse de prim-procurori.
(3) Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel si prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale exercita si atributii de coordonare si control al administrarii parchetului unde functioneaza, precum si al parchetelor din circumscriptie.
(4) Prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunalele pentru minori si prim-procurorii parchetelor de pe langa judecatorii exercita si atributii de administrare a parchetului.
(5) Dispozitiile art. 46 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
Art. 93. - Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale au calitatea de ordonatori tertiari de credite.
Art. 94. - (1) In functie de volumul de activitate, la parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale, procurorul general sau, dupa caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncti, iar la parchetele de pe langa tribunalele pentru minori si familie si judecatorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
(2) La Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti si la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, procurorul general sau, dupa caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncti.
Art. 95. - (1) Sectiile, serviciile si birourile parchetelor de pe langa instante sunt conduse de procurori sefi.
(2) Conducatorul fiecarui parchet repartizeaza procurorii pe sectii, servicii si birouri, in functie de pregatirea, specializarea si aptitudinile acestora.
(3) Conducatorul fiecarui parchet repartizeaza dosarele procurorilor, tinand cont de specializarea acestora.
Art. 96. - (1) In cadrul parchetelor functioneaza colegii de conducere, care avizeaza problemele generale de conducere ale parchetelor.
(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe langa curti de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii au in componenta procurori care detin functii de nivelul celor prevazute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instantelor.
(3) Dispozitiile art. 49 alin. (2)-(7) se aplica in mod corespunzator.
Art. 97. - Dispozitiile art. 50 si 51 se aplica in mod corespunzator si pentru organizarea si desfasurarea adunarilor generale ale procurorilor.
SECTIUNEA a 4-a Organizarea parchetelor militare
Art. 98. - (1) Pe langa fiecare instanta militara functioneaza un parchet militar. Pe langa Curtea Militara de Apel Bucuresti functioneaza Parchetul Militar de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, pe langa Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti functioneaza Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, iar pe langa tribunalele militare functioneaza parchetele de pe langa tribunalele militare.
(2) Circumscriptiile parchetelor militare sunt prevazute in anexa nr. 2 care face parte integranta din prezenta lege.
(3) Parchetele militare prevazute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu.
Art. 99. - (1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2) Parchetul Militar de pe langa Curtea de Apel Bucuresti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
Art. 100. - (1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari atributiile prevazute la art. 63, care se aplica in mod corespunzator.
(2) Parchetele militare efectueaza urmarirea penala in cauzele privind fapte penale comise de militari romani dislocati pe teritoriul altor state, in cadrul unor forte multinationale, in conditiile in care, potrivit unei conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitata jurisdictia romana. Procurorii militari participa la sedintele de judecata ce se desfasoara potrivit art. 57.
(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare speciala puse in serviciul lor si fata de care exercita atributiile prevazute la art. 63 lit. b).
(4) Dispozitiile art. 96 si 97 se aplica in mod corespunzator.
Art. 101. - (1) Cand inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectueaza urmarirea penala trebuie sa faca parte cel putin din aceeasi categorie de grade.
(2) Cand gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu gradul invinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzatoare, numit de conducatorul parchetului la care este inregistrata cauza.
Art. 102. - (1) In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie functioneaza sectii sau servicii de combatere a infractiunilor savarsite de militari care au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu.
(2) Pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, precum si pentru stabilirea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea in randul militarilor, sectiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie organizeaza si desfasoara activitati comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, precum si din cadrul altor structuri militare, pe baza de protocoale.
TITLUL IV Organizarea si functionarea Institutului National al Magistraturii
Art. 103. - (1) Institutul National al Magistraturii este institutia publica cu personalitate juridica, aflata in coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizeaza formarea initiala a judecatorilor si procurorilor, formarea profesionala continua a judecatorilor si procurorilor in functie, precum si formarea formatorilor, in conditiile legii.
(2) Institutul National al Magistraturii nu face parte din sistemul national de invatamant si educatie si nu este supus dispozitiilor legale in vigoare cu privire la acreditarea institutiilor de invatamant superior si recunoasterea diplomelor.
(3) Institutul National al Magistraturii are sediul in municipiul Bucuresti.
Art. 104. - (1) Institutul National al Magistraturii este condus de un consiliu stiintific format din 13 membri: un judecator al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, un judecator al Curtii de Apel Bucuresti, un procuror de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, desemnati de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandati de Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, Facultatea de Drept a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi si Facultatea de Drept a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanti alesi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justitie, un reprezentant al asociatiilor profesionale legal constituite ale judecatorilor si procurorilor, precum si directorul Institutului National al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu si il prezideaza.
(2) Directorul Institutului National al Magistraturii si cei doi adjuncti ai acestuia sunt numiti si revocati de Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea directorului Institutului National al Magistraturii si a celor doi adjuncti ai acestuia se face din randul personalului de instruire de specialitate juridica al Institutului, al judecatorilor si procurorilor sau al cadrelor didactice din invatamantul superior juridic acreditat potrivit legii.
(3) Durata mandatului membrilor consiliului stiintific este de 3 ani si poate fi reinnoit, cu exceptia mandatului reprezentantului auditorilor de justitie, care este ales pe un an.
(4) Calitatea de membru al consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii este incompatibila cu calitatea de membru al unui partid politic.
Art. 105. - Consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii propune proiectul de buget si hotaraste asupra problemelor care privesc organizarea si functionarea Institutului, la propunerea directorului acestei institutii.
Art. 106. - (1) Institutul National al Magistraturii este finantat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii.
(2) Directorul Institutului National al Magistraturii este ordonator secundar de credite.
Art. 107. - (1) Numarul maxim de posturi pentru Institutul National al Magistraturii se stabileste prin hotarare a Guvernului.
(2) Structura organizatorica, statele de functii si statele de personal ale Institutului National al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.
Art. 108. - (1) Personalul de instruire al Institutului National al Magistraturii este asigurat, de regula, din randul judecatorilor si procurorilor in functie, care pot fi detasati in conditiile prezentei legi, cu acordul lor, in cadrul Institutului, cu avizul consiliului stiintific al Institutului.
(2) Institutul National al Magistraturii poate folosi, in conditiile legii, si cadre didactice din invatamantul juridic superior acreditat potrivit legii, alti specialisti romani si straini, precum si personal de specialitate juridica prevazut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicata, pentru desfasurarea procesului de formare profesionala.
(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului National al Magistraturii la plata cu ora se face in functie de numarul de ore de seminar sau curs sustinute, de indemnizatia bruta lunara a functiei de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de norma didactica stabilita conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 109. - Prin hotarare a Guvernului se pot infiinta, in subordinea Ministerului Justitiei si a Ministerului Public, centre regionale de formare profesionala continua a grefierilor si a altor categorii de personal de specialitate.
TITLUL V Asistentii judiciari
Art. 110. - Asistentii judiciari sunt numiti de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Economic si Social, pe o perioada de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime in functii juridice de cel putin 5 ani si care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) au cetatenia romana, domiciliul in Romania si capacitate deplina de exercitiu;
b) sunt licentiate in drept si dovedesc o pregatire teoretica corespunzatoare;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal si se bucura de o buna reputatie;
d) cunosc limba romana;
e) sunt apte, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea functiei.
Art. 111. - (1) Asistentii judiciari se bucura de stabilitate pe durata mandatului si se supun numai legii.
(2) Dispozitiile legale privind obligatiile, interdictiile si incompatibilitatile judecatorilor si procurorilor se aplica si asistentilor judiciari.
(3) Dispozitiile referitoare la concediul de odihna, asistenta medicala gratuita si gratuitatea transportului, prevazute de lege pentru judecatori si procurori, se aplica si asistentilor judiciari.
(4) Asistentii judiciari depun juramantul in conditiile prevazute de lege pentru judecatori si procurori.
(5) Numarul total al posturilor de asistenti judiciari si repartizarea posturilor pe instante, in raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.
Art. 112. - Asistentii judiciari exercita atributiile prevazute la art. 55 alin. (2), precum si alte atributii prevazute in Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti.
Art. 113. - (1) Asistentilor judiciari li se aplica dispozitiile legale privind abaterile si sanctiunile disciplinare, precum si motivele de eliberare din functie prevazute de lege pentru judecatori si procurori.
(2) Sanctiunile disciplinare se aplica de catre ministrul justitiei.
(3) Impotriva sanctiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestatie, in termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii, la sectia de contencios administrativ si fiscal a curtii de apel in circumscriptia careia functioneaza cel sanctionat. Hotararea curtii de apel este definitiva.
(4) Asistentii judiciari pot fi eliberati din functie si ca urmare a reducerii numarului de posturi, in raport cu volumul de activitate al instantei.
(5) Sanctiunile aplicate asistentilor judiciari si eliberarea din functie a acestora se comunica Consiliului Economic si Social de ministrul justitiei.
Art. 114. - Prin hotarare a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic si Social si a Ministerului Justitiei, se stabilesc:
a) conditiile, procedura de selectie si de propunere de catre Consiliul Economic si Social a candidatilor, pentru a fi numiti ca asistenti judiciari de catre ministrul justitiei;
b) conditiile de delegare, detasare si transfer al asistentilor judiciari.
Art. 115. - Magistratii consultanti in functie la data de intrarii in vigoare a prezentei legi sunt numiti de drept in functiile de asistenti judiciari si isi continua activitatea in cadrul tribunalelor de munca si asigurari sociale sau, dupa caz, al sectiilor sau completelor specializate.
TITLUL VI Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instantelor si al parchetelor
Art. 116. - (1) Toate instantele judecatoresti si toate parchetele au in structura urmatoarele compartimente auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) biroul de informare si relatii publice;
e) biblioteca.
(2) Instantele judecatoresti si parchetele pot avea si alte compartimente stabilite prin regulamentele prevazute la art. 139 alin. (1) si art. 140 alin. (1).
(3) Curtile de apel si parchetele de pe langa aceste curti, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul National Anticoruptie au, de asemenea, in structura un compartiment de documentare si un compartiment de informatica juridica. Compartimentele de informatica juridica se pot organiza si in structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecatoriilor si a parchetelor de pe langa aceste instante.
(4) Instantele si parchetele militare au in structura si un compartiment de documente clasificate.
Art. 117. - (1) Biroul de informare si relatii publice asigura legaturile instantei sau ale parchetului cu publicul si cu mijloacele de comunicare in masa, in vederea garantarii transparentei activitatii judiciare, in conditiile stabilite de lege.
(2) Conducatorul biroului, care indeplineste si rolul de purtator de cuvant, poate fi un judecator sau procuror desemnat de presedintele instantei sau, dupa caz, de conducatorul parchetului ori un absolvent al unei facultati de jurnalistica sau specialist in comunicare, numit prin concurs sau examen.
Art. 118. - (1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instantelor sau parchetelor unde functioneaza.
(2) Repartizarea personalului in cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de presedintele instantei sau de procurorul general ori, dupa caz, de prim-procurorul parchetului.
(3) La curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si parchetele de pe langa acestea, compartimentele in care isi desfasoara activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la sectiile Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la sectiile Parchetului National Anticoruptie, la judecatorii si parchetele de pe langa acestea, de grefieri-sefi.
(4) Personalul de specialitate informatica va fi subordonat din punct de vedere administrativ presedintelui instantei din care face parte si profesional Directiei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justitiei.
(5) Personalul auxiliar de la instantele si parchetele militare, de la sectiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie poate proveni si din randul militarilor activi.
Art. 119. - (1) Grefierii care participa la sedintele de judecata sau la efectuarea actelor de urmarire penala sunt obligati sa efectueze toate consemnarile despre desfasurarea acestora si sa indeplineasca orice alte insarcinari din dispozitia si sub controlul presedintelui completului de judecata sau, dupa caz, al procurorului.
(2) La sedintele de judecata, grefierii sunt obligati sa poarte tinuta vestimentara corespunzatoare instantei unde functioneaza. Tinuta vestimentara se stabileste prin hotarare a Guvernului si se asigura in mod gratuit.
(3) La sedintele de judecata, grefierii militari sunt obligati sa poarte uniforma militara.
Art. 120. - (1) In vederea informatizarii activitatii instantelor si parchetelor, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul justitiei, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie iau masuri pentru dotarea tehnica corespunzatoare a acestora.
(2) Numarul informaticienilor se stabileste de catre presedintele instantei sau, dupa caz, de catre conducatorul parchetului, cu avizul conform al directiei de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) In cazul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si al Parchetului National Anticoruptie, avizul prevazut la alin. (2) nu este necesar.
(4) In vederea crearii unui sistem informatic unitar si functional, institutiile sistemului judiciar au obligatia de a duce la indeplinire masurile prevazute in strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Justitiei.
(5) Dotarea tehnica necesara informatizarii instantelor militare, a sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori, dupa caz, din cadrul Parchetului National Anticoruptie, precum si a parchetelor militare se asigura de Ministerul Apararii Nationale.
TITLUL VII Paza instantelor judecatoresti si a parchetelor si protectia magistratilor
Art. 121. - (1) Paza sediilor instantelor judecatoresti si a parchetelor, a bunurilor si valorilor apartinand acestora, supravegherea accesului si mentinerea ordinii interioare necesare desfasurarii normale a activitatii in aceste sedii se asigura, in mod gratuit, de catre Jandarmeria Romana, prin structurile sale specializate.
(2) Numarul personalului Jandarmeriei Romane necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei si ministrului administratiei si internelor, precum si a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(3) Activitatea personalului prevazut la alin. (2) este coordonata de presedintele instantei sau de conducatorul parchetului.
Art. 122. - (1) Instantele si parchetele militare dispun de politia militara pusa in serviciul lor de Ministerul Apararii Nationale, in mod gratuit. Necesarul de personal de politie militara va fi stabilit prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Justitiei si a Ministerului Apararii Nationale.
(2) Politia militara pusa in serviciul instantelor si parchetelor militare este subordonata presedintilor sau prim-procurorilor acestora.
(3) Paza sediilor instantelor si parchetelor militare, a celorlalte spatii folosite de acestea, a bunurilor si valorilor ce le apartin, supravegherea accesului si mentinerea ordinii interioare necesare desfasurarii normale a activitatii se asigura, in mod gratuit, de catre Politia Militara.
(4) Numarul personalului necesar pentru fiecare instanta sau parchet va fi stabilit de ministrul justitiei, la propunerea presedintelui Curtii Militare de Apel si a sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Art. 123. - Politia Romana si Jandarmeria Romana au obligatia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atributiilor legale, instantelor si parchetelor militare, sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si din cadrul Parchetului National Anticoruptie, pentru buna desfasurare a procesului penal, la solicitarea acestora.
Art. 124. - Modul de utilizare a personalului de politie pentru asigurarea protectiei judecatorilor si procurorilor, precum si modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Romane pentru asigurarea pazei sediilor instantelor judecatoresti si parchetelor, a bunurilor si valorilor apartinand acestora, supravegherea accesului si mentinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol incheiat intre Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie sau, dupa caz, Ministerul Justitiei si Ministerul Administratiei si Internelor.
TITLUL VIII Gestiunea economico-financiara si administrativa a instantelor si parchetelor
CAPITOLUL I Organizarea departamentului economico-financiar si administrativ
Art. 125. - (1) Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie, curtile de apel, parchetele de pe langa curtile de apel, tribunalele si parchetele de pe langa tribunale au in structura cate un departament economico-financiar si administrativ, condus de un manager economic.
(2) Managerul economic este subordonat presedintelui instantei sau, dupa caz, conducatorului parchetului in cadrul caruia functioneaza.
(3) Departamentul economico-financiar si administrativ din cadrul tribunalelor si parchetelor de pe langa acestea asigura activitatea economica, financiara si administrativa si pentru tribunalele specializate si judecatoriile sau, dupa caz, pentru parchetele din circumscriptia lor.
(4) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica si ordonatorilor de credite pentru instantele si parchetele militare.
Art. 126. - (1) Poate fi numita in functia de manager economic persoana care a fost admisa la concursul organizat in acest scop de catre:
a) Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru managerul economic al acestei instante;
b) curtile de apel, pentru managerii economici ai curtilor de apel si ai tribunalelor;
c) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru managerul economic al acestui parchet si pentru managerii economici ai parchetelor de pe langa curti de apel si tribunale;
d) Parchetul National Anticoruptie, pentru managerul economic al acestui parchet.
(2) La concursul prevazut la alin. (1) se pot inscrie persoanele care au studii economice superioare si o vechime in specialitate de minimum 5 ani.
(3) Numirea in functia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevazut la alin. (1) se face prin ordin al conducatorului instantei sau, dupa caz, al conducatorului parchetului care organizeaza concursul.
(4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar si administrativ este incadrat de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, presedintele curtii de apel sau, dupa caz, procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, pe baza de concurs sau proba practica.
(5) Concursul prevazut la alin. (1) si (4) se organizeaza potrivit unui regulament aprobat de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de ministrul justitiei, de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie.
Art. 127. - Managerul economic are urmatoarele atributii principale:
a) conduce departamentul economico-financiar si administrativ al instantei sau parchetului in cadrul caruia functioneaza;
b) raspunde pentru gestiunea economico-financiara a instantelor sau parchetelor fara personalitate juridica din circumscriptia instantei sau a parchetului in cadrul caruia functioneaza;
c) indeplineste, pe baza delegarii primite din partea ordonatorilor de credite, toate atributiile acestora prevazute de lege;
d) organizeaza elaborarea, fundamentarea si prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele si in conditiile prevazute de Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare;
e) coordoneaza activitatea de administrare a sediilor instantelor si parchetelor si ia masuri pentru asigurarea conditiilor materiale in vederea desfasurarii corespunzatoare a activitatii instantelor si parchetelor;
f) ia masuri pentru elaborarea si fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrarile de reparatii curente si capitale ale sediilor si obiectivelor de investitii, urmareste si raspunde de realizarea acestora;
g) organizeaza tinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instantelor ori, dupa caz, a parchetelor, precum si a celorlalte bunuri aflate in patrimoniul acestora;
h) urmareste si raspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum si a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
i) organizeaza tinerea la zi a contabilitatii instantei si parchetului din circumscriptia in cadrul careia functioneaza si controleaza efectuarea corecta a tuturor operatiunilor financiar-contabile in documentele specifice, precum si intocmirea si prezentarea la termenele stabilite a situatiilor financiare asupra patrimoniului aflat in administrare, potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata;
j) coordoneaza activitatea de administrare a sediilor instantelor si parchetelor din circumscriptiile in cadrul carora functioneaza, stabilind masuri pentru asigurarea conditiilor materiale in vederea desfasurarii corespunzatoare a activitatii acestora. De asemenea, asigura ordinea, curatenia si paza bunurilor in sediile instantelor, inclusiv masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor.
Art. 128. - Managerii economici, informaticienii si personalul de specialitate din activitatea financiar-contabila si din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice si contabile au calitatea de functionari publici, avand drepturile si obligatiile prevazute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 129. - Presedintii instantelor si conducatorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.
Art. 130. - (1) Instantele militare care nu au sediul in municipiul Bucuresti si parchetele de pe langa acestea au in structura un compartiment economico-administrativ.
(2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are urmatoarele atributii principale:
a) intocmeste documentatia pentru achizitiile publice, serviciile si lucrarile necesare desfasurarii activitatii instantelor;
b) asigura aprovizionarea cu materiale de intretinere si uz gospodaresc, mijloace fixe si obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfasurarii optime a activitatii instantelor;
c) asigura intretinerea si functionarea cladirilor, instalatiilor tehnico-sanitare de incalzire, a celorlalte mijloace fixe si obiecte de inventar din dotare;
d) asigura ordinea, curatenia si paza bunurilor in sediile instantelor;
e) intreprinde masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor, precum si pentru inlaturarea consecintelor unor calamitati.
CAPITOLUL II Bugetele instantelor si parchetelor
Art. 131. - (1) Activitatea instantelor si parchetelor este finantata de la bugetul de stat.
(2) Bugetul curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor este gestionat de Ministerul Justitiei, ministrul justitiei avand calitatea de ordonator principal de credite.
(3) Bugetul pentru parchetele de pe langa curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii este gestionat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(4) Bugetele instantelor si parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apararii Nationale, ministrul apararii nationale avand calitatea de ordonator principal de credite.
Art. 132. - (1) Curtile de apel si parchetele de pe langa curtile de apel elaboreaza proiectele de buget anual pentru instantele sau, dupa caz, parchetele din circumscriptiile lor.
(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justitiei sau, dupa caz, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul National Anticoruptie isi elaboreaza propriile proiecte de buget anual. In bugetul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt cuprinse si bugetele parchetelor de pe langa celelalte instante judecatoresti.
(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) si (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(5) Bugetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie se aproba de adunarea generala a judecatorilor acestei curti, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice.
(6) Proiectele de buget anual ale instantelor militare se elaboreaza de Directia instantelor militare din cadrul Ministerului Apararii, iar cele ale parchetelor militare - de sectia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa consultarea instantelor, respectiv a parchetelor militare, si se transmit ordonatorului principal de credite.
(7) Anual, Guvernul Romaniei va include in bugetul Ministerului Apararii Nationale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4).
Art. 133. - (1) Fiecare instanta si fiecare parchet se incadreaza cu numarul necesar de judecatori sau, dupa caz, de procurori, precum si cu numarul necesar de personal auxiliar de specialitate si personal al departamentului economico-financiar si administrativ.
(2) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si presedintii curtilor de apel, impreuna cu ministrul justitiei, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie analizeaza anual volumul de activitate al instantelor si parchetelor si, in functie de rezultatele analizei, iau masuri pentru suplimentarea sau reducerea numarului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 134. - (1) Numarul maxim de posturi pentru instante si parchete se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie, numarul maxim de posturi se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei si a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Pentru instantele si parchetele militare, numarul maxim de posturi se aproba, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apararii nationale.
Art. 1341. - (1) In cazul in care buna functionare a instantelor sau a parchetelor este grav afectata din cauza numarului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioada nedeterminata, potrivit legii, in cazul in care vacantarea posturilor s-a realizat in urma:
a) numirii in functii de conducere;
b) numirii ca procuror in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism ori al Directiei Nationale Anticoruptie;
c) detasarii;
d) alegerii in functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
e) suspendarii din functie, in temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
f) vacantarii din alte cauze, pe o perioada mai mare de un an.
(2) Numarul posturilor vacante temporar care se pot ocupa in cazurile prevazute la alin. (1) se aproba pentru fiecare instanta sau, dupa caz, parchet de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite.
(3) Dupa incetarea situatiilor prevazute la alin. (1), in cazul in care judecatorul sau procurorul revine la instanta sau parchetul unde a functionat anterior, ordonatorul principal de credite este obligat sa-i asigure de indata un post vacant din fondul de rezerva prevazut la alin. (4) si (5), in cazul in care nu mai exista posturi vacante la acea instanta sau parchet.
(4) Pentru asigurarea posturilor necesare de judecator sau procuror la incetarea situatiilor prevazute la alin. (1), se constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezerva de 50 de posturi de judecator si 50 de posturi de procuror. Numarul posturilor din fondul de rezerva se poate actualiza anual prin hotarare a Guvernului.
(5) Posturile prevazute la alin. (4) vor fi repartizate instantelor si parchetelor prin ordin al ministrului justitiei, in situatia in care la instantele sau parchetele unde judecatorul sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu exista posturi vacante.
(6) In cazul vacantarii ulterioare a unor posturi la instanta sau parchetul respectiva/respectiv, temporar sau definitiv, posturile de judecator sau procuror repartizate in conditiile alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantarii, in fondul de rezerva, iar judecatorul sau procurorul care a ocupat un astfel de post este considerat incadrat pe postul care se vacanteaza. Includerea postului vacantat in fondul de rezerva se constata prin ordin al ministrului justitiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, in termen de 15 zile de la vacantare.
(7) Sumele de bani corespunzatoare finantarii posturilor neocupate prevazute la alin. (1) vor fi virate la bugetul de stat, la sfarsitul fiecarui an calendaristic.
Art. 135. - (1) Statele de functii si de personal pentru curtile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecatorii si parchete se aproba cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justitiei.
(2) Statele de functii si de personal pentru fiecare instanta militara si parchet de pe langa aceasta se aproba prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului apararii, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 136. - Incepand cu data de 1 ianuarie 2010, atributiile Ministerului Justitiei referitoare la gestionarea bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor vor fi preluate de Inalta Curte de Casatie si Justitie.
TITLUL IX Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 137. - Pe langa instantele judecatoresti functioneaza, in conditiile legii, urmatoarele structuri:
a) serviciile de reintegrare sociala si supraveghere;
b) oficiile registrului comertului;
c) alte structuri infiintate prin lege speciala.
Art. 138. - (1) Statul este obligat sa asigure sediile si celelalte mijloace materiale si financiare necesare pentru buna functionare a activitatii instantelor si parchetelor.
(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile judetene si consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispozitia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Ministerului Justitiei, a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a Parchetului National Anticoruptie sediile necesare bunei functionari a instantelor judecatoresti si a parchetelor.
(3) Drepturile materiale si banesti ale personalului instantelor si parchetelor militare si mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare functionarii instantelor si parchetelor militare, sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului National Anticoruptie se asigura de Ministerul Apararii Nationale.
Art. 139. - (1) Prin Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti se stabilesc:
a) organizarea administrativa a curtilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate si a judecatoriilor;
b) modul si criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecata, in vederea asigurarii respectarii principiilor distributiei aleatorii si continuitatii;
c) atributiile presedintilor, vicepresedintilor, judecatorilor inspectori, presedintilor de sectii, ale judecatorilor si ale celorlalte categorii de personal;
d) organizarea si modul de desfasurare a activitatii colegiilor de conducere ale instantelor judecatoresti si a adunarilor generale ale judecatorilor;
e) vacanta judecatoreasca;
f) modul de organizare, functionarea si atributiile compartimentelor auxiliare de specialitate;
g) modul de organizare, functionarea si atributiile departamentului economico-financiar si administrativ.
(2) Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti se elaboreaza de Consiliul Superior al Magistraturii si de Ministerul Justitei si se aproba prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 140. - (1) Prin Regulamentul de ordine interioara al parchetelor se stabilesc:
a) organizarea administrativa a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a Parchetului National Anticoruptie, a parchetelor de pe langa curtile de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii;
b) atributiile procurorilor generali, prim-procurorilor si ale adjunctilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor sefi si ale procurorilor, precum si ale celorlalte categorii de personal;
c) organizarea si modul de desfasurare a activitatii colegiilor de conducere ale parchetelor si a adunarilor generale ale procurorilor;
d) ierarhia functiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
e) modul de organizare, functionarea si atributiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;
f) modul de organizare, functionarea si atributiile departamentului economico-financiar si administrativ din cadrul parchetelor.
(2) Regulamentul de ordine interioara prevazut la alin. (1) se aproba prin ordin al ministrului justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 141. - Referirile la Curtea Suprema de Justitie cuprinse in actele normative in vigoare se considera a fi facute la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Art. 142. - (1) Datele la care vor incepe sa functioneze tribunalele specializate si localitatile in care isi vor desfasura activitatea se stabilesc, in mod esalonat, prin ordin al ministrului justitiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Dispozitiile prezentei legi privind managerii economici ai instantelor si ai parchetelor se aplica incepand cu 1 iulie 2005.
(3) Functia de manager economic se echivaleaza cu functia de director executiv.
(4) Pana la inceperea functionarii Tribunalului Ilfov si a parchetului de pe langa aceasta instanta, cauzele de competenta acestora se solutioneaza de Tribunalul Bucuresti si, respectiv, de Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti.
Art. 143. - (1) Dispozitiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor in sistem informatizat se aplica treptat, actiunea incheindu-se pana in anul 2007.
(2) Pana in anul 2007 repartizarea cauzelor la instantele care nu dispun de sistem informatizat se face in mod aleatoriu, in conditiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti.
Art. 144. - (1) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga:
a) dispozitiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 si 57 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) dispozitiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 si 4, art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 11 -13 si alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 691-695, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 si 3, art. 134 si art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Dispozitiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la directorii economici se abroga de la data de 1 iulie 2005.
OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...
OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...
Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...
Legea 188/1999, actualizata 2024, privind Statutul functionarilor publici Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, actualizata 2024 - Republicare Actualizat ...
Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Publicata in ...
Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Publicat in Monitorul Oficial cu numar ...
Legea finantelor publice locale, actualizata 2024 - Legea 273/2006 Legea 273/2006 privind finantele publice locale Actualizata prin Legea 387/2023 pentru modificare ...
Legea 500/2002 privind finantele publice, actualizata 2024 Legea 500/2002 privind finantele publice Actualizata prin Legea 262/2023 privind aprobarea Ordona ...
OUG 21/2023 privind Statutul lucratorului cultural profesionist Ordonanta de urgenta nr. 21/2023 privind Statutul lucratorului cultural profesionist Publicata in ...
Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor culturale in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor de cresa in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Alocatia de stat pentru copii in anul 2024. Conditii de acordare si valoare alocatie Sursa: MCP Cabinet avocati
Formularul 230 model editabil 2024 PDF. Completeaza Declaratia 230! Sursa: EuroAvocatura.ro
In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti