INTEGRAL: Decizia nr. 599/2009, referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 129 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic

Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Ion Predescu - judecator
Puskas Valentin Zoltan - judecator
Tudorel Toader - judecator
Augustin Zegrean - judecator
Carmen Catalina Gliga - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 129 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, exceptie ridicata de Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" Iasi in Dosarul nr. 8.788/99/2008 al Tribunalului Iasi - Sectia civila, litigii de munca.

La apelul nominal raspund, pentru autorul exceptiei, avocatii V.V. Secrieriu si Roxana Ruja, cu delegatie la dosar. Totodata, raspunde, personal, partea Carol Stanciu.

Cauza este in stare de judecata.

Aparatorii autorului exceptiei, V.V. Secrieriu si Roxana Ruja, solicita admiterea acesteia, reiterand motivele cuprinse in notele scrise pe care le-au depus la dosar si pe care Curtea le-a avut in vedere la solutionarea cauzei.

Partea Carol Stanciu solicita respingerea exceptiei pentru motivele cuprinse in concluziile scrise aflate la dosarul cauzei. De asemenea, face referire la Decizia nr. 654/2007, prin care Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 264/2004 privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Medicale, retinand ca textul criticat nu instituie privilegii sau discriminari.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. In acest sens, arata ca personalul didactic universitar, a carui activitate profesionala se desfasoara pe baza unui contract individual de munca, se afla intr-o situatie diferita de cea a altor categorii socioprofesionale, de exemplu cele care exercita anumite atributii legate de o functie publica sau titlu stiintific, cum este cazul parlamentarilor, respectiv academicienilor, astfel incat sub acest aspect nu poate fi retinuta incalcarea principiului constitutional al egalitatii in drepturi.

C U R T E A,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Incheierea din 14 ianuarie 2009, pronuntata in Dosarul nr. 8.788/99/2008, Tribunalul Iasi - Sectia civila, litigii de munca a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 129 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Exceptia a fost ridicata de Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" Iasi intr-un litigiu de munca avand ca obiect contestatia formulata impotriva deciziei de pensionare a partii Carol Stanciu.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca textul de lege criticat reglementeaza, in mod obligatoriu, o prima prelungire in activitate pana la varsta de 70 de ani a profesorilor universitari academicieni, spre deosebire de profesorii universitari care nu sunt academicieni si care trebuie sa solicite senatului universitar mentinerea in activitate, incepand cu varsta de 65 de ani. Prin urmare, considera ca statutul de academician confera un avantaj, sub acest aspect, membrilor academiilor stiintifice. Totodata, sustine ca prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 53 din Constitutie, in sensul ca restrange exercitiul unor drepturi si libertati ale angajatorului, care, fara a mai putea analiza "prestigiul profesional" al persoanei pensionate, fara a mai putea cuantifica "competenta deosebita" si devotamentul salariatului fata de institutia in care isi desfasoara activitatea, are impus un criteriu de prelungire care nu satisface criteriile legale de mentinere in activitate. De asemenea, invoca si incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 124 alin. (2) privind caracterul unitar, impartial si egal al justitiei.

Tribunalul Iasi - Sectia civila, litigii de munca considera ca prevederile de lege nu contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 si ale art. 124 alin. (2), deoarece acestea reglementeaza unele drepturi ale membrilor Academiei Romane sau ai academiilor de stiinte organizate pe domenii stiintifice, avandu-se in vedere calitatea pe care acestia au dobandit-o.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului considera ca prevederile art. 129 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 sunt constitutionale. In acest sens, arata ca principiul egalitatii nu este sinonim cu uniformitatea, astfel incat situatia juridica a anumitor categorii de persoane justifica aplicarea unui regim juridic diferit. Arata ca limitarea exercitarii profesiei de cadru didactic universitar pana la implinirea unei anumite varste si mentinerea in activitate peste aceasta varsta, cu acordul institutiei, este justificata prin natura specifica a domeniului de activitate, respectiv invatamantul.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

C U R T E A,

examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 129 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997. Alin. (3) al art. 129 a fost introdus prin articolul unic din Legea nr. 481/2006 pentru completarea art. 129 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.025 din 22 decembrie 2006.

Textul de lege criticat are urmatorul continut: "(3) Profesorii universitari, membri ai Academiei Romane sau ai academiilor de stiinte organizate pe domenii stiintifice, infiintate prin lege, pot ramane in activitate ca titulari, ceea ce inseamna cu norma intreaga in invatamant, pana la varsta de 70 de ani. Peste aceasta varsta pot fi mentinuti in activitate numai cu acordul institutiei in care lucreaza, prin prelungiri anuale."

Autorul exceptiei invoca incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea in drepturi, ale art. 53 referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si ale art. 124 alin. (2) privind infaptuirea justitiei. Totodata, considera ca textul de lege criticat contravine si dispozitiilor art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la interzicerea discriminarii.

Examinand exceptia, Curtea retine ca textul de lege criticat reglementeaza o prelungire ope legis a raporturilor de munca cu angajatorul, pentru profesorii universitari membri ai Academiei Romane sau ai academiilor de stiinte organizate pe domenii stiintifice, infiintate prin lege, pana la varsta de 70 de ani. Peste aceasta varsta urmeaza a fi mentinuti in activitate, la cerere, numai cu acordul institutiei de invatamant superior in care lucreaza, prin prelungiri anuale.

Curtea constata ca prin Decizia nr. 444 din 26 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 15 din 5 ianuarie 2005, a analizat constitutionalitatea prevederilor art. 129 alin. (1) si (2) din Legea nr. 128/1997 raportate la dispozitiile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentala, in ceea ce priveste criteriul varstei pentru mentinerea in activitate a profesorilor universitari si a conferentiarilor universitari cu titlu stiintific de doctor. Astfel, Curtea a retinut ca varsta nu se regaseste printre criteriile discriminatorii, prin care se incalca egalitatea intre cetateni, enumerate in dispozitiile art. 4 alin. (2) din Constitutie, aceasta avand in speta doar natura unei conditii legale pentru exercitarea unei profesii, aplicabila, in mod egal, tuturor persoanelor aflate in situatii identice, respectiv acelora care se incadreaza in ipoteza prevazuta de norma juridica.

Analizand motivele de neconstitutionalitate invocate in prezenta cauza, Curtea constata insa ca normele legale criticate opereaza o distinctie intre profesorii universitari si conferentiarii universitari cu titlu stiintific de doctor, pe de o parte, si profesorii universitari, membri ai Academiei Romane sau ai academiilor de stiinte organizate pe domenii stiintifice, infiintate prin lege, pe de alta parte, in ceea ce priveste mentinerea in functia didactica drept titulari. Astfel, acestia din urma beneficiaza de o prelungire de drept a raporturilor de munca cu angajatorul pana la varsta de 70 de ani, in vreme ce profesorii universitari si conferentiarii universitari cu titlu stiintific de doctor pot fi mentinuti ca titulari in functia didactica, pentru aceeasi limita de varsta, numai la cerere si cu acordul consiliului facultatii si aprobarea anuala a senatului universitar.

In aceste conditii, Curtea constata ca textul de lege criticat aduce atingere prevederilor art. 16 din Legea fundamentala, referitoare la egalitatea in drepturi a cetatenilor.

In acest sens, Curtea retine ceea ce a stabilit in mod constant in jurisprudenta sa, in acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Marckx impotriva Belgiei, 1979), respectiv faptul ca "violarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica un tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila, sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite". In cauza, instituirea unui tratament juridic distinct intre profesorii universitari, indiferent de titlul unora dintre ei, nu are o justificare obiectiva si rezonabila. Atat membrii Academiei Romane sau ai academiilor de stiinte organizate pe domenii stiintifice infiintate prin lege, cat si profesorii universitari si conferentiarii universitari cu titlu stiintific de doctor se afla in aceeasi situatie juridica in privinta activitatii lor didactice.

Chiar si sub aspectul mentinerii in activitate a profesorilor universitari peste varsta de 65 de ani, potrivit art. 129 alin. (2) din lege, statutul lor juridic trebuie sa fie acelasi, in caz contrar fiind incalcate dispozitiile constitutionale privind egalitatea in drepturi a cetatenilor, ambele categorii avand statutul juridic de cadre didactice universitare.

Curtea constata ca, desi instituirea unor conditii pentru mentinerea in activitate reprezinta optiunea legiuitorului, astfel de conditii nu pot fi impuse cu scopul de a discrimina persoane aflate in aceeasi situatie juridica, fara a exista vreo justificare rationala si obiectiva.

Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

D E C I D E:

Admite exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 129 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, exceptie ridicata de Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" Iasi in Dosarul nr. 8.788/99/2008 al Tribunalului Iasi - Sectia civila, litigii de munca.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Pronuntata in sedinta publica din data de 14 aprilie 2009.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
*
OPINIE SEPARATA

In dezacord cu solutia adoptata cu votul majoritatii membrilor Curtii, opinam ca dispozitiile art. 129 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic sunt constitutionale si, pe cale de consecinta, exceptia trebuia respinsa pentru considerentele pe care le vom expune in continuare.

In art. 129 din Legea nr. 128/1997, legiuitorul a limitat exercitarea profesiei de cadru didactic universitar pana la implinirea unei anumite varste. Astfel, in alin. (1) se arata ca profesorii universitari si conferentiarii universitari cu titlul stiintific de doctor pot ramane in activitate pana la varsta de 65 de ani. In alin. (3) al aceluiasi articol, care face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, se precizeaza ca profesorii universitari, membri ai Academiei Romane sau ai academiilor de stiinte organizate pe domenii stiintifice, infiintate prin lege, pot ramane in activitate ca titulari pana la varsta de 70 de ani.

In cuprinsul expunerii de motive la acest din urma text se arata ca "profesorii universitari, membri ai Academiei Romane ori ai academiilor de ramura (Academia de Stiinte Medicale, Academia de Stiinte Agricole si Silvice), organizate conform legii, sunt, de regula, organizatori de scoli de invatamant si stiinta, conducatori de programe de cercetare stiintifica si de doctorat, ceea ce face necesara prezenta activa in universitate si dupa varsta de 65 de ani".

Consideram ca deosebirea de tratament intre cele doua alineate ale art. 129 este justificata prin statutul stiintific deosebit al titularilor in cadrul aceleiasi categorii profesionale, respectiv intre profesorii universitari si conferentiarii universitari cu titlu stiintific de doctor, pe de o parte, si profesorii universitari, membri ai Academiei Romane sau ai academiilor de stiinte organizate pe domenii stiintifice, infiintate prin lege - Academia de Stiinte Medicale, Academia de Stiinte Agricole si Silvice -, pe de alta parte.

Textul de lege criticat nu aduce atingere dispozitiilor art. 16 din Constitutie, referitoare la egalitatea in drepturi a cetatenilor. In jurisprudenta sa Curtea Constitutionala a statuat constant ca principiul egalitatii nu este sinonim cu uniformitatea, astfel incat la situatii juridice diferite se justifica aplicarea unui regim juridic diferit. Asa cum se retine si in decizia de fata, Curtea, prin Decizia nr. 444 din 26 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 15 din 5 ianuarie 2005, examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 129 alin. (1) si (2) din Legea nr. 128/1997, raportat la dispozitiile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentala, a statuat ca, in ce priveste criteriul varstei, acesta nu se regaseste printre criteriile discriminatorii, prin care se incalca egalitatea intre cetateni, enumerate in dispozitiile art. 4 alin. (2) din Constitutie, acesta avand in speta doar natura unei conditii legale pentru exercitarea unei profesii, aplicabila in mod egal tuturor persoanelor aflate in situatii identice, respectiv acelora care se incadreaza in ipoteza prevazuta de norma juridica.

Pe de alta parte, prin Decizia nr. 654 din 28 iunie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 24 august 2007, Curtea a constatat ca este neintemeiata sustinerea referitoare la neconstitutionalitatea art. 10 alin. (2) din Legea nr. 264/2004 privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Medicale. Textul prevede mentinerea in activitate sau in functii de conducere a membrilor titulari si corespondenti ai Academiei de Stiinte Medicale pana la varsta de 70 de ani, fara ca prin aceasta sa se instituie privilegii sau discriminari.

In sensul celor aratate in opinie au fost si concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum si punctul de vedere transmis Curtii Constitutionale de catre Avocatul Poporului cu Adresa nr. 1.967 din 5 martie 2009.

Judecator, Judecator,
Acsinte Gaspar Nicolae Cochinescu