din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2332 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Integral: Legea nr. 192/2001, Republicata, privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura

INTEGRAL: Legea nr. 192/2001, Republicata, privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura


Legea nr. 192/2001, Republicata, privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura

Ultimele acte modificatoare:
- Legea nr. 481/2003
- Legea nr. 298/2004
- O.U.G. nr. 69/2004
- Legea nr. 113/2005
- O.U.G. nr. 13/2006
- Legea nr. 116/2006.


TITLUL I
Dispozitii generale



Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementeaza conservarea, administrarea si exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultura, precum si procesarea si comercializarea produselor obtinute din pescuit si acvacultura, cand aceste activitati se realizeaza:


a) pe teritoriul Romaniei;


b) in apele maritime romanesti, de catre nave care arboreaza pavilion roman sau nave care arboreaza pavilionul altor state;


c) in apele nationale ale altor state sau in marea libera, de catre nave care arboreaza pavilion roman.


(2) Prezenta lege stabileste masurile privind:


a) organizarea si administrarea sectorului pescaresc;


b) conservarea si exploatarea resurselor acvatice vii;


c) politica structurala si administrarea capacitatii flotei de pescuit;


d) acvacultura;


e) organizarea pietei produselor pescaresti;


f) cercetarea stiintifica in domeniul pescaresc;


g) controlul si respectarea reglementarilor;


h) relatiile internationale;


i) raspunderi si sanctiuni.


(3) Prezenta lege reprezinta cadrul general de reglementare, pe baza caruia se emite legislatia secundara pentru sectorul pescaresc.


Art. 2. - Obiectivele prezentei legi sunt:


a) urmarirea unei exploatari durabile a resurselor acvatice vii din bazinele piscicole naturale, favorizand dezvoltarea durabila si adoptarea masurilor necesare pentru a conserva si regenera aceste resurse si ecosistemele acvatice;


b) protejarea resurselor acvatice vii, care se gasesc in zone protejate, in conformitate cu reglementarile specifice in acest domeniu;


c) dezvoltarea activitatii de acvacultura;


d) imbunatatirea conditiilor de realizare a activitatilor de pescuit si acvacultura, precum si a nivelului de trai al producatorilor;


e) stimularea asocierii;


f) stimularea consumului produselor pescaresti, in special al celor excedentare si/sau subexploatate;


g) stimularea comertului responsabil, care sa contribuie la conservarea resurselor acvatice vii;


h) imbunatatirea calitatii produselor pescaresti, transparenta pietei si informarea consumatorului;


i) stimularea cercetarii stiintifice in domeniul pescaresc;


j) protectia resurselor acvatice vii, prin activitatile desfasurate in perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", care se supun si reglementarilor specifice ale acesteia.


Art. 3. - In sensul prezentei legi, sunt considerate:


1. Bazine piscicole naturale:


a) Dunarea teritoriala, Delta si lunca inundabila a Dunarii;


b) complexul lagunar Razelm-Sinoe si lacurile litorale;


c) paraiele si raurile de munte, colinare, de ses si zonele lor inundabile;


d) baltile si lacurile naturale;


e) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri, in care se practica pescuitul;


f) reteaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice;


g) limita apelor teritoriale si zona economica exclusiva a Marii Negre;


2. Bazine piscicole amenajate:


a) helesteiele;


b) iazurile cu zonele lor inundabile;


c) pastravariile;


d) vivierele flotabile;


e) statiile de reproducere artificiala;


f) instalatiile pentru cresterea superintensiva;


g) lacurile de acumulare in care se practica acvacultura.


Art. 4. - In sensul prezentei legi, termenii utilizati se definesc dupa cum urmeaza:


a) acvacultura - ansamblu de procedee si tehnici avand ca scop reproducerea si/sau cresterea pestilor si a altor vietuitoare acvatice;


b) administrator - persoana juridica de interes public, careia statul ii incredinteaza administrarea resurselor acvatice vii natural;


c) amenajare piscicola - unitate de baza a acvaculturii, reprezentata de helesteu, iaz, viviera flotabila, statie de reproducere artificiala sau alte instalatii destinate acvaculturii;


d) ape continentale - apele situate pe teritoriul Romaniei, cu exceptia apelor maritime interioare si a marii teritoriale;


e) ape maritime romanesti - apele maritime in care Romania isi exercita drepturi suverane si jurisdictia, in conformitate cu dispozitiile legislatiei nationale si prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte;


f) captura totala admisibila (TAC) - cantitatea de peste sau alte vietuitoare acvatice, apartinand unei anumite specii sau grup de specii, exprimata in kilograme sau in numar de exemplare, care se poate obtine anual din resursele acvatice vii, fara a afecta capacitatea de regenerare naturala;


g) capturi - cantitatea de peste sau alte vietuitoare acvatice pescuite sau recoltate din apele maritime sau continentale, exprimata in kilograme sau in numar de exemplare;


h) cota - parte din captura totala admisibila din fiecare specie sau grup de specii, ce se stabileste anual persoanelor fizice sau juridice autorizate sa desfasoare activitati comerciale de pescuit;


i) efectiv piscicol - totalitatea populatiilor de pesti, scoici, broaste si alte vietuitoare acvatice, existente in bazinele piscicole amenajate;


j) efort de pescuit - produsul capacitatii si al activitatii unei nave/ambarcatiuni pescaresti; cand este vorba de un grup de nave/ambarcatiuni, suma tuturor eforturilor de pescuit ale tuturor navelor/ambarcatiunilor ce apartin acelui grup;


k) gestionare durabila - exploatarea resurselor acvatice vii, prin metode si procedee adecvate de pescuit, la un nivel care sa nu aiba consecinte negative pe termen lung asupra biodiversitatii ecosistemelor marine si continentale;


l) fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit - registru in care sunt inregistrate toate navele si ambarcatiunile de pescuit, pe categorii, dimensiuni, putere a motorului, tipuri de activitati si tehnologii de pescuit, zone de pescuit, proprietari;


m) inspector piscicol - persoana fizica care desfasoara activitati de inspectie si control, pentru constatarea respectarii reglementarilor in domeniul pescuitului si acvaculturii;


n) jurnal de pescuit - registru la bordul navelor/ambarcatiunilor de pescuit, in care sunt inregistrate zilnic datele privind efortul de pescuit si capturile realizate, cu clasificarea lor corespunzatoare pe specii;


o) nava auxiliara de pescuit - orice nava sau ambarcatiune, care nu este implicata direct in activitatea de pescuit, dar deserveste navele de pescuit, instalatiile de acvacultura sau instalatiile de pescuit pasiv;


p) nava de inspectie piscicola - nava neangajata in activitatea de pescuit, care este destinata controlului si supravegherii activitatii de pescuit;


q) nava de pescuit - orice nava sau ambarcatiune echipata pentru exploatarea comerciala a resurselor acvatice vii;


r) pescar profesionist - persoana atestata, conform legii, sa exercite pescuitul in scop comercial;


s) pescar sportiv - persoana fizica care practica pescuitul recreativ/sportiv in baza unui permis;


t) pescarie - ansamblu de activitati care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea si comercializarea pestelui; acest termen poate defini si un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau grup de specii;


u) pescuitul ilegal - practicarea pescuitului fara respectarea reglementarilor in domeniul pescuitului;


v) pescuitul marin - activitatea de pescuit in apele maritime, care implica un ansamblu de masuri pentru protejarea, conservarea si regenerarea resurselor acvatice vii;


w) piscicultor - persoana fizica atestata sa exercite lucrari in cadrul fermelor de acvacultura;


x) posibilitate de pescuit - dreptul legal cuantificat de pescuit, exprimat in capturi sau in efort de pescuit;


y) resurse acvatice vii - speciile de peste si alte vietuitoare acvatice marine si continentale, disponibile si accesibile;


z) unelte de pescuit - sculele, uneltele si echipamentele utilizate in pescuitul marin si in apele continentale.


Art. 5. - Resursele acvatice vii din bazinele piscicole naturale sunt de interes national sau local.


Art. 6. - Abrogat.


Art. 7. - (1) Responsabilitatea privind definirea si implementarea strategiei si politicii referitoare la conservarea si administrarea resurselor acvatice vii, existente in apele marine si continentale, acvacultura, organizarea pietei produselor pescaresti, structurile de pescuit si acvacultura revine autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura.


(2) Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura finanteaza cheltuielile privind realizarea obiectivelor si actiunilor prevazute in strategie.






TITLUL I1
Reorganizarea sectorului pescaresc




Art. 71. - Pentru elaborarea strategiei nationale si a reglementarilor referitoare la conservarea si managementul resurselor acvatice vii, existente in apele marine si continentale, acvacultura, organizarea pietei produselor pescaresti, structurile de pescuit si acvacultura, precum si pentru implementarea si controlul aplicarii si respectarii acestora, se infiinteaza Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, in subordinea autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura.


Art. 72. - Sediul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura este in municipiul Bucuresti si este asigurat de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.


Art. 73. - Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura are urmatoarele atributii principale si responsabilitati:


a) elaboreaza strategia si politicile necesare in domeniul pescuitului si acvaculturii;


b) coordoneaza si monitorizeaza activitatea de pescuit si acvacultura;


c) stabileste metodologia de evaluare a resurselor acvatice vii si a cotelor anuale admisibile de pescuit;


d) tine Registrul unitatilor de productie din acvacultura;


e) elaboreaza proiecte de reglementari privind accesul la resursele acvatice vii;


f) coordoneaza si monitorizeaza privatizarea societatilor comerciale cu profil piscicol si concesionarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajarile piscicole aflate in portofoliul Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol;


g) desfasoara activitati de control si inspectie piscicola;


h) tine Fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit;


i) colaboreaza cu ministerele si organele de specialitate, cu autoritatile administratiei publice locale si cu alte organisme interne si internationale implicate in activitatea de pescuit si acvacultura;


j) emite avizul de recunoastere pentru organizatiile de producatori din domeniul pescuitului si acvaculturii pe baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale;


k) indeplineste functia de autoritate de management a politicii structurale in domeniul pescuitului si acvaculturii;


l) reglementeaza piata produselor pescaresti;


m) acrediteaza institutiile de invatamant si cercetare si asociatiile profesionale neguvernamentale pentru evaluarea si estimarea resurselor acvatice vii;


n) organizeaza cursuri de formare profesionala, seminarii, conferinte, dezbateri si consultanta piscicola.


Art. 74. - Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura este condusa de un presedinte cu rang de director general, numit prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.


Art. 75. - Organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, patrimoniul, mijloacele de transport specializate, precum si numarul maxim de posturi se aproba prin hotarare a Guvernului.


Art. 76. - Personalul din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura este format din functionari publici si personal contractual.


Art. 77. - Salarizarea personalului din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura se face potrivit prevederilor legale privind drepturile salariale si alte drepturi ale functionarilor publici din institutiile publice de interes national.


Art. 78. - Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura se asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.



TITLUL II
Pescuitul in bazinele naturale si autorizarea pescuitului





CAPITOLUL I
Administrarea si exploatarea resurselor acvatice vii



Art. 8. - (1) Pentru gestionarea durabila a resurselor acvatice vii care apartin domeniului public al statului se infiinteaza Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, institutie publica cu personalitate juridica, cu caracter financiar si comercial, cu finantare extrabugetara, in subordinea autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura.


(2) Sediul administrativ al Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol este in municipiul Bucuresti.


(3) Regulamentul de organizare si functionare a Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, precum si patrimoniul acesteia se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.


Art. 9. - (1) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol gestioneaza bunuri de natura celor prevazute la art. 136 alin. (3) din Constitutie, republicata, si in Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare.


(2) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol se subroga Agentiei Domeniilor Statului in ceea ce priveste drepturile si obligatiile ce rezulta din contractele incheiate de Agentia Domeniilor Statului cu agenti contractanti ce detin in exploatare sau in administrare amenajari piscicole, precum si cu cei care au incheiat contracte de asociere in participatiune.


(3) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol va incheia acte aditionale cu agentii contractanti, precum si cu cei care au incheiat contracte de asociere in participatiune, in termen de 30 de zile de la preluarea contractelor prevazute la alin. (2).


(4) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol preia cu titlu gratuit actiunile pe care Agentia Domeniilor Statului le detine la societatile comerciale cu profil piscicol, terenurile pe care sunt amplasate amenajarile piscicole, precum si alte terenuri aferente amenajarilor piscicole detinute de Agentia Domeniilor Statului, in baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.


(5) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol se subroga Administratiei Nationale "Apele Romane" in ceea ce priveste drepturile si obligatiile ce rezulta din contractele legal incheiate cu agentii economici care au ca obiect de activitate pescuitul in scop comercial sau recreativ/sportiv si va incheia o conventie pentru stabilirea conditiilor economice de colaborare.


(6) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol este condusa de un consiliu de administratie format din 5 membri, numit prin ordin al ministrului autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura; unul dintre membri este desemnat sa indeplineasca functia de presedinte. In consiliul de administratie este numit si un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice.


(7) Durata mandatului membrilor consiliului de administratie se stabileste prin ordinul de numire si nu poate fi mai mare de 4 ani.


(8) Salarizarea membrilor consiliului de administratie si a personalului Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se face in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.


Art. 10. - Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol are urmatoarele atributii principale:


a) aplica strategia nationala in ceea ce priveste gestionarea durabila a resurselor acvatice vii;


b) privatizeaza societatile comerciale cu profil piscicol si/sau amenajarile piscicole pe care le are in portofoliu;


c) concesioneaza terenurile pe care sunt amplasate amenajarile piscicole din domeniul public sau privat al statului;


d) elaboreaza caietele de sarcini in vederea privatizarii si/sau concesionarii;


e) Abrogat;


f) desfasoara orice alte activitati stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.


Art. 11. - (1) Veniturile incasate de Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol se vireaza semestrial la bugetul de stat dupa deducerea cheltuielilor proprii aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli.


(2) Constituie venituri incasate de Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol urmatoarele:


a) venituri din incasarea redeventei, conform contractelor de concesionare a resurselor acvatice vii, a terenurilor pe care sunt amplasate amenajarile piscicole, a bunurilor, a activitatilor si a serviciilor specifice;


b) venituri incasate din vanzarea actiunilor emise de societatile comerciale aflate in portofoliul Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol;


c) venituri incasate din vanzarea activelor cu destinatie piscicola din patrimoniul Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol;


d) tarife pentru desfasurarea activitatii de acvacultura in bazinele piscicole naturale;


e) venituri obtinute din contracte de arenda, precum si cele obtinute in baza altor contracte;


f) venituri provenite din activitati comerciale;


g) venituri din dobanzi bancare;


h) venituri din dividende;


i) venituri realizate din vanzarea caietelor de sarcini si a dosarelor de prezentare;


j) venituri din chirii;


k) alte venituri.


(3) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se asigura integral din venituri proprii.


(4) Constituie cheltuieli ale Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol urmatoarele:


a) cheltuieli pentru finantarea programelor de populare si repopulare;


b) cheltuieli pentru finantarea activitatii de cercetare, pentru protectia resurselor acvatice vii, pentru stabilirea capturilor totale admisibile, pentru studii de promovare si marketing al produselor piscicole;


c) cheltuieli pentru finantarea construirii infrastructurii necesare pescuitului;


d) cheltuieli legate de plata onorariilor pentru consultanti, cabinete sau societati profesionale de avocatura;


e) cheltuieli aferente lansarii ofertei de vanzare pe piata de capital, inclusiv comisioanele si taxele;


f) costuri implicate de inchiderea operationala, reorganizarea si/sau lichidarea societatilor comerciale cu profil piscicol;


g) plata rapoartelor de evaluare, cheltuieli de publicitate, taxe notariale, taxe de registru, taxe judiciare si de timbru, taxe pentru avize de mediu;


h) cheltuieli pentru inregistrarea transferului actiunilor de la Agentia Domeniilor Statului la Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol;


i) sumele platite efectiv cumparatorilor in executarea garantiilor acordate acestora si/sau cheltuielile efectuate pentru combaterea ori stingerea pretentiilor formulate de cumparatori;


j) sumele platite efectiv concesionarilor in executarea contractelor de concesiune cu titlu de despagubiri pentru nerespectarea obligatiilor de mediu si/sau cheltuielile efectuate pentru combaterea ori stingerea pretentiilor formulate de acestia;


k) cheltuieli cu asigurarile;


l) sumele platite efectiv tertilor in vederea pregatirii procesului de concesionare;


m) cheltuieli corespunzatoare intocmirii balantei terenurilor, stabilirii bonitatii terenurilor pe clase de calitate, in vederea calcularii redeventei, pentru verificarea respectarii tehnologiilor, alte impozite si taxe;


n) cheltuieli pentru preluarea, transportul, depozitarea, conditionarea si valorificarea redeventei in natura;


o) alte cheltuieli prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli aprobat.


(5) Sumele ce se vireaza la bugetul de stat se stabilesc ca diferenta intre veniturile totale incasate efectiv pana la finele semestrului si cheltuielile totale aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli pentru aceeasi perioada.


(6) Virarea sumelor calculate potrivit alin. (4) se efectueaza in termen de 30 de zile de la data expirarii semestrului incheiat.


(7) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol are obligatia sa deruleze fondurile rezultate din activitatile desfasurate prin conturi deschise la Trezoreria Statului.


(8) Bugetul de venituri si cheltuieli al Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se aproba prin ordin al autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura.


Art. 12. - Abrogat.



CAPITOLUL II
Dreptul de pescuit, licentierea si autorizarea pescuitului



Art. 121. - Accesul la resursele acvatice vii este reglementat prin acte normative emise de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, cu scopul de a asigura protectia, refacerea si conservarea acestora, in conformitate cu prezenta lege si cu practica internationala in domeniu.


Art. 122. - (1) Pentru refacerea si conservarea resurselor acvatice vii, autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura stabileste masuri de reglementare a efortului de pescuit si/sau stabilirea cotei alocate.


(2) Reglementarea efortului de pescuit se face prin:


a) limitarea numarului navelor/ambarcatiunilor de pescuit, in functie de caracteristicile acestora, in cadrul efortului de pescuit din ansamblul flotei dintr-o pescarie;


b) limitarea timpului activitatii pescuitului;


c) numarul de unelte utilizate la pescuit;


d) oprirea pescuitului.


(3) Stabilirea cotei se face prin limitarea volumului capturilor pentru o anumita specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit, nave/ambarcatiuni sau grupuri de nave/ambarcatiuni, sau in baza altor criterii stabilite ulterior de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.


Art. 13. - Dreptul de pescuit in bazinele piscicole naturale apartine statului si se atribuie de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, in calitate de administrator al resurselor acvatice vii, in conformitate cu prevederile prezentei legi.


Art. 131. - (1) Licenta de pescuit este un document netransmisibil, emis de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura pe baza datelor inregistrate in Fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit, care da dreptul unei nave/ambarcatiuni sa desfasoare activitatea de pescuit comercial si care va cuprinde date privind proprietarul sau, dupa caz, administratorul navei/ambarcatiunii, caracteristicile tehnice ale acesteia, zona de pescuit, metodele, uneltele si echipamentele de pescuit prevazute la bord, precum si perioada de valabilitate.


(2) In cazul transmiterii proprietatii navei/ambarcatiunii, in termen de 30 de zile de la data transmiterii, noul proprietar va comunica Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura schimbarea proprietarului, in vederea eliberarii unei noi licente de pescuit.


(3) Neutilizarea licentei de pescuit pe o durata de 60 de zile fara o cauza justificata, in perioada sa de valabilitate, va fi considerata ca o renuntare a titularului la activitatea de pescuit, procedandu-se la excluderea definitiva a navei/ambarcatiunii din fisier.


(4) Navele si ambarcatiunile de pescuit au obligatia de a avea la bord licenta de pescuit.


Art. 132. - (1) Autorizatia de pescuit este documentul prin care se atribuie dreptul de pescuit in scop comercial si/sau recreativ/sportiv unei persoane fizice sau juridice si contine date referitoare la identificarea navei/ambarcatiunii, perioada de valabilitate, zona de pescuit, efortul de pescuit si cota alocata pe specii.


(2) Un ansamblu de nave/ambarcatiuni cu aceleasi caracteristici si care activeaza in aceeasi zona de pescuit va putea primi o autorizatie colectiva de pescuit.


(3) Autorizatia de pescuit in scop comercial se va elibera si in cazul exercitarii activitatii de pescuit in ape ce nu apartin jurisdictiei sau suveranitatii romane de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, in conformitate cu prevederile acordurilor internationale incheiate de Romania.


(4) Capturarea reproducatorilor din bazinele piscicole naturale, necesari activitatilor de reproducere artificiala, se face in baza unei autorizatii speciale eliberate de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.


Art. 14. - Accesul la resursele acvatice vii, in vederea practicarii pescuitului in scop comercial, se atribuie in mod direct pescarilor, persoane fizice si/sau juridice, organizatiilor de pescari din domeniul pescuitului comercial, legal constituite si recunoscute pe baza criteriilor stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.


Art. 15. - Detinatorii de autorizatii de pescuit pot fi:


a) persoane juridice cu profil piscicol sau care au prevazute in statut activitati piscicole;


b) institute, centre si statiuni de cercetare din domeniul piscicol;


c) asociatii care desfasoara si activitati piscicole;


d) asociatii de pescari sportivi;


e) persoane fizice care au atestata calitatea de pescar profesionist.


Art. 16. - (1) Dreptul de pescuit obtinut in baza unei autorizatii piscicole se exercita prin permisul de pescuit.


(2) Permisul de pescuit este individual si netransmisibil.


(3) Abrogat.


(4) Permisul de pescuit individual nu da dreptul titularului la angajarea de personal ajutator pentru activitatea de pescuit.


(5) Modelul permisului de pescuit va fi stabilit prin ordin al ministrului autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura.


Art. 17. - Abrogat.


Art. 18. - (1) Pentru derivatiile naturale sau artificiale ale unui curs de apa, reprezentate de brate secundare, canale de irigatii sau tranzitare, autorizatia de pescuit revine titularului de autorizatie pentru cursul principal de apa.


(2) In cazul in care o apa in regim neamenajat isi schimba albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale beneficiarii autorizatiei de pescuit initiale sunt autorizati piscicol atat pentru noua albie si vechea albie ramasa, cat si pentru luciul de apa ce eventual ar aparea ca urmare a indiguirilor limitrofe efectuate.


(3) Marirea suprafetei unui luciu de apa in regim natural de scurgere ca urmare a constructiei unei acumulari pe cuveta sa determina extinderea dreptului de pescuit asupra intregii suprafete. Daca luciul de apa exploatat piscicol inunda malurile, posesorul autorizatiei de pescuit este indreptatit sa pescuiasca in perimetrul inundat.



CAPITOLUL III
Exercitarea pescuitului



Art. 19. - Prin pescuit in scop comercial se intelege capturarea pestelui si a altor vietuitoare acvatice prin metode si cu unelte admise de lege, de catre personal autorizat, in conditiile prezentei legi.


Art. 191. - Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura conditioneaza exercitarea pescuitului speciilor protejate, in baza unor reglementari specifice.


Art. 20. - Abrogat.


Art. 21. - (1) Prin pescuit in scop recreativ/sportiv, se intelege pescuitul efectuat cu undita si cu lanseta, in scop de agrement/performanta, in conditiile stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, pe baza unui permis nominal.


(2) Permisul de pescuit recreativ/sportiv nominal se elibereaza de asociatiile de pescari sportivi, legal constituite, in baza unui test aprobat de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.


(3) Pescuitul recreativ/sportiv se poate exercita si in amenajari piscicole si in lacuri de acumulare in care se practica acvacultura, in conditiile si pe baza Regulamentului de pescuit recreativ/sportiv, intocmit de catre administratorii acestora.



CAPITOLUL IV
Paza resurselor acvatice vii



Art. 22. - Gestionarii resurselor acvatice vii si beneficiarii dreptului de pescuit exercita cu personal specializat paza resurselor acvatice vii, a exploatarii acestora, controlul activitatilor de pescuit, combaterea pescuitului ilegal, furturilor, distrugerilor si degradarilor.


Art. 221. - Personalul de paza este dotat, in conditiile legii, cu armament si echipament corespunzator.


Art. 222. - In timpul exercitarii atributiilor de serviciu personalul de paza este asimilat personalului care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii publice.


Art. 223. - La nivelul structurilor teritoriale proprii organizarea activitatii de paza este reglementata prin statutul gestionarilor.


Art. 23. - Abrogat.


Art. 24. - Abrogat.


Art. 25. - Abrogat.


Art. 26. - Unitatile de politie, ale Politiei de frontiera si ale Jandarmeriei sprijina actiunile de paza a resurselor acvatice vii, potrivit atributiilor ce le revin in temeiul legii.




TITLUL III
Acvacultura





CAPITOLUL I
Organizarea activitatii de acvacultura



Art. 261. - Acvacultura, astfel cum este definita la art. 4 lit. a), se poate practica in amenajari sau instalatii special destinate cresterii pestilor sau altor vietuitoare acvatice, precum si in lacurile de acumulare nominalizate de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, in baza studiilor efectuate de institutiile de cercetare de profil.


Art. 262. - (1) Politica de baza pentru dezvoltarea acvaculturii se realizeaza prin:


a) masuri pentru adaptarea productiei la cerintele pietei;


b) masuri pentru imbunatatirea sistemului de comercializare si informarea consumatorilor;


c) instruirea producatorilor din acvacultura;


d) masuri pentru siguranta produselor din acvacultura si asigurarea sanatatii populatiei;


e) masuri de asigurare a productiei din acvacultura, pentru cazuri de forta majora;


f) masuri pentru asigurarea sanatatii si bunastarii vietuitoarelor acvatice;


g) masuri pentru protectia mediului;


h) dezvoltarea cercetarii.


Art. 27. - Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura elaboreaza si aplica unitar strategia dezvoltarii si politica economica a Guvernului in domeniul acvaculturii, din amenajarile piscicole, indiferent de zona geografica, forma de proprietate si modul de exploatare.


Art. 28. - Abrogat.


Art. 29. - (1) Folosirea amenajarilor piscicole pentru realizarea productiei de peste si alte vietuitoare acvatice este obligatorie pentru toti utilizatorii.


(2) Schimbarea destinatiei sau dezafectarea amenajarilor piscicole se aproba de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, in baza avizului de mediu.


Art. 30. - (1) Licentierea agentilor economici care desfasoara activitate de acvacultura se face, conform prezentei legi, de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.


(2) Abrogat.


(3) Abrogat.


(4) In cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura se infiinteaza Registrul unitatilor de productie din acvacultura, cu caracter administrativ, care va cuprinde toate unitatile si instalatiile folosite pentru activitatea de acvacultura. In registru se vor mentiona date privind proprietarul sau administratorul unitatii, date tehnice de constructie si functionare, precum si speciile cultivate.


(5) Unitatile de productie incluse in Registrul unitatilor de productie din acvacultura vor primi licenta de acvacultura pentru o perioada determinata, eliberata de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.


(6) Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau administratorului, precum si modificarile privind capacitatea de productie si speciile cultivate trebuie comunicate, in termen de 30 de zile de la data modificarii survenite, Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, in vederea reactualizarii registrului si eliberarii unei noi licente de acvacultura, dupa caz.


Art. 31. - Abrogat.


Art. 32. - Abrogat.




CAPITOLUL II
Dezvoltarea activitatii de acvacultura





Art. 33. - Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, impreuna cu alte autoritati publice centrale, cu sprijinul prefectilor si al consiliilor judetene si locale, vor identifica, in baza unor studii de specialitate, terenurile apartinand proprietatii publice si private, care se preteaza la realizarea de amenajari piscicole.


Art. 34. - Amenajarile piscicole, indiferent de forma de proprietate, care prin degradare si-au pierdut total sau partial potentialul de productie, vor fi incluse de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, in conformitate cu legea, in categoria terenurilor in curs de ameliorare.


Art. 35. - Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura si autoritatea publica centrala de protectie a mediului vor lua masuri pentru introducerea in cultura a unor specii valoroase de pesti, scop in care se vor realiza amenajari piscicole specializate in reproducerea si cresterea acestora (sturioni, pastrav, lipan, lostrita, coregon, chefal, cambula, anghila).


Art. 351. - Introducerea in cultura a speciilor de pesti sau de alte vietuitoare acvatice noi, provenite din import, se face cu avizul prealabil al Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura si al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si gospodarirea apelor.


Art. 36. - In scopul dezvoltarii acvaculturii autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura intreprinde masuri pentru stimularea realizarii unor amenajari specializate in reproducerea si cresterea broastelor, racilor, scoicilor si a altor vietuitoare acvatice.



TITLUL IV
Inspectia piscicola



Art. 37. - (1) Urmarirea respectarii prevederilor prezentei legi, precum si a celorlalte reglementari in domeniu se realizeaza de catre autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura si de autoritatea publica centrala de protectie a mediului, prin organisme de specialitate.


(2) In scopul indeplinirii atributiilor prevazute la alin. (1) autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura infiinteaza Inspectia Piscicola ca organism de specialitate. Pentru monitorizarea capacitatii de pescuit national autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, in colaborare cu Inspectoratul Navigatiei Civile si cu Registrul Naval Roman, infiinteaza Fisierul Navelor si Ambarcatiunilor de Pescuit.


(3) Regulamentul de organizare si functionare a organismelor de specialitate se aproba prin hotarare a Guvernului, in termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


Art. 371. - (1) Pentru a se asigura de respectarea legislatiei in domeniul pescuitului, acvaculturii, comercializarii produselor pescaresti si al altor activitati conexe, autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura organizeaza activitati permanente de control, prin Inspectia Piscicola.


(2) Activitatea de control se desfasoara de catre inspectorii piscicoli, care au acces la toate navele/ambarcatiunile de pescuit, uneltele si instalatiile de pescuit, fermele si instalatiile de acvacultura, constructiile anexe, mijloacele de transport, unitatile de procesare si/sau comercializare, registre si documente, si care intocmesc un proces-verbal de constatare/sanctionare, in care se descriu circumstantele si rezultatul actiunilor lor.


(3) Persoanele supuse controlului au obligatia sa puna la dispozitia inspectorului piscicol toate mijloacele necesare pentru indeplinirea functiei de inspectie.


Art. 38. - In scopul indeplinirii atributiilor de control personalul organismelor de specialitate are dreptul:


a) de acces la bazinele piscicole, pe ambarcatiuni, la uneltele de pescuit, la punctele de colectare si de livrare a pestelui, in fermele piscicole, pentru a constata modul cum sunt respectate reglementarile piscicole si cum sunt aplicate masurile de protectie a resurselor acvatice vii si de combatere a furturilor si braconajului;


b) de control asupra lucrarilor, constructiilor si instalatiilor care au legatura cu pescuitul, cresterea pestelui si protectia resurselor acvatice vii;


c) de control al datelor si documentelor in legatura cu pescuitul, originea si circulatia pestelui conform certificatului de origine si circulatie a produselor de origine animala;


d) de control al modului cum sunt respectate reglementarile privind protectia resurselor acvatice vii;


e) de a constata faptele care constituie contraventii si infractiuni in domeniul pescuitului si protectiei resurselor acvatice vii, acvaculturii si circulatiei pestelui, icrelor, produselor din peste, altor vietuitoare acvatice (broaste, raci si scoici), precum si de a intocmi documentele potrivit legii;


f) de urmarire a realizarii cotelor alocate, a inregistrarii capturilor, a marcarii navelor si ambarcatiunilor si a implementarii sistemului de supraveghere prin satelit;


g) de inspectie si control pe navele si ambarcatiunile de pescuit.


Art. 381. - Unitatile Politiei, ale Politiei de frontiera si ale Autoritatii Navale Romane, in conformitate cu atributiile ce le revin, au obligatia de a participa, la solicitarea Inspectiei Piscicole, la actiunile de control privind aplicarea si respectarea prevederilor prezentei legi.



TITLUL IV1
Organizarea pietei produselor pescaresti




Art. 382. - Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura stabileste masuri privind comercializarea si procesarea produselor obtinute din pescuit si din acvacultura, in special pentru:


a) respectarea standardelor de calitate a produselor pescaresti pe toata durata procesului de comercializare, pentru a asigura transparenta pe piata si pentru a face posibila informarea corespunzatoare a consumatorilor, in special in ceea ce priveste natura produsului;


b) elaborarea de norme tehnice, in conformitate cu reglementarile pentru conservarea si protectia resurselor acvatice vii, care sa garanteze desfasurarea optima a procesului de comercializare a produselor rezultate din pescuit si acvacultura;


c) incurajarea si sprijinirea procesarii produselor;


d) imbunatatirea calitatii si promovarea acestor produse.


Art. 383. - (1) Pe parcursul intregului proces de comercializare, produsele trebuie sa fie identificate corect si sa indeplineasca normele privind comercializarea, stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.


(2) Normele privind comercializarea produselor pescaresti se refera, in principal, la prospetime, calibraj, denumirea speciei, originea produsului, prezentare si etichetare.


Art. 384. - (1) In sensul prezentei legi, prin prima vanzare se intelege acea vanzare care se realizeaza pentru prima data si care stabileste pretul produsului prin document.


(2) Prima vanzare a produselor proaspete, refrigerate si/sau congelate realizate din pescuit se face in locurile stabilite si autorizate de catre autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.


Art. 385. - Produsele proaspete, refrigerate si/sau congelate realizate din pescuit, care constituie obiectul primei vanzari intr-un loc situat in afara portului de debarcare si care trebuie sa fie transportate inainte de a se produce prima vanzare sunt insotite, pana la locul primei vanzari, de documente stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.


Art. 386. - Este interzisa comercializarea produselor obtinute din pescuit si acvacultura, de orice origine sau provenienta, a caror marime sau greutate este mai mica decat cea prevazuta in reglementari, sau al caror mod de obtinere nu este in conformitate cu normele stabilite de catre autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura sau contravin normelor sanitar-veterinare.



TITLUL IV2
Politica structurala si administrarea capacitatilor de productie



Art. 387. - Politica organizarii sectorului de pescuit se realizeaza prin:


a) masuri destinate perfectionarii personalului care activeaza in sector;


b) masuri de sprijinire a organizatiilor de producatori si a altor forme asociative;


c) masuri pentru constructia, modernizarea si reconversia navelor de pescuit, cu scopul obtinerii unei flote de pescuit moderne, competitive, cu conditii corespunzatoare de munca la bord si de imbunatatire a calitatii produselor, adaptata la actualele zone de pescuit, precum si la exploatarea altora noi, capabile sa garanteze eficienta activitatii;


d) masuri de adaptare a capacitatii flotei la starea resurselor acvatice vii;


e) masuri de stabilire a porturilor de inmatriculare, precum si schimbarea acestora;


f) masuri de reglementare a descarcarii si a primei vanzari a produselor pescaresti, independent de originea acestora;


g) masuri pentru stabilirea structurii productiei, in functie de cerintele pietei.


Art. 388. - Persoanele fizice sau juridice, care detin capacitati de productie pentru practicarea pescuitului in scop comercial sau acvaculturii, se pot constitui, la libera lor initiativa, in organizatii de producatori, cu scopul practicarii unui pescuit responsabil si imbunatatirii conditiilor de vanzare a produselor realizate de membrii acestora.


Art. 389. - Membrii organizatiilor trebuie sa vanda produsul sau produsele pentru care s-au asociat prin intermediul organizatiilor si sa aplice normele adoptate de organizatie, in scopul imbunatatirii calitatii produselor, adaptarii volumului ofertei la cerintele pietei si imbunatatirii procesului de comercializare.


Art. 3810. - (1) Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura stabileste criteriile de recunoastere oficiala a organizatiilor de producatori din sectorul pescaresc.


(2) Activitatea economica desfasurata in zonele geografice in care organizatiile s-au constituit va reprezenta criteriul esential de recunoastere.


Art. 3811. - (1) Recunoasterea oficiala a organizatiilor de producatori, a reprezentativitatii lor si a caracterului exclusiv al unei zone revine autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura.


(2) Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura va putea retrage recunoasterea organizatiilor de producatori din competenta sa in momentul in care acestea nu mai indeplinesc cerintele care au determinat recunoasterea lor sau cand nu mai indeplinesc criteriile cu privire la functionarea lor.


Art. 3812. - Construirea, modernizarea si reconversia navelor de pescuit se realizeaza in cadrul programelor desfasurate de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, pentru adaptarea efortului de pescuit la situatia resurselor acvatice vii existente in zonele de pescuit si tinand cont de obligatiile internationale asumate.


Art. 3813. - (1) Autorizarea construirii navelor/ambarcatiunilor de pescuit este acordata de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, astfel incat navele/ambarcatiunile ce se construiesc sa substituie una sau mai multe nave eliminate din fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit, in conditiile stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.


(2) Aceste conditii au in vedere tonajul, puterea motorului si alte aspecte tehnice legate de navele si ambarcatiunile de pescuit, modalitatile de pescuit sau zonele de pescuit pe care le folosesc.


(3) Licenta navei de pescuit aflata in constructie este documentul care o identifica, in vederea inceperii activitatii de pescuit. In licenta se vor inscrie datele de identificare a navei, portul de inmatriculare si eliminarile de nave/ambarcatiuni de pescuit facute pentru construirea noii nave sau ambarcatiuni de pescuit, care nu mai sunt apte pentru exercitarea activitatii de pescuit.


Art. 3814. - (1) Modernizarea si reconversia navelor/ambarcatiunilor de pescuit au drept scop modificarea conditiilor tehnice ale acestora, pentru a fi adaptate la normele nationale si la cele derivate din normele internationale in vigoare, in ceea ce priveste prevenirea accidentelor de munca, imbunatatirea conditiilor de trai, rationalizarea operatiunilor de pescuit si perfectionarea proceselor de manipulare si conservare a produselor la bord.


(2) Cand lucrarile de modernizare si reconversie implica cresterea efortului de pescuit, cu respectarea formei initiale a navei/ambarcatiunii, se elimina alte nave/ambarcatiuni inscrise in fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit.


(3) Lucrarile de modernizare si reconversie sunt autorizate de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului.


(4) Ajutoarele financiare care se acorda pentru modernizarea si reconversia navelor/ambarcatiunilor de pescuit sunt conditionate de realizarea imbunatatirilor prevazute la alin. (1) si tin cont de obligatiile internationale asumate.


Art. 3815. - In scopul adaptarii flotei la situatia zonelor de pescuit, autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura poate opri, temporar sau definitiv, activitatea anumitor nave/ambarcatiuni de pescuit.


Art. 3816. - (1) Prin oprirea definitiva a unei nave/ambarcatiuni de pescuit se intelege incetarea activitatii pescaresti a acesteia.


(2) Oprirea definitiva a navelor de pescuit se aplica acelor nave/ambarcatiuni care activeaza in zone de pescuit a caror situatie necesita o adaptare structurala pe termen lung, in scopul reducerii efortului de pescuit si favorizarii refacerii resurselor acvatice vii.


(3) Oprirea definitiva a unei nave/ambarcatiuni de pescuit determina eliminarea acesteia din fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit.


(4) Conditiile de compensare, urmare a opririi definitive a activitatii navei/ambarcatiunii, atat in ceea ce-l priveste pe proprietar, cat si in ceea ce-i priveste pe angajati, se vor stabili prin hotarare a Guvernului.


Art. 3817. - (1) Prin oprirea temporara a activitatii unei nave/ambarcatiuni de pescuit se intelege incetarea activitatii pe o perioada de timp determinata.


(2) Oprirea temporara este o masura conjuncturala, cu scopul reducerii efortului de pescuit, ca urmare a unor circumstante stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.


(3) Conditiile in care se pot compensa din fondurile publice pierderile derivate din oprirea temporara a activitatii se vor stabili prin hotarare a Guvernului.


(4) Compensatiile financiare nu se vor acorda cand cauza ce determina oprirea temporara a activitatii este un exces al efortului de pescuit sau cand oprirea temporara este o cerinta derivata din aplicarea ordinului anual de prohibitie.


Art. 3818. - (1) Portul de inmatriculare, pentru navele/ambarcatiunile care pescuiesc in apele maritime si continentale ale Romaniei, este acela de unde nava si/sau ambarcatiunea de pescuit isi incepe activitatea de pescuit, expediere si comercializare a capturilor.


(2) Pentru obtinerea autorizatiilor de constructie sau de modificare a caracteristicilor tehnice ale navelor si ambarcatiunilor de pescuit, in conformitate cu reglementarile in vigoare, proprietarii acestora sunt obligati sa depuna la capitania de port, pe langa celelalte documente prevazute de legislatia in vigoare, si un aviz din partea directiei de specialitate din cadrul autoritatii care raspunde de pescuit si acvacultura.


(3) Proprietarii navelor sau ambarcatiunilor de pescuit care au arborat alt pavilion si care doresc sa obtina, pentru respectivele nave sau ambarcatiuni de pescuit, dreptul de arborare a pavilionului roman vor depune la capitania de port, pe langa celelalte documente prevazute de legislatia in vigoare, si un aviz din partea directiei de specialitate din cadrul autoritatii care raspunde de pescuit si acvacultura.


Art. 3819. - Navele/ambarcatiunile de pescuit sau comerciale care descarca produse pescaresti pe teritoriul national trebuie sa o faca in porturi stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.



TITLUL IV3
Masuri de protejare si de administrare a resurselor acvatice vii



Art. 3820. - (1) Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura monitorizeaza activitatea de pescuit prin stabilirea sistemelor de comunicare permanenta pentru cunoasterea, in timp real, a intrarilor, iesirilor precum si stationarea navelor/ambarcatiunilor in zonele de pescuit, capturile, intrarile si iesirile din port sau alte circumstante.


(2) Pentru monitorizarea efortului de pescuit, in cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura, se constituie fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit, cu caracter administrativ, care va cuprinde toate navele/ambarcatiunile cu pavilion romanesc ce pot exercita activitatea de pescuit in apele maritime si continentale sau activitati auxiliare pescuitului.


(3) Navele si ambarcatiunile incluse in fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit primesc licenta de pescuit.


(4) Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, impreuna cu Autoritatea Navala Romana, stabileste modul de operare a fisierului navelor si ambarcatiunilor de pescuit.


Art. 3821. - La bordul navelor/ambarcatiunilor trebuie sa existe un jurnal de pescuit in care sunt notate detalii privind activitatea de pescuit, stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura. Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura poate scuti de obligatia de a avea la bord jurnalul de pescuit unele nave/ambarcatiuni care nu au conditii de completare a acestuia.


Art. 3822. - (1) Navele/ambarcatiunile, care descarca pe teritoriul national capturile, trebuie sa prezinte autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura, in conditiile stabilite de aceasta, o declaratie de debarcare care va cuprinde cantitatile descarcate pentru fiecare specie, zona de provenienta si alte date stabilite de aceasta.


(2) Navele/ambarcatiunile romanesti care descarca produsele pescaresti in afara teritoriului national au obligatia de a comunica datele cuprinse in declaratia de debarcare autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura, in conditiile stabilite de aceasta.


(3) Navele ce apartin statelor terte si care vor sa descarce produse pescaresti in porturile romanesti trebuie sa comunice autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura portul de descarcare, ora de sosire si declaratia de debarcare.


(4) Operatiunea de descarcare poate incepe din momentul in care capitanul navei sau reprezentantul sau prezinta un aviz din partea autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura.


Art. 3823. - (1) Navele/ambarcatiunile de pescuit aflate sub pavilion romanesc comunica autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura, in termenii stabiliti de aceasta, date privind transbordarea produselor de pescuit realizate la bord pe alte nave/ambarcatiuni sau pe care le primesc de la alte nave/ambarcatiuni.


(2) Navele apartinand statelor terte vor trebui sa obtina autorizatie de transbordare.


Art. 3824. - (1) Dimensiunile minime ale speciilor de pesti si alte vietuitoare acvatice, admise la pescuit in bazinele piscicole naturale, si dimensiunile minime ale ochiului uneltelor de pescuit sunt prevazute in anexa nr. 4.


(2) In functie de rezultatele cercetarilor si de evolutia marimii stocurilor, anexa nr. 4 poate fi modificata prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura.


(3) Exemplarele cu dimensiunile sub limita minima celei reglementate nu vor putea fi retinute la bord, transbordate, descarcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat dupa capturarea lor.


Art. 3825. - (1) Anual, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, prin ordin comun al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului mediului si gospodaririi apelor se vor stabili perioadele si zonele de prohibitie a pescuitului, precum si zonele de protectie a resurselor acvatice vii.


(2) Perioadele si zonele de prohibitie se stabilesc cu respectarea prevederilor cuprinse in anexele nr. 1 si 2.


(3) In zonele de protectie pot fi incluse zone de reproducere, de hranire si/sau de iernare a unor specii de pesti si alte vietuitoare acvatice cu valoare economica si/sau ecologica deosebite ori aflate in pericol.


(4) In zonele de protectie sunt interzise total sau partial activitatea de pescuit, lucrarile hidrotehnice sau activitatile economice care pun in pericol echilibrul ecosistemelor acvatice protejate, cu exceptia pescuitului in scop stiintific si a masurilor de prevenire a inundatiilor.


(5) Zonele de protectie se aproba de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, la propunerea gestionarilor resurselor acvatice vii din domeniul public.


(6) Pentru apele care constituie frontiera de stat perioadele de prohibitie, regulile de pescuit, precum si zonele de protectie a resurselor acvatice vii se stabilesc in concordanta cu conventiile internationale incheiate cu statele riverane.


(7) Persoanele fizice sau juridice care folosesc apele din domeniul public in alte scopuri decat cel piscicol sunt obligate sa ia masurile necesare pentru a impiedica perturbarea regimului hidrologic natural, distrugerea habitatelor speciilor de flora si fauna, precum si absorbtia resurselor acvatice vii prin statiile de pompare.


(8) Gestionarii si beneficiarii resurselor acvatice vii din bazinele piscicole naturale au obligatia sa execute lucrari pentru protectia si refacerea habitatelor naturale.



TITLUL IV4
Cercetarea stiintifica



Art. 3826. - Pentru a compatibiliza exploatarea resurselor acvatice vii cu cerintele legate de mediul inconjurator, inclusiv conservarea biodiversitatii, autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura sprijina si incurajeaza cercetarea stiintifica.


Art. 3827. - Cercetarea stiintifica are drept obiective esentiale:


a) cunoasterea mediului acvatic si relatia acestuia cu resursele acvatice vii;


b) cunoasterea biologiei speciilor acvatice;


c) evaluarea impactului produs de activitatea de pescuit si acvacultura asupra ecosistemelor acvatice;


d) evaluarea periodica a stocurilor de resurse acvatice vii, in vederea stabilirii capturii totale admisibile (TAC);


e) punerea la dispozitia autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura a informatiilor necesare pentru realizarea strategiei si politicilor;


f) identificarea de noi zone si resurse acvatice vii ce pot fi exploatate;


g) dezvoltarea acvaculturii.


Art. 3828. - (1) Pentru realizarea obiectivelor prevazute la art. 3827, se poate practica pescuit in scop stiintific in orice perioada a anului, inclusiv in perioadele de prohibitie, in orice loc, cu orice unelte sau metode de pescuit, in baza unei autorizatii pentru pescuit in scop stiintific emise de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, cu avizul prealabil al administratorilor statului.


(2) Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura stabileste modalitatile de acordare a autorizatiei pentru pescuit in scop stiintific.


(3) Navele/ambarcatiunile care apartin institutiilor de cercetare se supun regulilor stabilite pentru navele/ambarcatiunile de pescuit comercial si sunt inscrise in fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit intr-un segment separat.


(4) Cantitatile de produse obtinute in urma pescuitului stiintific nu fac obiectul comercializarii.


(5) Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, in colaborare cu institutiile de cercetare, stabileste strategia si obiectivele cercetarii.


Art. 3829. - Organizatiile de producatori din sectorul pescuitului si acvaculturii, precum si alte forme de asociere colaboreaza la indeplinirea obiectivelor cercetarii stiintifice, participand la actiunile necesare si furnizand informatiile corespunzatoare.





TITLUL V
Protectia resurselor acvatice vii



Art. 39-52. - Abrogate.



TITLUL VI
Raspunderi si sanctiuni



Art. 53. - Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, contraventionala, penala, materiala sau civila.


Art. 531. - Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura poate decide si dispune administratorului resurselor acvatice vii retragerea licentei/autorizatiei de pescuit si/sau, dupa caz, diminuarea sau neacordarea ajutoarelor financiare, in urmatoarele situatii:


a) necompletarea, completarea eronata si/sau netransmiterea documentelor legale privind pescuitul/acvacultura, comercializarea si transportul produselor pescaresti;


b) nerespectarea programului de pescuit aprobat de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura;


c) nerespectarea prevederilor actelor normative emise de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, cu privire la pescuitul/acvacultura, comercializarea si transportul produselor pescaresti.


Art. 54. - Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 800.000 lei la 1.500.000 lei:


a) pescuitul recreativ/sportiv al oricarei resurse acvatice vii, efectuat fara permis/autorizatie sau cu incalcarea conditiilor autorizate, in apele maritime si continentale;


b) pescuitul recreativ/sportiv al oricarei specii de pesti, precum si al altor vietuitoare acvatice, efectuat in zonele in care pescuitul este interzis;


c) neprezentarea permisului sau a autorizatiei si a actului de identitate, cand acestea sunt solicitate de catre persoanele imputernicite sa constate contraventiile.


Art. 541. - Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.500.000 lei la 3.000.000 lei:


a) pescuitul recreativ/sportiv in timpul noptii, fara a respecta conditiile prevazute la pct. 1 din anexa nr. 3;


b) prinderea salmonidelor cu mana;


c) pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;


d) pescuitul cu siruri de muste artificiale in apele salmonicole;


e) pescuitul recreativ/sportiv de catre o singura persoana, in timpul unei zile de la rasaritul si pana la apusul soarelui:


- mai mult de 10 bucati, in total, din speciile de pastrav, lipan si coregon, in apele de munte cu salmonide;


- mai mult de 5 kg de peste, cu exceptia cazului in care s-a pescuit un singur exemplar a carui greutate depaseste 5 kg;


f) retinerea/transportul/comercializarea de catre pescarii amatori a pestelui si a altor vietuitoare acvatice, pescuite sub dimensiunile minime prevazute de lege;


g) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpa a semnelor indicatoare;


h) neintocmirea de catre administratorii bazinelor piscicole amenajate a Regulamentului de pescuit recreativ/sportiv.


Art. 542. - Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.500.000 lei la 3.500.000 lei:


a) capturarea pestilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasa sau cu pripoane in apele de munte;


b) pescuitul recreativ/sportiv al oricaror vietuitoare acvatice vii in perioadele si in zonele de prohibitie.


Art. 55. - Abrogat.


Art. 551. - Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei:


a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau in deriva pe mai mult de doua treimi din latimea raurilor sau a canalelor;


b) utilizarea setcilor sau avelor de orice fel in cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, in ghiolurile Belciuc-Erenciuc si in lacurile litorale;


c) nemarcarea uneltelor de pescuit;


d) neducerea la indeplinire, la termenele si in conditiile stabilite, a masurilor dispuse de catre inspectorul piscicol.


Art. 552. - Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 30.000.000 lei:


a) oprirea, abaterea apelor curgatoare sau scurgerea apei totala/partiala din bazinele piscicole amenajate, fara acordul administratorului, proprietarului sau al detinatorului folosintei piscicole;


b) introducerea in bazinele piscicole naturale sau in bazinele piscicole amenajate, fara avizul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, a speciilor, raselor sau hibrizilor de resurse acvatice vii, altele decat cele existente;


c) lipsa licentei pentru desfasurarea activitatii de acvacultura.


Art. 553. - Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 16.000.000 lei la 32.000.000 lei:


a) retinerea la bord, transbordarea, descarcarea sau comercializarea exemplarelor sub dimensiunea minima legala;


b) pescuitul lostritei fara autorizatie speciala eliberata de administratorul resurselor acvatice vii;


c) refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul navelor/ambarcatiunilor si autovehiculelor in unitatile de acvacultura, precum si in perimetrul bazinelor piscicole exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial;


d) neinscrierea sau stergerea numarului de identificare al navelor/ambarcatiunilor de pescuit, precum si al navelor/ambarcatiunilor auxiliare de pescuit.


Art. 554. - Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 30.000.000 lei la 40.000.000 lei:


a) distrugerea sau degradarea din culpa a digurilor, barajelor si canalelor, a taluzurilor si malurilor, a instalatiilor hidrotehnice aferente amenajarilor piscicole;


b) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatoarelor pentru pesti, a toplitelor si a cascadelor podite;


c) distrugerea, degradarea sau micsorarea din culpa a zonelor de protectie perimetrala a bazinelor piscicole amenajate;


d) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care impiedica intrarea pestilor in sistemele de alimentare cu apa, irigatii, precum si in instalatiile hidroenergetice;


e) neluarea, la constructia sau golirea lacurilor de acumulare, a masurilor pentru curatarea zonelor de pescuit si pentru protejarea si salvarea resurselor acvatice vii;


f) aruncarea sau depozitarea rumegusului, deseurilor menajere si zootehnice si a oricaror materii si materiale, produse si substante poluante pe malurile raurilor, paraielor, lacurilor, baltilor si bazinelor pisciole amenajate;


g) pescuitul cu momeli metalice si cu pesti artificiali in raurile populate cu lostrita;


h) prinderea pestelui cu unelte de plasa si cu pripoane in raurile si lacurile din zona de munte, precum si in raurile colinare si de ses, cu exceptia Dunarii si Prutului;


i) pescuitul in scop comercial pe cursul unei ape curgatoare in zona de 500 m aval de baraj;


j) neexecutarea lucrarilor pentru protectia si refacerea habitatelor naturale ale resurselor acvatice vii.


Art. 56. - Abrogat.


Art. 561. - (1) Urmatoarele fapte constituie infractiune si se sanctioneaza cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei:


a) lipsa licentei de pescuit pentru nave si ambarcatiuni si/sau a autorizatiei de pescuit;


b) producerea, importul, comercializarea, detinerea sau folosirea la pescuit de catre persoanele neautorizate a navoadelor, voloacelor, setcilor, avelor, prostovoalelor, varselor, vintirelor, precum si a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;


c) pescuitul cu unelte de pescuit avand ochiul de plasa sub dimensiunile minime prevazute de lege;


d) reducerea debitului si a volumului de apa in amenajarile piscicole in scop de furt, respectiv pentru pescuit ilegal;


e) inchiderea, obturarea, bararea cu garduri pescaresti sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor si a garlelor de legatura cu lacurile, baltile sau terenurile inundate, de catre persoane neautorizate;


f) furtul de peste, prin orice mijloace si metode, din amenajarile piscicole.


(2) Tentativa se pedepseste.


Art. 562. - (1) Urmatoarele fapte constituie infractiune si se sanctioneaza cu amenda penala de la 300.000.000 lei la 800.000.000 lei:


a) pescuitul in scop comercial in bazinele piscicole naturale, prin orice metode si mijloace, al pestilor sau al altor vietuitoare acvatice, in perioada de prohibitie, precum si distrugerea icrelor embrionate de peste din zonele de reproducere naturala;


b) producerea, importul, confectionarea, detinerea sau comercializarea uneltelor de pescuit din plasa monofilament;


c) pescuitul cu ostia, sulita, tepoaica si cu orice alte unelte intepatoare si agatatoare, prin greblare sau harponare;


d) pescuitul sau omorarea deliberata a mamiferelor marine;


e) pescuitul electric neautorizat, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substante toxice si narcotice de orice fel, pescuitul cu unelte de plasa monofilament, precum si folosirea armelor de foc in scopul omorarii pestilor sau a vietuitoarelor acvatice;


f) pescuitul sturionilor sau al lostritei sub dimensiunile legale in alt scop decat pentru repopulare;


g) comercializarea ilegala a pestelui, icrelor si produselor din peste ori detinerea sau transportul in vederea comercializarii, fara documentele legale.


(2) Tentativa se pedepseste.


(3) Urmarirea si judecarea infractiunilor prevazute la alin. (1) se fac in regim de urgenta, potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala privind urmarirea si judecarea infractiunilor flagrante.


Art. 57. - Abrogat.


Art. 571. - Abrogat.


Art. 58. - Abrogat.


Art. 581. - Orice hotarare judecatoreasca, care pronunta o condamnare pentru infractiuni in materie de pescuit, poate exclude autorul infractiunii din organizatiile de producatori pentru o perioada cuprinsa intre 1 an si 3 ani.


Art. 59. - Abrogat.


Art. 60. - Abrogat.


Art. 61. - Abrogat.


Art. 611. - (1) Cuantumul despagubirilor datorate pentru pagube cauzate resurselor acvatice vii prin infractiuni/contraventii se stabileste de experti, se hotaraste de instantele judecatoresti si revine, dupa caz, bugetului de stat si/sau gestionarilor resurselor acvatice vii din bazinele piscicole naturale si/sau proprietarilor/detinatorilor bazinelor piscicole amenajate.


(2) In vederea stabilirii despagubirilor datorate pentru pagube cauzate resurselor acvatice vii, prin contraventii/infractiuni savarsite in perioada de prohibitie, in perimetrul rezervatiilor sau al bazinelor piscicole amenajate, se va avea in vedere triplul pretului de piata, pe specii, pentru peste si alte vietuitoare acvatice, din ziua si zona in care s-a savarsit fapta.


Art. 62. - Abrogat.


Art. 621. - (1) Sunt supuse confiscarii uneltele si ambarcatiunile de pescuit, mijloacele de transport, armele de foc si orice alte bunuri care au fost folosite la savarsirea faptei.


(2) Bunurile rezultate din savarsirea contraventiei/infractiunii, constand in peste, icre, alte vietuitoare si produse acvatice, sunt, de asemenea, supuse confiscarii.


(3) In cazurile de confiscare a bunurilor prevazute la alin. (1) si (2), organele de constatare dispun, prin documentul incheiat, valorificarea lor in conditiile legii.


Art. 63. - Abrogat.


Art. 631. - Constatarea faptelor ce constituie contraventii sau infractiuni si aplicarea sanctiunilor contraventionale la prezenta lege se fac de catre personalul cu drept de control din cadrul Inspectiei Piscicole, de personalul abilitat din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, de personalul cu drept de control al Garzii Nationale de Mediu si de catre personalul cu drept de control din cadrul Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", pentru zona sa de responsabilitate, precum si de catre persoanele imputernicite prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.


Art. 64. - Abrogat.


Art. 641. - Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.


Art. 65-69. - Abrogate.





TITLUL VII
Dispozitii finale



Art. 70. - Din veniturile Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se poate aloca o cota de pana la 16% pentru finantarea unor activitati de cercetare si studii aplicative.


Art. 71. - Abrogat.


Art. 72. - Abrogat.


Art. 73. - (1) Terenurile ocupate de ape, din domeniul public si privat, sunt scutite de taxe si impozite.


(2) Pentru cladirile amplasate pe terenurile mentionate la alin. (1) se achita taxele si impozitele prevazute de lege.


Art. 74. - (1) Contractele incheiate pentru exploatarea piscicola a apelor din domeniul public si privat al statului se renegociaza cu noua autoritate o data cu intrarea in vigoare a prezentei legi.


(2) Noile contracte se vor incheia cu respectarea prevederilor prezentei legi.


Art. 75. - Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezenta lege.


Art. 76. - Persoanele fizice cu domiciliul stabil in localitatile din Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii" au dreptul de a pescui cu unelte proprii pentru consumul familial, fara plata vreunei taxe asupra produsului obtinut, cu respectarea prevederilor prezentei legi. Consumul mediu pe zi pentru o familie se considera de 3 kg.


Art. 77. - Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura emite reglementari si instructiuni pentru implementarea politicii comune a pescuitului, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


Art. 78. - Abrogat


Art. 79. - Abrogat.


Art. 80-84. - Abrogate.


Art. 85. - In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura va elabora si va reglementa, prin ordin al ministrului, pescuitul comercial in apele Marii Negre.


Art. 86. - Legea nr. 12/1974 privind piscicultura si pescuitul, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 106 din 30 iulie 1974, Hotararea Guvernului nr. 971/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de pescuit si de protectie a resurselor acvatice vii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 2 din 10 ianuarie 1995, sintagma aflate in afara cursurilor de apa din cuprinsul alin. (5) al art. 3, sintagma sau amenajate din cuprinsul alin. (3) al art. 5, precum si sintagma piscicultura, pescuit din cuprinsul alin. (1) al art. 33 din Legea apelor nr. 107/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.



ANEXA Nr. 1





PERIOADELE, DURATELE SI ZONELE DE PROHIBITIE A PESCUITULUI



Pescuitul oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice este prohibit, dupa cum urmeaza:


1. in apele colinare, de ses si ale Dunarii cu delta sa, 60 de zile consecutive in perioada de la 1 aprilie pana la 30 iunie;


2. in Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc si lacurile litorale in perioada de la 1 aprilie pana la 30 iunie;


3. in stufariile din Complexul Razelm-Sinoe si in fata acestora pe o distanta de 50 de metri spre larg, precum si in lacul Zmeeica, in tot cursul anului;


4. in Dunare, in fata garlelor, canalelor si privalelor de alimentare a baltilor, pe o distanta de cate 500 de metri de ambele parti ale gurilor de varsare, precum si in interiorul acestora, in perioada de la 15 martie pana la 15 iunie;


5. la gura de varsare in Dunare a raurilor Siret, Ialomita, Arges, Olt si Jiu, pe o distanta de 1 km de ambele parti ale gurilor si pe cursul acestor rauri pe o distanta de 10 km de la confluenta, in perioada de la 1 martie pana la 1 iulie;


6. in fata gurii Dunarii-Meleaua Sfantu Gheorghe pana la Ciotic, in perioada de la 1 aprilie pana la 31 iulie; in aval de Ciotic, pe baza cercetarilor ce se vor efectua, Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" va stabili anual zonele de prohibitie a pescuitului cu taliene;


7. cu navoadele de orice tip in Delta si lunca inundabila a Dunarii, in perioada de la 15 aprilie pana la 15 septembrie, iar in Complexul Razelm-Sinoe si ghiolurile Belciuc si Erenciuc in perioada de la 1 aprilie pana la 1 octombrie;


8. in apele de munte, diferentiat pe zonele geografice, pentru pastravul indigen, fantanel si coregon, in perioada de la 15 septembrie pana la 30 aprilie, iar pentru pastravul curcubeu, lipan si lostrita, in perioada de la 1 ianuarie pana la 31 mai;


9. pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgatoare pe o distanta de 60 metri in aval si pe cursul unei salbe de iazuri, atat pe o distanta de 60 metri in amonte de primul iaz si 50 metri in aval de ultimul iaz in salba, cat si pe tronsoanele de canal sau pe cursurile de apa dintre iazuri;


10. pescuitul comercial pe cursul unei ape curgatoare in zona de 200 metri in aval de baraj.



ANEXA Nr. 2



REGLEMENTAREA
pescuitului anumitor specii de pesti



Se interzice pescuitul anumitor specii de pesti, dupa cum urmeaza:


1. sturionilor si al scrumbiei, in tot cursul anului in fata gurilor de varsare a Dunarii in Marea Neagra, pe o adancime de 5 km in largul marii si pe un coridor lat de 2 km, socotit cate 1 km de o parte si de alta a axului bratelor Sfantu Gheorghe si Sulina. In fata bratului Chilia latimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul bratului, iar spre nord pana la limita apelor teritoriale romane;


2. sturionilor, in tot cursul anului, cu carmace si carmacute in senalul Dunarii, inclusiv bratele sale, iar in zona litorala, in perioada de la 15 februarie pana la 15 mai, cu carmace si ohane;


3. sturionilor, in urmatoarele perioade:


a) in sectorul de la Marea Neagra pana la gura Prutului, in perioada de la 15 martie pana la 15 aprilie;


b) in sectorul de la gura Prutului pana la gura Timocului, in perioada de la 15 aprilie pana la 15 mai;


c) in sectorul de la gura Timocului pana la barajul Portile de Fier II, in perioadele stabilite de comun acord cu partea iugoslava, cuprinse intre 15 mai pana la 30 iunie;


4. scrumbiei de Dunare, in perioadele si zonele urmatoare:


a) in sectorul de la Marea Neagra pana la Ceatalul Ismail, 5 zile consecutive, in perioada de la 15 martie pana la 1 mai;


b) in sectorul Ceatalul Ismail-Vadu Oii, 20 de zile consecutive, in perioada de la 1 aprilie pana la 15 mai;


c) in sectorul de la Vadu Oii pana la gura Timocului, 30 de zile consecutive, in perioada de la 17 aprilie pana la 1 iulie;


5. lostritei, fara autorizatie speciala;


6. sturionilor, sub dimensiunea legala, in alte scopuri decat repopularea;


7. stiucii, 40 de zile consecutive, diferentiat pe zone stabilite prin ordinul de prohibitie anuala a pescuitului;


8. salmonidelor cu momeli naturale;


9. in Marea Neagra, pescuitul cu setci si paragate de calcan, in perioada februarie-mai.


10. Pe baza cercetarilor de specialitate se vor stabili anual perioade de interzicere a pescuitului rechinului.



ANEXA Nr. 3





CONDITIILE
care trebuie indeplinite pentru practicarea pescuitului recreativ
in apele apartinand domeniului public



1. Pescuitul recreativ/sportiv este permis atat in cursul zilei, cat si in timpul noptii, cu respectarea urmatoarelor reguli:


a) in apele curgatoare si statatoare din zona montana, numai cu o singura undita cu cel mult 2 carlige sau cu o lanseta;


b) in apele din zona colinara si de ses, pe tot cursul Dunarii si pe bratele sale, in Delta Dunarii, cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu cate 2 carlige fiecare;


c) in apele teritoriale ale Marii Negre, cu cel mult 2 undite, 2 lansete sau 2 taparine, cu cate 10 carlige fiecare;


d) in timpul pescuitului recreativ/sportiv de noapte pescarii sportivi vor folosi o sursa de lumina care sa semnalizeze prezenta acestora la locul de pescuit;


e) pescuitul recreativ/sportiv de noapte pe cursurile de apa sau lacuri se va desfasura in sectoare clar delimitate de gestionarul resursei piscicole, impreuna cu asociatiile judetene de pescuit sportiv.


2. Pescuitul in scop recreativ/sportiv in bazinele piscicole naturale se practica de pe mal si/sau din barca. In timpul iernii, pescuitul recreativ/sportiv se poate practica de pe gheata, cu exceptia zonelor de protectie speciala a iernarii pestelui.


3. La pescuitul recreativ se folosesc momeli naturale si artificiale, iar pescuitul salmonidelor in apele de munte este permis numai cu momeli artificiale.


4. In timpul unei zile de pescuit recreativ, in apele din zona colinara si de ses, in reteaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice, Dunarea cu lunca sa inundabila, Delta Dunarii si Marea Neagra se pot pescui cel mult 5 kg de peste sau numai un singur peste, daca greutatea lui depaseste 5 kg. In apele de munte cu salmonide se pot pescui de catre un pescar cel mult 10 bucati in total, din speciile: pastrav indigen, pastrav curcubeu, fantanel, lipan si coregon.



ANEXA Nr. 4



DIMENSIUNILE
minime ale pestilor si ale altor vietuitoare acvatice care pot fi
pescuite si dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuit



1. Dimensiunile minime, in centimetri, ale pestilor si ale altor vietuitoare acvatice, care pot fi pescuite in apele de suprafata din Romania, inclusiv in Marea Neagra, sunt urmatoarele:


1.1. avat (Aspius aspius) 30
1.2. aterina (Atherina mochon) 7
1.3. babusca (Rutilus rutilus) 15
1.4. batca (Blicca bjoerkna) 15
1.5. biban (Perca fluviatilis) 12
1.6. crap (Cyprinus carpio) 35
1.7. caras (Carassius auratus) 15
1.8. caracuda (Carassius carassius) 17
1.9. cosac (Abramis sp.) 25
1.10. clean (Leuciscus cephalus) 25
1.11. cega (Acipenser ruthenus) 45
1.12. coregon (Coregonus sp.) 22
1.13. calcan (Scophthalmus maeoticus) 40
1.14. cambula (Pleuronectes, Platichthys flesus) 20
1.15. chefal (Mugil sp.) 25
1.16. fusar (Aspro streber) 12
1.17. gingirica (Clupeonela cultiventris) 7
1.18. hamsie (Engraulis encrasicholus) 7
1.19. lin (Tinca tinca) 25
1.20. lipan (Thymallus thymallus) 25
1.21. lostrita (Hucho hucho) 65
1.22. morunas (Vimba vimba) 25
1.23. mreana (Barbus barbus) 27
1.24. morun (Huso huso) 170
1.25. nisetru (Acipenser guldenstaedti) 140
1.26. oblete (Alburnus alburnus) 12
1.27. platica (Abramis brama) 25
1.28. pastrav (Salmo sp.) 20
1.29. pastruga (Acipenser stellatus) 100
1.30. rosioara (Scardinius erythrophthalmus) 15
1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15
1.32. sabita (Pelecus cultratus) 20
1.33. rechin (Squalus acanthias) 100
1.34. scobar (Chondrostoma) 20
1.35. somn (Silurus glanis) 50
1.36. scrumbie de Dunare (Alosa pontica) 22
1.37. scrumbie albastra (Alosa maeotica) 23
1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12
1.39. salau (Stizostedion sp.) 40
1.40. stiuca (Esox lucius) 40
1.41. sip (Acipenser sturio) 110
1.42. sprot (Spratus spratus) 7
1.43. vaduvita (Leuciscus idus) 30
1.44. viza (Acipenser nudiventris) 100
1.45. raci (Astacus sp.) 9
1.46. scoica de rau (Unio pictorum) 8
1.47. broaste (Rana sp.) 30 g/buc.


Marimea pestelui stabilita pentru pescuit este determinata prin masurarea distantei de la varful botului pana la baza inotatoarei caudale.


2. Speciile de pesti care nu sunt prevazute la pct. 1 sunt libere la pescuit la orice dimensiune.


3. Abrogat.


4. Abrogat.


5. Abrogat.


6. Abrogat.


7. Metodele de pescuit, uneltele de pescuit si dimensiunile minime ale ochiurilor plaselor folosite la confectionarea uneltelor de pescuit se stabilesc anual prin ordinul de prohibitie.





Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Legislaţie

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...

Legea 188/1999, actualizata 2024, privind Statutul functionarilor publici
Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, actualizata 2024 - Republicare Actualizat ...

Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale
Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Publicata in ...

Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului
Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Publicat in Monitorul Oficial cu numar ...

Legea finantelor publice locale, actualizata 2024 - Legea 273/2006
Legea 273/2006 privind finantele publice locale Actualizata prin Legea 387/2023 pentru modificare ...

Legea 500/2002 privind finantele publice, actualizata 2024
Legea 500/2002 privind finantele publice Actualizata prin Legea 262/2023 privind aprobarea Ordona ...

OUG 21/2023 privind Statutul lucratorului cultural profesionist
Ordonanta de urgenta nr. 21/2023 privind Statutul lucratorului cultural profesionist Publicata in ...



Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor culturale in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de cresa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Alocatia de stat pentru copii in anul 2024. Conditii de acordare si valoare alocatie
Sursa: MCP Cabinet avocati

Formularul 230 model editabil 2024 PDF. Completeaza Declaratia 230!
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Ştiri Juridice