CE propune masuri pentru combaterea �biopirateriei� si pentru facilitarea cercetarii bazate pe natura

Propunerea - un proiect de regulament care ar urma sa implementeze ``Protocolul de la Nagoya privind accesul la resursele genetice si partajarea beneficiilor`` - este destinata sa protejeze drepturile tarilor si ale comunitatilor indigene si locale care permit utilizarea resurselor lor genetice si a cunostintelor traditionale conexe, oferind totodata cercetatorilor din Europa un acces imbunatatit si fiabil la esantioane de resurse genetice de calitate, la pret redus si cu un nivel ridicat de securitate juridica.

Resursele genetice joaca un rol important si tot mai accentuat in multe sectoare economice, inclusiv in sectorul reproducerii plantelor si animalelor, al produselor cosmetice si al celor farmaceutice. Multe dintre aceste resurse provin din ``zone fierbinti`` din punctul de vedere al biodiversitatii, aflate in regiunile in curs de dezvoltare . Absenta unor norme clare a determinat unele tari sa sustina ca cercetatorii straini nu tin seama de drepturile lor suverane, situatie cunoscuta sub denumirea de ``biopiraterie``. Lipsa increderii a dus uneori la impunerea unor conditii restrictive care impiedica accesul la resursele genetice. Propunerile de astazi sunt destinate sa inlature aceste temeri, optimizand totodata oportunitatile de cercetare, dezvoltare si inovare in ceea ce priveste produsele si serviciile bazate pe natura . Stabilirea unor conditii de concurenta echitabile pentru toti utilizatorii de resurse genetice din UE ar trebui sa aduca beneficii IMM-urilor si cercetarii necomerciale finantate din fonduri publice, precum si sa sporeasca oportunitatile de colaborare internationala.

Propunerea de regulament ar obliga utilizatorii sa verifice daca resursele genetice si cunostintele traditionale conexe au fost accesate in conformitate cu cerintele juridice aplicabile din tara de origine si daca beneficiile sunt partajate in mod corect si echitabil. De asemenea, utilizatorilor le-ar reveni obligatia sa declare ca au exercitat ``diligenta necesara`` prevazuta de regulament (sau ca o vor face in viitor), iar utilizatorii care se fac vinovati de incalcarea regulamentului ar urma sa fie sanctionati.

De asemenea, regulamentul urmareste sa ajute cercetatorii si industria sa respecte normele. Cele mai bune practici sectoriale vor juca un rol important, iar asociatiile de utilizatori pot solicita recunoasterea oficiala a celor mai bune practici in materie de acces si de partajare a beneficiilor, bazandu-se pe codurile de conduita existente in ceea ce priveste accesul si partajarea beneficiilor, elaborate pentru mediul academic si pentru diferite alte sectoare .

Ar urma sa fie creat un registru UE al colectiilor fiabile, cum ar fi bancile de seminte si gradinile botanice, care sa identifice colectiile menite sa furnizeze numai esantioane complet documentate de resurse genetice. S-ar considera ca utilizatorii care isi procura materialele de cercetare dintr-o colectie fiabila si-au indeplinit in mare parte obligatia de diligenta necesara. De asemenea, ar urma sa fie creata o platforma care sa simplifice conditiile de acces in statele membre.

Masurile propuse urmeaza sa fie analizate de Parlamentul European si de Consiliu si de indata ce se va conveni asupra textului lor, acesta va deveni un act legislativ al UE.

A unsprezecea conferinta a partilor la Conventia privind diversitatea biologica, care va avea loc mai tarziu in cursul acestei luni la Hyderabad, va oferi o oportunitate importanta de a explica conceptul de baza al propunerii legislative si de a continua colaborarea cu partenerii internationali in vederea implementarii eficace a Protocolului de la Nagoya.

Resursele genetice reprezinta un element vital pentru numeroase sectoare industriale din UE: de exemplu, 26% din totalul medicamentelor noi aprobate in ultimii 30 de ani sunt fie produse naturale, fie derivate dintr-un produs natural.

Conventia privind diversitatea biologica (CBD), la care UE este parte, obliga partile semnatare sa faciliteze accesul la resursele genetice asupra carora detin drepturi suverane si sa partajeze in mod corect si echitabil rezultatele cercetarii si dezvoltarii, precum si beneficiile obtinute din utilizarea comerciala a acestor resurse . Insa Conventia nu prevede suficient de detaliat modul in care trebuie puse in practica accesul si partajarea beneficiilor, iar tarile industrializate ezita sa adopte masuri de sprijinire a partajarii eficace a beneficiilor. Acest lucru a subminat in mod grav progresul mondial in directia conservarii si a utilizarii sustenabile a biodiversitatii, ceea ce este in dauna ``zonelor fierbinti``, care ar avea cel mai mult de castigat de pe urma unui cadrul ABS eficace. ``Protocolul de la Nagoya privind accesul la resursele genetice si partajarea beneficiilor``, convenit in octombrie 2010, a completat o serie de lacune, obligand partile semnatare sa ia masuri pentru a garanta ca in jurisdictia lor sunt utilizate numai resursele genetice si cunostintele traditionale conexe obtinute pe cale legala. Propunerea de regulament prevede mecanismul de punere in practica a obligatiei respective in Uniunea Europeana.