Prima pagină » Ştiri juridice » CCR. Conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public � PICCJ � DNA si Guvernul Romaniei

CCR. Conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public � PICCJ � DNA si Guvernul Romaniei

Publicat: 27 Feb 2017 2726 citiri Sursa: euroavocatura

Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Luni, 27 februarie 2017, Plenul Curtii Constitutionale a luat in dezbatere cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Ministerul Public � Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie � Directia Nationala Anticoruptie si Guvernul Romaniei, cerere formulata de Presedintele Senatului.

Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.

Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.

Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.

Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.

Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).

Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a decis ca a existat si exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie si Guvernul Romaniei, generat de actiunea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie de a-si aroga atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2017, cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului si Parlamentului, prevazute de art. 115 alin. (4) si (5) din Constitutie, respectiv ale Curtii Constitutionale, prevazute de art. 146 lit. d) din Constitutie .

Curtea Constitutionala a constatat ca aprecierea oportunitatii adoptarii unei ordonante de urgenta, sub aspectul deciziei legiferarii, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat (Guvernul Romaniei), care poate fi cenzurat doar in conditiile prevazute expres de Constitutie, respectiv doar pe calea controlului parlamentar, exercitat potrivit art. 115 alin. (5) din Constitutie .

Pe de alta parte, sub aspectul controlului asupra legalitatii/constitutionalitatii ordonantelor de urgenta ale Guvernului (atat sub aspectul procedurii de adoptare, cat si al continutului normativ), s-a aratat ca singura autoritate abilitata sa efectueze aceasta verificare este Curtea Constitutionala, nicio alta institutie publica neavand competenta materiala in acest domeniu .

Curtea a retinut ca, in acord cu Raportul privind "Relatia dintre raspunderea politica si raspunderea penala in ceea ce priveste activitatea membrilor Guvernului" (adoptat de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept - Comisia de la Venetia, cu ocazia celei de-a 94-a Sesiuni Plenare, desfasurate la Venetia, in 8-9 martie 2013), intra��un stat de drept, guvernat de principiul separatiei puterilor, standardul de baza ar trebui sa prevada ca procedura penala sa nu fie folosita ca sanctiune pentru divergentele politice. Astfel, pentru deciziile lor politice, ministrii trebuie trasi la raspundere prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penal.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Senatului Romaniei, Guvernului Romaniei si Ministerului Public - Directia Nationala Anticoruptie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Comunicatul CCR poate fi consultat aici.

Citeşte mai multe despre: