In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 15 alin. (1) si (2) din Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, cu modificarile ulterioare, coroborate cu prevederile art. 7 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.850/2006, cu modificarile ulterioare, a stabilit ca:
"- perioada de maximum 3 luni, pentru care Fondul de garantare poate prelua si plati creantele salariale ale angajatorului in insolventa, se situeaza in intervalul de referinta de 3 luni imediat anterioare deschiderii procedurii de insolventa - 3 luni imediat ulterioare deschiderii procedurii de insolventa;
- perioada de 3 luni, pentru care Fondul de garantare poate prelua si plati creantele salariale ale angajatorului in insolventa, se raporteaza exclusiv la data deschiderii procedurii insolventei."
Pentru a se stabili cele aratate mai sus, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut urmatoarele:
``41. Potrivit dispozitiilor art. 5 pct. 25 din Legea nr. 85/2014, data deschiderii procedurii reprezinta:
"a) in cazul cererii debitorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii incheierii judecatorului-sindic, prevazuta la art. 71;
b) in cazul cererii creditorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii sentintei judecatorului-sindic, prevazuta la art. 72;
c) in cazul insolventei transfrontaliere, momentul la care hotararea de deschidere a procedurii produce efecte, chiar daca aceasta nu are caracter definitiv;"
42. In materia insolventei "data deschiderii procedurii" este chiar data pronuntarii sentintei sau incheierii prin care judecatorul-sindic, analizand cererea introductiva, dispune deschiderea procedurii, chiar daca aceasta nu este definitiva, in virtutea caracterului sau executoriu, intrucat de la aceasta data debitorul este sub controlul instantei si de la aceeasi data se produc toate efectele deschiderii procedurii.
43. Particularizand dispozitiile mai sus aratate, procedura generala de insolventa este marcata, ca moment de inceput, de incheierea judecatorului-sindic de deschidere a procedurii generale de insolventa, la cererea debitorului, pronuntata in conditiile art. 71 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, respectiv de sentinta judecatorului-sindic de deschidere a procedurii generale de insolventa la cererea creditorului/creditorilor, pronuntata in conditiile art. 72 alin. (6) din Legea nr. 85/2014. Deci, data deschiderii procedurii generale de insolventa este data pronuntarii acestor hotarari (incheiere sau sentinta, dupa caz). ...
48. Particularizand dispozitiile art. 5 pct. 25 din Legea nr. 85/2014, coroborate cu dispozitiile art. 145 din acelasi act normativ, procedura falimentului este marcata ca moment de inceput:
- de incheierea judecatorului-sindic de deschidere direct a procedurii de faliment, la cererea debitorului, pronuntata in conditiile art. 71 alin. (1) Legea nr. 85/2014;
- de sentinta judecatorului-sindic de deschidere direct a procedurii de faliment, la cererea creditorului/creditorilor, pronuntata in conditiile art. 72 alin. (6) din Legea nr. 85/2014;
- de sentinta sau, dupa caz, incheierea judecatorului-sindic de deschidere a procedurii falimentului, fie din procedura generala (dupa parcurgerea perioadei de observatie sau prin conversia reorganizarii in faliment), fie din procedura simplificata (cu perioada de observatie, dupa aprobarea raportului prevazut de art. 92), pronuntata in conditiile art. 145 din Legea nr. 85/2014.
49. Data deschiderii procedurii de faliment este data pronuntarii acestor hotarari (incheiere sau sentinta, dupa caz).
50. Uneori "data deschiderii procedurii de faliment" are aceeasi semnificatie cu "data deschiderii procedurii" in sensul art. 5 pct. 25 din Legea nr. 85/2014, si anume, atunci cand se deschide direct procedura de faliment, ca solutie a cererii introductive.
51. Ceea ce intereseaza in rezolvarea chestiunii de drept supuse prezentei analize este "data deschiderii procedurii" care, potrivit legii romane, este data pronuntarii:
- incheierii judecatorului-sindic de deschidere a procedurii generale de insolventa, la cererea debitorului, pronuntata in conditiile art. 71 alin. (1) din Legea nr. 85/2014;
- sentintei judecatorului-sindic de deschidere a procedurii generale de insolventa, la cererea creditorului/creditorilor, pronuntata in conditiile art. 72 alin. (6) din Legea nr. 85/2014;
- incheierii judecatorului-sindic de deschidere direct a procedurii de faliment (procedura simplificata fara perioada de observatie) la cererea debitorului, pronuntata in conditiile art. 71 alin. (1) din Legea nr. 85/2014;
- sentintei judecatorului-sindic de deschidere direct a procedurii de faliment (procedura simplificata fara perioada de observatie), pronuntata in conditiile art. 72 alin. (6) din Legea nr. 85/2014;
- hotararii judecatorului-sindic de deschidere a procedurii de faliment a societatii de asigurare/reasigurare la cererea debitorului, creditorilor sau a Autoritatii de Supraveghere Financiara, pronuntata in conditiile art. 250 si art. 262 din Legea nr. 85/2014;
- hotararii judecatorului-sindic de deschidere a procedurii de faliment a institutiei de credit, la cererea debitorului, creditorilor sau a Bancii Nationale a Romaniei, pronuntata in conditiile art. 221 din Legea nr. 85/2014.
54. Ca principiu, toate creantele debitorului in insolventa se platesc din averea acestuia, in masura convenita in programul de plati, ce face parte integranta din planul de reorganizare confirmat sau, in masura in care sumele obtinute din valorificarea bunurilor sunt suficiente, in faliment. Prin exceptie, anumite creante sunt preluate si platite din fonduri speciale: Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale (Legea nr. 200/2006), Fondul de garantare a depozitelor bancare (Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor si Fondul de garantare a depozitelor bancare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 918 din 11 decembrie 2015), Fondul de garantare a asiguratilor (Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 550 din 24 iulie 2015).
55. Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, cu modificarile ulterioare, transpune Directiva 80/987/CEE a Consiliului din 20 octombrie 1980 privind apropierea legislatiilor statelor membre referitoare la protectia salariatilor in cazul insolvabilitatii angajatorului, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L283 din 28 octombrie 1980, cu modificarile aduse prin Directiva 2002/74/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 septembrie 2002, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L270 din 8 octombrie 2002.
57. In prezent se aplica Directiva 2008/94/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind protectia lucratorilor salariati in cazul insolventei angajatorului, care a intrat in vigoare in a douazecea zi de la data publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
58. Potrivit articolului 3 din Directiva 80/987/CEE, astfel cum era modificata prin Directiva 2002/74/CE, la data adoptarii Legii nr. 200/2006, "Creantele preluate de institutia de garantare sunt drepturile salariale neplatite referitoare la o perioada care preceda si/sau, dupa cum este cazul, succeda o data stabilita de statele membre". Aceasta reglementare este identica si in cuprinsul articolului 3 din actuala Directiva 2008/94/CE a Parlamentului European si a Consiliului.
61. ... Legea nr. 200/2006 a prevazut in art. 15 urmatoarele: "(1) Creantele salariale prevazute la art. 13 alin. (1) lit. a), c), d) si e) se suporta pentru o perioada de 3 luni calendaristice. (2) Perioada prevazuta la alin. (1) este perioada anterioara datei la care se solicita acordarea drepturilor si preceda sau succeda datei deschiderii procedurii insolventei. (3) O alta solicitare privind plata creantelor salariale poate fi facuta numai daca perioada prevazuta la alin. (2) este mai mica de 3 luni."
62. Legea romana a asigurat plata creantelor salariale prin Fondul de garantare pentru o perioada maxima de 3 luni calendaristice, care poate fi plasata intr-o perioada de referinta care poate cuprinde 3 luni anterioare datei deschiderii procedurii si 3 luni ulterioare datei deschiderii procedurii. Aceste creante pot fi solicitate si platite de Fondul de garantare numai dupa ce ele au devenit scadente ["Perioada prevazuta la alin. (1) este perioada anterioara datei la care se solicita acordarea drepturilor (...)"].
63. Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.850/2006, cu modificarile ulterioare, nu fac decat sa expliciteze ce inseamna creante salariale care "preceda" sau "succeda" datei deschiderii procedurii. Creantele care "preceda" datei deschiderii procedurii sunt, potrivit normelor metodologice, creantele salariatilor angajatorului in stare de insolventa anterioare lunii in care s-a deschis procedura insolventei, creante care din punctul de vedere al legii insolventei sunt creante anterioare deschiderii procedurii, se inscriu in tabelele de creante si se platesc in insolventa, din averea debitorului, cu prioritate, conform programului de plata in reorganizare sau potrivit dispozitiilor art. 161 pct. 3 din Legea nr. 85/2014 in faliment.
Creantele care "succeda" datei deschiderii procedurii sunt creantele salariatilor angajatorului in stare de insolventa ulterioare lunii in care s-a deschis procedura insolventei, creante care din punctul de vedere al legii insolventei sunt creante ulterioare deschiderii procedurii, rezultand din continuarea activitatilor curente in perioada de observatie, in conditiile art. 87 din Legea nr. 85/2014, si se platesc in insolventa, din averea debitorului, ca urmare a unei cereri de plata ce va fi analizata de administratorul judiciar, fara ca aceste creante sa fie inscrise in tabelul de creante, potrivit dispozitiilor art. 75 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, sau sunt creante rezultand din activitatile legate de inchiderea activitatii si conservarea bunurilor in perioada de faliment si se platesc din averea debitorului, de asemenea potrivit dispozitiilor art. 161 pct. 3 din Legea nr. 85/2014.
65. Ca atare, la prima intrebare, raspunsul nu poate fi decat ca perioada de maximum 3 luni, pentru care Fondul de garantare poate prelua si plati creantele salariale ale angajatorului in insolventa, se situeaza in intervalul de referinta de 3 luni imediat anterioare deschiderii procedurii de insolventa - 3 luni imediat ulterioare deschiderii procedurii de insolventa.
66. Aceasta reglementare si interpretare respecta si scopul Directivei 80/987/CEE, astfel cum era modificata prin Directiva 2002/74/CE, la data adoptarii Legii nr. 200/2006, scop prevazut la punctul 2 din preambul, respectiv "Directiva 80/987/CEE urmareste sa asigure un grad minim de protectie a salariatilor in cazul insolvabilitatii angajatorului. In acest scop, directiva obliga statele membre sa constituie un organism care sa garanteze plata drepturilor salariale neachitate respectivilor salariati". Directiva nu urmareste ca Fondul de garantare sa preia toate creantele salariale ale angajatorului in insolventa, ci doar ca statele sa asigure un grad minim de protectie a salariatilor. Si actuala Directiva 2008/94/CE urmareste acelasi scop.
67. Interpretarea propusa respecta si jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene care, prin Hotararea din 10 iulie 1997 pronuntata in Cauza C-373/95 Federica Maso si altii, paragraful 62, a statuat ca din obiectivul directivei rezulta ca perioada de trei luni la care se refera remuneratia garantata de articolul 4 alineatul (2) este exprimata in lunile care se desfasoara in timp, ce reprezinta o perioada de timp intre ziua lunii care corespunde evenimentului mentionat la articolul 4 alineatul (2) din directiva si aceeasi zi din a treia luna precedenta. De asemenea, Curtea de Justitie a Uniunii Europene, prin Hotararea din 28 noiembrie 2013, pronuntata in Cauza C-309/12 Maria Albertina Gomes Viana Novo si altii, a statuat ca Directiva 80/987/CEE, in versiunea initiala si cu modificarile ulterioare, urmareste asigurarea pentru toti lucratorii salariati a unei protectii minime la nivelul Uniunii Europene in caz de insolvabilitate a angajatorului prin plata creantelor neachitate izvorate din contracte de munca sau din raporturi de munca si care privesc salarizarea aferenta unei perioade determinate (paragraful 20).
Astfel cum reiese din jurisprudenta Curtii amintita la paragraful 20 mentionat, Directiva 80/987/CEE, cu modificarile ulterioare, urmareste numai o protectie minima a lucratorilor salarizati in caz de insolvabilitate a angajatorului acestora. Dispozitiile referitoare la posibilitatea statelor membre de a limita garantia din partea lor demonstreaza ca sistemul instituit de Directiva 80/987/CEE, cu modificarile ulterioare, tine seama de capacitatea financiara a acestor state si urmareste sa protejeze echilibrul financiar al institutiilor lor de garantare (paragraful 29).
68. Numai daca legiuitorul roman ar fi adoptat a doua modalitate de limitare a garantarii creantelor salariale la care face referire directiva, perioada de referinta in care puteau fi situate cele 3 luni in care Fondul de garantare putea prelua creantele salariale ale debitorului in insolventa s-ar fi intins pe o durata de timp mai lunga, dar si aceasta trebuia delimitata in timp, neputandu-se situa oricand anterior deschiderii procedurii, cu atat mai putin fara respectarea termenului de prescriptie (deoarece creantele pentru care a intervenit prescriptia nu sunt inscrise la masa pasiva in insolventa), sau oricand ulterior deschiderii procedurii, pana la inchiderea acesteia, deoarece statele, in lumina normei comunitare, nu sunt obligate sa preia, prin institutia de garantare, toate creantele salariale ale angajatorului in insolventa, avand in vedere scopul normei comunitare de asigurare a unui grad minim de protectie a salariatilor in cazul insolvabilitatii angajatorului.
69. Cu privire la cea de-a doua intrebare ce face obiectul sesizarii - daca perioada de maximum 3 luni, pentru care Fondul de garantare poate prelua si plati creantele salariale ale angajatorului in insolventa, se raporteaza exclusiv la data deschiderii procedurii insolventei sau se poate raporta si la data intrarii angajatorului in faliment, in situatia in care dreptul de administrare al angajatorului nu a fost ridicat odata cu deschiderea procedurii de insolventa, se impun urmatoarele precizari:
70. Asa cum s-a aratat anterior (paragrafele 36-53), ceea ce intereseaza in rezolvarea chestiunii de drept supuse prezentei analize este "data deschiderii procedurii".
71. Intrucat hotararea judecatorului-sindic de deschidere a procedurii falimentului, dupa parcurgerea perioadei de observatie, fie din procedura generala, fie din procedura simplificata (cu perioada de observatie) sau prin conversia reorganizarii in faliment, nu poate fi privita din punctul de vedere al Legii nr. 85/2014 ca "data deschiderii procedurii", ci ca un act de procedura care marcheaza deschiderea unei alte etape a procedurii insolventei, iar Legea nr. 200/2006 a stabilit ca data de raportare "data deschiderii procedurii", raspunsul la cea de-a doua intrebare ce face obiectul sesizarii este ca perioada de maximum 3 luni, pentru care Fondul de garantare poate prelua si plati creantele salariale ale angajatorului in insolventa, se raporteaza exclusiv la data deschiderii procedurii insolventei, care poate fi data pronuntarii:
- hotararii judecatorului-sindic de deschidere a procedurii de faliment a societatii de asigurare/reasigurare la cererea debitorului, creditorilor sau a Autoritatii de Supraveghere Financiara, pronuntata in conditiile art. 250 si 262 din Legea nr. 85/2014;
72. Faptul ca dreptul de administrare al debitorului nu a fost ridicat odata cu deschiderea procedurii generale de insolventa sau odata cu deschiderea procedurii simplificate de insolventa cu perioada de observatie nu prezinta relevanta in stabilirea datei de referinta. Perioada de preluare a creantelor se raporteaza doar la data de referinta, care este "data deschiderii procedurii".
73. Ridicarea dreptului de administrare al debitorului in perioada de observatie, in conditiile art. 85 din Legea nr. 85/2014, sau odata cu trecerea la faliment, in conditiile art. 145 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, este doar o conditie pentru preluarea si plata creantelor de catre Fondul de garantare, care se adauga conditiei sa se fi dispus deschiderea procedurii de insolventa. Conditia ridicarii dreptului de administrare are o ratiune, constand in aceea ca, atat timp cat debitorul are dreptul de administrare si isi continua activitatea, cel putin teoretic, are posibilitatea platii creantelor salariatilor si ale celorlalti creditori.
Se impune a se face distinctia intre conditiile (cumulative) pentru preluarea si plata creantelor de catre Fondul de garantare (deschiderea procedurii de insolventa si ridicarea dreptului de administrare al debitorului) si limitele in care Fondul de garantare preia creantele angajatorului in insolventa (pentru o perioada de maximum 3 luni, cuprinse in intervalul de 3 luni anterioare datei deschiderii procedurii - 3 luni ulterioare datei deschiderii procedurii).
74. Relevanta in sustinerea acestei interpretari este si Hotararea din 18 aprilie 2013, pronuntata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in Cauza C-247/12 Meliha Veli Mustafa, potrivit careia Directiva 2008/94/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 octombrie 2008 privind protectia lucratorilor salariati in cazul insolventei angajatorului trebuie sa fie interpretata in sensul ca nu obliga statele membre sa prevada garantii pentru creantele salariatilor in fiecare etapa a procedurii de insolventa a angajatorului lor. In particular, directiva mentionata nu se opune posibilitatii ca statele membre sa prevada o garantie numai pentru creantele lucratorilor nascute inainte de transcrierea in Registrul Comertului a hotararii de deschidere a procedurii de reorganizare judiciara, chiar daca prin aceasta hotarare nu se dispune incetarea activitatilor angajatorului.
Selectie realizata de Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe, Colaborator "MCP Cabinet Avocati"
ICCJ. Dezlegare chestiune de drept privind egalizarea salariilor personalului platit din fonduri publice 13 Oct 2018 | 2813
ICCJ. Dezlegare chestiune de drept � dezincriminarea faptei functionarului public care a obtinut un folos patrimonial pentru o persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale 04 Mar 2017 | 3444
ICCJ. Dezlegare chestiune de drept � infractiune simpla - art. 2 din Legea nr. 143/2000 04 Mar 2017 | 2818
ICCJ. Dezlegare chestiune de drept - art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 04 Mar 2017 | 1374
ICCJ. Dezlegare chestiune de drept � aplicarea legii salarizarii pentru locurile de munca din sanatate 04 Mar 2017 | 3588
ICCJ. Dezlegare chestiune de drept � scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe
ICCJ-dezlegare chestiune de drept. Intreprinderea individuala nu are calitatea de persoana juridica si nu poate raspunde penal in conditiile art. 135 Cod penal Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie