CSM sustine acordarea drepturilor salariale castigate de judecatori si procurori

Consiliul Superior al Magistraturii a sustinut si reafirma obligatia institutiilor statului de a respecta si aplica hotararile judecatoresti, ca manifestare a respectarii principiului separatiei puterilor in stat .

Hotararile judecatoresti trebuie executate cu buna credinta si e nevoie doar de vointa politica pentru recunoasterea si aplicarea principiilor constitutionale, aspect care presupune o stare de normalitate intr-un stat de drept .

Incepand cu anul 2005 membrii Consiliului Superior al Magistraturii au actionat constant pentru rezolvarea problemelor salariale ale magistratilor, participand la comisiile mixte MJ-CSM (ultimul demers fiind cel referitor la adoptarea unui act normativ care sa consacre drepturile salariale recunoscute pe cale judecatoreasca). Membrii CSM au sustinut, de asemenea, necesitatea inlaturarii discriminarii intre magistrati in problema sporului anticoruptie.

Membrii CSM au statut diferit altor magistrati si in ceea ce priveste salarizarea, fapt relevat prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1059 din 14 noiembrie 2007.

Consiliul Superior al Magistraturii respecta si aplica in mod consecvent principiul transparentei si respinge afirmatiile publice ale unor reprezentanti ai magistratilor reamintind ca pe pagina de internet a CSM sunt publicate deciziile conducerii CSM, care pot fi accesate de orice persoana interesata. Numarul mare al accesarilor site-ului Consiliului (3.481.791- conform datelor publice) dovedeste interesul de care se bucura activitatea institutiei si transparenta functionarii acesteia.

Consiliul Superior al Magistraturii este ordonator de credit doar cu privire la activitatile pe care le desfasoara. In ceea ce priveste Ministerul Justitiei, acesta este ordonator principal de credite pentru instantele de judecata, iar Ministerul public pentru parchetele aflate in subordine. CSM a pus in executare hotarari judecatoresti definitive si executorii, aducandu-si la indeplinire obligatia stabilita in cuprinsul lor.

Neexecutarea hotararilor judecatoresti in conditiile legii, indiferent de calitatea partilor, face ca statul roman sa fie pasibil de condamnari de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, in circumstante similare celor deja solutionate de CEDO - (Ciobotea imp. Romaniei, Reiz imp. Romania, Kocsis imp. Romaniei, Ghibisi imp. Romaniei).

Curtea Europeana a Drepturilor Omului subliniaza in cauza Kocsis impotriva Romaniei ca "atunci cand autoritatile statului sunt obligate sa actioneze in executarea unei hotarari judecatoresti si omit sa o faca, aceasta inertie angajeaza raspunderea statului potrivit art. 6 alin.1 din Conventie".

Curtea a considerat intr-o speta similara celei semnalate de UNJR ca (Ciobotea impotriva Romaniei) existenta unei hotarari judecatoresti definitive prin care se instituie in sarcina autoritatilor o obligatie, impune aducere ei la indeplinire, fara vreo alta formalitate.

Practica CEDO este constanta in sensul ca obligatiile stabilite prin hotarari judecatoresti trebuie aduse la indeplinire fara exceptie, statul fiind raspunzator de indeplinirea obligatiei astfel stabilite, odata cu pronuntarea hotararii in cauza Scollo contra Italiei (cauza din 28 sept 1995). S-a aratat, de asemenea, ca executarea unei hotarari, trebuie considerata ca facand parte integranta din proces, in caz contrar dreptul la un tribunal in intelesul art.6 din conventie ar fi iluzoriu daca ordinea juridica a unui stat contractant ar permite ca o hotarare judiciara definitiva si obligatorie sa ramana inactiva in detrimentul unei dintre parti.

Judecator Cecilia Morariu
Purtator de cuvant al Consiliului Superior al Magistraturii"