Ministerul Justitiei a trimis partea generala a Codului de procedura penala la comisiile juridice

Ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, a trimis joi celor doua comisii juridice ale Camerelor Parlamentului si Consiliului Superior al Magistraturii, partea generala a noului Cod de procedura penala (Cpp), a declarat Alexandru Muraru, consilier al ministrului.

Ministrul Chiuariu a anuntat pe 2 decembrie ca noul Cod de procedura penala isi propune sa gaseasca un echilibru optim intre dreptul ascuzarii si cel al apararii. El a precizat ca noul cod isi propune sa rezolve unele probleme cronice ale sistemului judiciar printre care a enumerat supraincarcarea parchetelor si instantelor, durata excesiva a procedurilor, deschiderea unor proceduri abuzive, tegiversarea nejustificata a cauzelor si nesolutionarea cauzelor din motive procedurale.
Ministrul Justitiei a mai spus ca, potrivit noului proiect de Cod, judecatorul va decide, in timpul unei proceduri numita Procedura de Camera Preliminara, daca rechizitoriul este corect intocmit precum si daca probele sunt obtinute in mod legal. "Pentru a evita pornirea sau exercitarea unor proceduri abuzive noul cod va reglementa mai strict cazurile in care incepe urmarirea penala si va institui o procedura preliminara de verificare a legalitatii si temeiniciei rechizitoriului numita Procedura din camera preliminara. Potrivit acesteia, daca nu sunt suficiente probe, instanta sa nu fie incarcata inutil cu o cauza care nu ar putea duce la condamnare", a spus Chiuariu .
Potrivit acestuia, in aceasta procedura se va stabili si cadrul procesual prin constituirea partii civile si a celei responsabile civilmente si tot aici se vor solutiona competentele, se inlatura probele obtinute ilegal si se verifica temeinicia acuzatiilor.
Partea speciala a Codului de procedura penala va prevede ce se va intampla cu rechizitoriul in functiile de viciile descoperite in cursul derularii Procedurii de Camera Preliminara. "De abia dupa finalizarea acestei proceduri va putea fi investita instanta de judecata", a declarat Chiuariu in conferinta de presa.
O alta noutate este eliminarea posibilitatii existente in prezent de a cere restituirea dosarului la parchet pentru refacerea urmaririi penale, a mai spus ministrul justitiei. Aspectele care tin de nelegalitatea actului de sesizare a instantei vor fi rezolvate in cadrul procedurii de Camera preliminara, a mai explicat ministrul.
In ceea ce priveste Judecatorul de libertati, acesta va decide in cursul urmaririi penale, la propunerea procurorului, toate masurile restrictive care se vor lua impotriva unei persoane, incepand de la arestarea preventiva si pana chiar la instituirea unui sechestru, decizie care pana acum era in sarcina procurorului. Potrivit lui Chiuariu, judecatorul de libertati va fi desemnat din randul magistratilor penalisti de la fiecare instanta, magistratul urmand a fi schimbat la un anumit interval de timp cu un alt coleg de instanta.
Procurorul ca titular al actiunii penale va trebui sa dovedeasca acuzarea prin administrarea de probe. Se va modifica ordinea cercetarii judecatoresti in sensul administrarii probelor in urmatoarea ordine: probe in acuzarii, probe in aparare. Audierea inculpatului va avea loc dupa adminsitrarea probelor in acuzare .
Ministrul Justitiei a mai afirmat ca una din noutatile care vizeaza masurile restrictive care vor fi in sarcina judecatorului de libertati este arestul la domiciliu, procedura noua in dreptul romanesc, preluata din cel italian.
Intrebat ce se va intampla cu modificarile Codului de procedura penala care au ajuns in prezent la Parlament spre reexaminare, Chiuariu a preciat ca intentia Ministerului Justitiei este de a avea o noua reglementare. "De aceea trimitem partea gerenala pentru ca Parlamentul sa vada ca suntem intr-o faza avansata", a declarat Chiuariu .
In acelasi timp, Ordonanta Guvernului pentru modificarea Codului de procedura penala, trimisa in noiembrie spre reexaminare Parlamentului de catre Traian Basescu, a fost repartizata Comisiei juridice, care are termen pentru finalizarea raportului 12 decembrie.
Presedintele Traian Basescu a anuntat, pe 20 noiembrie, ca a retrimis Parlamentului proiectul de lege privind modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala, explicand ca actul normativ poate duce la blocarea anchetelor, la disolutia autoritatii statului si ar putea afecta securitatea nationala. Basescu a dat mai multe exemple concrete pentru a explica implicatiile, in opinia sa foarte grave, ale modificarilor aduse de Parlament.
Deputatii au votat in unanimitate, pe 23 octombrie, o serie de modificari aduse Codului de Procedura Penala si Codului Penal, printre care pedepsirea persoanelor care, aflandu-se in exercitiul functiunii, divulgau fara permisiune informatii din dosarele penale. Alte prevederi vizau regimul efectuarii perchezitiilor sau interceptarilor, modificarile fiind considerate de media sau de cativa juristi drept involutii. Clubul Roman de Presa (CRP), mai multe ONG-uri si cativa politicieni i-au cerut presedintelui Traian Basescu sa trimita la Parlament, spre revizuire, legea pentru modificarea Codului Penal, intrucat aceasta poate limita drepturile la libera exprimare a ziaristilor si cel de exercitare libera a profesiei. In plus, chiar social-democratii au anuntat ca vor sa atace proiectul la Avocatul Poporului, demers pe care insa nu l-au continuat. Pe de alta parte, Camera Deputatilor a adoptat, in cursul saptamanii trecute, o modificare la Codul Penal prin care vor fi pedepsiti doar functionarii care au in atributiile de serviciu pastrarea secretului si a a confidentialitatii informatiilor primite, nu si ziaristii.