MJLC. Argumente ce sustin mentinerea statutului actual al Oficiului National al Registrului Comertului, de institutie publica subordonata Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti

MJLC a sustinut, in mod constant, ca nimic nu justifica transformarea statutului ONRC, argumentele prezentate fiind atat de nelegalitate, cat si de absenta a oportunitatii masurii.

Argumente ce sustin mentinerea actualului statut al registrului comertului

1. Argumente legate de implementarea normelor comunitare in domeniul societatilor comerciale

Ministerul Justitiei a fost integratorul capitolului 5 de negocieri Dreptul societatilor comerciale de la inceperea negocierilor de aderare in februarie 2000. In aceasta calitate, MJLC, ca institutie succesoare a Ministerului Justitiei, are obligatia de a monitoriza angajamentele asumate de Romania la acest capitol.

De asemenea, aplicarea normelor comunitare privind dreptul societatilor comerciale stricto sensu se afla in responsabilitatea directa a Ministerului Justitiei . Majoritatea prevederilor directivelor si regulamentelor comunitare in domeniu sunt puse in practica prin Oficiul National al Registrul Comertului. Normele europene nu stabilesc modul de organizare a registrului, dar institutia care controleaza aceasta structura trebuie sa isi asume angajamente si sa raspunda efectiv pentru aplicarea conforma a acquis-ului comunitar.

In Raportul Comisiei Europene de monitorizare a progreselor inregistrate de Romania in procesul de aderare, dat publicitatii la data de 25 octombrie 2005, se apreciaza ca �structurile de implementare (a directivelor comunitare in materie) au fost create si functioneaza adecvat.� Se subliniaza insa ca � Registrul Comertului trebuie sa isi asigure continuitatea personalului si sa se pregateasca pentru inregistrarea entitatilor legale europene.� Se arata, de asemenea, ca �trebuie continuate eforturile de imbunatatire atat a raportarilor financiare a societatilor romanesti, cat si a supravegherii eficiente a societatilor care nu se conformeaza prevederilor legale.�
O dovada in plus a bunei functionari a registrului o constituie si recenta initiativa de modificare a procedurii de inregistrare a persoanelor fizice autorizate, intreprinderilor individuale, asociatiilor familiale, in sensul transferului competentei de inregistrare/autorizare de la primarii la oficiile registrului comertului (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.44/2008), motivarea masurii fiind tocmai de a permite si acestor categorii de comercianti sa beneficieze de procedura rapida oferita de ONRC.

Comisia Europeana a criticat functionarea Registrului Comertului anterior preluarii acestuia de catre Ministerul Justitiei.

Astfel, in rapoartele institutiei europene vizand perioada respectiva se arata ca: �(�) oficiile nu-si indeplinesc functiunile de baza si, de facto, Romania nu aplica in mod corespunzator acquis-ul comunitar care a fost transpus.� (�) �Romania trebuie sa-si concentreze eforturile in sensul asigurarii aplicarii acquis-ului, in special in ceea ce priveste activitatile de baza ale Registrului Comertului.�(�) �masuri mai energice trebuie luate pentru a stopa situatia in care 70-80% din societatile comerciale inregistrate pana in 2002 nu isi indeplinesc obligatia de a-si depune situatiile financiare la Registrul Comertului.�

Critici similare au fost formulate si de alte organisme europene.
Cu titlu de exemplu, notam ca Raportul de evaluare al GRECO pentru Romania, adoptat in 14 � 15 octombrie 2005, retine ca Registrul Comertului a fost transferat de la Camerele de comert si industrie la Ministerul Justitiei in 2002, pentru a consolida caracterul public al registrului. Persoanele intervievate de expertii GRECO au confirmat ca Registrul functioneaza mult mai eficient dupa transferul la Ministerul Justitiei.

2. Argumente de drept comparat

Urmare unei analize efectuate asupra sistemelor a 36 tari (membre si non-membre UE ), s-a constatat ca toate acestea mentin un control public asupra Registrului, cu intensitati diferite:
� 17 tari (Austria, Cehia, Estonia, Franta, Germania, Gibraltar, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Mali, Maroc, Slovenia, Polonia, Romania, Spania, Ungaria) - in subordinea Ministerului Justitiei sau a tribunalelor;
� 17 tari (Algeria, Anglia - Tara Galilor, Australia, Belgia, Canada - Yukon, Cipru, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Irlanda, Jersey, Malta, Republica Moldova, Monaco, Norvegia, Suedia) � in subordinea altui minister, de preferinta al economiei sau finantelor;
� 2 tari � tinut de camerele de comert, dar:
o Italia � camerele de comert sunt institutii publice in cadrul administratiei publice locale;
o Olanda � camerele de comert se afla sub controlul Ministerului Afacerilor Comerciale, care ii si aproba bugetul de venituri si cheltuieli .


3. Argumente legate de coerenta sistemului legislativ

Masura legislativa a transformarii statutului ONRC are un impact semnificativ asupra altor norme interne.
Cele doua camere ale Parlamentului Romaniei au adoptat o serie de acte normative reformatoare, cu o influenta semnificativa asupra mediului de afaceri, dar a caror aplicare depinde de modul de functionare al ONRC.

Legea insolventei (falimentului) a creat un instrument nou de citare in procedura insolventei - Buletinul procedurilor de insolventa, instrument ce s-a dovedit viabil, reducand substantial durata proceselor de aceasta natura . Camerele de comert nu au un interes direct in organizarea acestei activitati complexe, motiv pentru care in initiativa legislativa nu se face vorbire de Buletin. In aceste conditii, un mecanism ce si-a probat utilitatea este, in mod implicit, abandonat, cel putin temporar, pana la identificarea de catre autoritatile statului a unei alte surse de finantare .

Legea pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale prevede atributii ale registrului comertului in tinerea evidentei comerciantilor care au savarsit infractiunea de evaziune fiscala. Acest rol, similar cazierului judiciar, dar cu competente limitate la anumite infractiuni, nu poate fi atribuit unei entitati ce nu are atributii de autoritate publica.

Codul de procedura penala cuprinde o serie de dispozitii ce precizeaza rolul registrului comertului in asigurarea publicitatii anumitor categorii de hotarari de condamnare a persoanelor fizice (ce vizeaza administratorii, cenzorii, asociatii societatilor comerciale) si a hotararilor de condamnare a persoanelor juridice.

Legea nr.359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale prevad un mecanism de autorizare, care functioneaza pe principiul colaborarii institutiilor statului abilitate in anumite domenii ce fac obiectul autorizarii (sanitar-veterinar, incendii etc). Interventia unei entitati ce nu detine atributul autoritatii publice poate crea dificultati in derularea acestei proceduri.

4. Concluzii
Asadar, in luarea unei decizii de transformare a statutului ONRC, trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:
- importanta aplicarii corespunzatoare a acquis-ului comunitar si a stabilirii unor garantii satisfacatoare in acest sens,
- riscurile bulversarii unei activitati esentiale pentru Piata interna comunitara, in contextul actual al procesului de aderare,
- necesitatea consultarii Comisiei Europene asupra oricarei masuri legislative cu relevanta / impact asupra cadrului normativ comunitar;
- riscul punerii institutiei responsabile sa monitorizeze implementarea normelor comunitare in materia societatilor comerciale in imposibilitatea indeplinirii atributiilor sale in acest domeniu;
- riscul crearii unei incoerente a sistemului juridic si al imposibilitatii aplicarii unor norme interne.