Raportul interimar al CE prinvind progresele realizate de Romania in Mecanismul de cooperare si verificare. INTEGRAL

La 1 ianuarie 2007, cand Romania a aderat la Uniunea Europeana, a fost stabilit un
Mecanism de cooperare si de verificare (abreviat in continuare �MCV�) pentru a
sprijini Romania in vederea remedierii anumitor deficiente in domeniul reformei
sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei, precum si pentru a monitoriza
progresele realizate in aceste domenii prin intermediul unor rapoarte periodice.

Prezentul raport este un raport intermediar care ofera o actualizare tehnica privind
evolutiile semnificative care au avut loc in ultimele sase luni in Romania in cadrul
MCV2. Raportul nu contine o evaluare a progreselor realizate. Actualizarea se
limiteaza la masurile care fie au fost finalizate, fie se asteapta sa fie finalizate in
perioada urmatoare.
Comunicarea adoptata de Comisie la data de 23 iulie 2008 ramane punctul de reper
pentru evaluarea progreselor realizate in raport cu obiectivele de referinta si pentru
identificarea dificultatilor nesolutionate. Comisia va efectua urmatoarea evaluare in
vara anului 2009.

2. REFORMA SISTEMULUI JUDICIAR sI LUPTA IMPOTRIVA CORUPtIEI: SITUAtIA
ACTUALA
Ritmul progreselor consemnat in raportul Comisiei din iulie 2008 nu a fost mentinut.
Cu toate ca au fost cateva semnale pozitive in reforma judiciara, rezultatele sunt
dificil de demonstrat. Guvernul a finalizat proiectul de modificare a Codului civil, un
proiect de Cod penal si proiectele de Coduri de procedura penala si de procedura
civila, insa acestea nu au fost inca adoptate. Intentiile Consiliului Superior al
Magistraturii de a accepta sa-si asume intr-o mai mare masura reforma sistemului de
justitie sunt incurajatoare, dar acestea trebuie transpuse in fapte . Agentia Nationala
de Integritate si-a constituit un istoric operational de cazuri, care trebuie mentinut.
In majoritatea celorlalte domenii, deficientele identificate de Comisie in iulie sunt
inca de actualitate. Cu toate ca, recent, Curtea Constitutionala a respins modificarile aduse Codului de procedura penala3 care ar restrange in mod grav competentele organelor de urmarile penala, situatia legislativa ramane nerezolvata si ambigua.
Anchetarea anumitor cazuri la nivel inalt este in continuare blocata de Parlamentul roman . In plus, sunt asteptate in continuare imbunatatiri semnificative in domenii care privesc: accesul la jurisprudenta si unificarea acesteia, o mai mare raspundere a magistratilor, deficitul de personal si deficientele de gestionare ale sistemului
judiciar.
Este important ca autoritatile romane sa se reincadreze pe linia dinamica a reformarii
sistemului judiciar si a luptei impotriva coruptiei, astfel incat sa contrabalanseze
regresele din ultimele luni.

3. CONCLUZII � PERSPECTIVE
Urmatoarea evaluare a progreselor efectuata de Comisie in vara anului 2009 va arata
masura in care Romania a fost capabila sa remedieze cu succes deficientele
identificate in cadrul reformei sistemului judiciar si sa obtina rezultate convingatoare
si concrete in lupta impotriva coruptiei.
Va fi crucial ca Romania sa realizeze progrese semnificative si ireversibile pana la
acea data . Romania trebuie sa demonstreze existenta unui sistem judiciar stabil, care
functioneaza autonom si care este capabil sa identifice si sa sanctioneze cazurile de
coruptie si sa mentina statul de drept . Aceasta inseamna, in special, adoptarea
legislatiei restante, necesare pentru a moderniza sistemul juridic si pentru a
demonstra � prin instrumentarea rapida a cazurilor de coruptie la nivel inalt � ca
sistemul juridic este capabil sa puna in aplicare legile intr-un mod independent si
eficient.

4. ACTUALIZARI TEHNICE ALE OBIECTIVELOR DE REFERINtA
4.1. Obiectivul de referinta nr. 1: asigurarea unei proceduri judiciare mai transparente si mai eficiente, in special prin consolidarea capacitatii si raspunderii Consiliului Suprem al Magistraturii. Raportarea si monitorizarea
efectelor noilor coduri de procedura civila si de procedura penala
Romania a finalizat proiectul de modificari ale Codului civil, un proiect de Cod penal si
proiecte de Cod de procedura penala si de procedura civila. Noul guvern a decis sa retraga proiectele din Parlament in ianuarie 2009. Trebuie sa se ajunga la un consens politic in privinta acestor proiecte. In continuare este nevoie de o evaluare a efectelor pe care le vor avea aceste coduri si de un proces important de consultare. Punerea in aplicare cu succes a acestor coduri va depinde de alocarea de resurse financiare suficiente, de recrutarea sI realocarea de personal. La 14 ianuarie 2009, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala controversata lege adoptata in octombrie 2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului (OUG) nr. 60/2006, care ar fi restrictionat competentele organelor de urmarire penala in anchetarea cazurilor grave. Problemele din jurul acestei ordonante vor fi solutionate pe deplin odata cu adoptarea noului Cod de procedura penala. Capacitatea sistemului de justitie din Romania este inca redusa. Numarul de posturi neocupate ramane inacceptabil de ridicat � 433 de posturi vacante de procurori si 344 de posturi vacante de judecatori la 31 decembrie 20085. Statisticile oferite de CSM, care se refera la perioada de pana la 10 decembrie 2008, indica faptul ca aproape jumatate din numarul total de posturivacante sunt posturi de conducere .
Strategia privind resursele umane, adoptata de CSM in noiembrie 2008, nu propune masuri de urgenta corespunzatoare precum realocarea temporara de personal intre instante - de la un grad de jurisdictie la altul si de la o locatie la alta - pentru a remedia deficitul stringent de personal . Strategia nu ia inca in calcul reorganizarea necesara a instantelor si a parchetelor.
Numarul important de magistrati in activitate care au dreptul, in prezent, sa se pensioneze in orice moment sporeste incertitudinea situatiei resurselor umane si reduce marja pentru
reforma structurala. Mai mult, numarul ridicat de detasari de magistrati catre diferite institutii publice creeaza posturi temporar vacante care nu pot fi ocupate folosindu-se un fond de rezerva stabilit in acest scop9. Romania trebuie sa remedieze de urgenta problemele stringente
legate de capacitatea sistemului de justitie, mentinand insa un nivel ridicat al calitatii
proceselor de recrutare si formare .
Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) trebuie sa-si imbunatateasca practica de gardian al jurisprudentei. Lipsa unei jurisprudente unificate si clare ramane un aspect de ingrijorare deosebita pentru certitudinea si transparenta juridica. Romania a instituit un grup de lucru pentru a imbunatati uniformitatea jurisprudentei in ceea ce priveste sanctiunile in cazurile de coruptie. Primele rezultate ale acestui grup de lucru sunt asteptate in luna mai. Impactul altor activitati vizand sa promoveze unificarea juridica, precum reuniunile periodice la nivel de curti de apel, nu poate fi inca evaluat.

In ceea ce priveste transparenta, autoritatile si-au concentrat atentia asupra publicarii
hotararilor pe site-urile instantelor. La 27 noiembrie 2008, CSM a adoptat o decizie care
obliga instantele sa publice pe internet toate deciziile juridice relevante. Cu toate acestea, nu exista criterii de asigurare a protectiei datelor si a consecventei tipurilor de decizii publicate de catre instante. Nu este inca operational un instrument informatic care sa permita publicarea rapida a tuturor hotararilor.
In luna ianuarie 2009, din 53 de posturi de judecatori inspectori erau ocupate 44. Problema suprareprezentarii judecatorilor inspectorilor detasati din Bucuresti ramane, in pofida adoptarii de catre CSM de noi reguli privind detasarile judecatorilor inspectori la 27 noiembrie. In plus, recentele detasari catre inspectia judiciara indica faptul ca aceste norme nu au fost inca puse in aplicare pe deplin.

Inspectia judiciara a efectuat inspectii generale privind intreaga activitate desfasurata de
anumite organe judiciare si inspectii tematice privind diferite instante si parchete. De
asemenea, inspectia judiciara a prezentat Ministerului Justitiei propuneri de modificari
legislative � numarul acestor propuneri nu a fost raportat. Pana in prezent, unele dintre
inspectii12 au avut ca rezultat impunerea de sanctiuni disciplinare de CSM.

4.2. Obiectivul de referinta nr. 2: instituirea, dupa cum a fost prevazut, a unei
agentii de integritate cu competente de verificare a averii, a incompatibilitatilor
si a potentialelor conflicte de interese, care sa emita hotarari cu caracter obligatoriu pe baza carora sa se poata aplica sanctiuni disuasive
Agentia Nationala de Integritate (ANI) si-a atins obiectivele initiale privind personalul,
recrutand 60 de inspectori. Cu toate acestea, sunt necesare investitii suplimentare in logistica, echipamente, programe pentru gestionarea cazurilor si resurse umane pentru ca ANI sa atinga capacitatea operationala deplina. Pana la inceputul lunii decembrie, ANI a efectuat verificari in 1500 de cazuri si a aplicat 470 de amenzi pentru nerespectarea termenelor limita pentru prezentarea declaratiilor de avere si de interese. In acelasi timp, ANI a trimis un caz in instanta si 16 cazuri la parchete pentru continuarea cercetarilor. Printre persoanele cercetate se numara parlamentari, ministri, primari, magistrati, profesori universitari si ofiteri de politie.
Agentia a reusit sa respinga incercarea unui membru al Consiliului National de Integritate, organismul sau de supraveghere, de a influenta procesul de luare a deciziei intr-un anumit caz.
ANI va trebui sa demonstreze ca este capabila sa-si extinda anchetele fara interferente
exterioare si beneficiind de cooperarea deplina a altor autoritati de stat . Este prea devreme

4.3. Obiectivul de referinta nr. 3: pe baza progreselor inregistrate pana in prezent, continuarea realizarii unor anchete profesionale si impartiale in cazul sesizarilor de coruptie la nivel inalt
Directia Nationala Anticoruptie (DNA) continua sa inregistreze un parcurs pozitiv si stabil de instrumentare a cazurilor de coruptie la nivel inalt.
Parlamentul trebuie sa imbunatateasca gestionarea cazurilor de coruptie la nivel inalt si sa permita anchetarea tuturor cazurilor relevante de catre autoritatile judiciare. Desi s-a permis continuarea anchetelor in doua cazuri, incepand din iulie 2008, aceasta a fost respinsa in alte doua cazuri si amanata in alte trei cazuri .
Continua sa fie raportate cazuri de procese de lunga durata, de clementa nejustificata a
instantelor si de jurisprudenta inconsecventa in cazurile de coruptie la nivel inalt.
Stabilitatea cadrului anti-coruptie din Romania a intampinat mai multe provocari grave in a doua jumatate a anului trecut. S-ar parea ca initiativa Parlamentului de a modifica procedura de numire a procurorilor-sefi ar impiedica in mod deschis eficienta sistemului1.

4.4. Obiectivul de referinta nr. 4: adoptarea unor masuri suplimentare de prevenire si de lupta impotriva coruptiei, in special in administratia locala
Procurorul General a adoptat un set de masuri pentru a creste eficienta parchetelor locale in cazurile de coruptie. Aceste masuri au inclus o analiza a cazurilor relevante de punere sub acuzare, instrumentate intre 2007 si 2008, un manual de cele mai bune practici aplicabile anchetelor privind cazurile de coruptie si de strategii locale de combatere a coruptiei, elaborate de catre toate cele 41 de parchete regionale.
Au fost raportate cateva initiative apartinand societatii civile, precum verificarea integritatii candidatilor la alegerile nationale, grupuri de actiune anti-coruptie la nivel regional, recomandari privind teste de integritate in sectorul de sanatate, precum si monitorizarea universitatilor publice pe criterii de probitate administrativa si academica, buna guvernanta sI buna gestiune financiara. In plus, s-au derulat cateva proiecte guvernamentale de prevenire a coruptiei.
Directia Generala Anticoruptie (DGA) a Ministerului Administratiei si Internelor a raportat o crestere de aproximativ 14% a anchetelor de coruptie din Ministerul de Interne in primele unsprezece luni, comparativ cu intregul an 2007.
Trebuie accelerate eforturile in vederea realizarii de progrese in cadrul Strategiei nationale anticoruptie, adoptata vara trecuta. Extinderea competentelor DGA pentru a ancheta cazuri de coruptie din cadrul administratiei publice locale, pare a fi un aspect controversat in cadrul guvernului si criticat de unele parti ale sistemului judiciar si ale societatii civile.
In conformitate cu Strategia Nationala Anticoruptie pentru perioada 2008-2010 fost creat un centru de intermediere telefonica in cadrul Guvernului. Nu s-au raportat inca planuri
suplimentare de stabilire a unei linii telefonice generale cu apel gratuit de semnalare a
infractiunilor de coruptie, capabila sa garanteze o monitorizare independenta si impartiala a acestor semnalari.