Discursul ministrului Catalin Predoiu la Bilantul activitatii Ministerului Public

Am efectuat o analiza atenta a Raportului privind activitatea Ministerului Public in anul 2008 si voi prezenta o serie de consideratii tehnice pe marginea acestuia.

In prealabil, as dori sa ma adresez dumneavoastra cu o serie de mesaje de evaluare generala a situatiei si de politica administrativa in Justitie.

i�� Mai intai despre criza . Criza din Justitie. Se spune din ce in ce mai des in ultimul timp, ca Justitia noastra se afla in criza . Focalizand atentia exclusiv pe problemele sau rateurile sistemului judiciar, pare greu sa lupti cu o astfel de concluzie.

i�� Este adevarat ca ne confruntam cu diverse crize in Justitie, financiara, de personal, si poate cea mai grava, criza de incredere. Publicul nu are incredere in Justitie. Procurorii nu au incredere ca judecatorii vor pronunta solutii severe in cazuri de coruptie. Judecatorii nu au incredere ca procurorii intocmesc dosare solide. Dar ideea ca intreaga Justitie se afla in criza nu este intemeiata si o resping categoric

i�� Justitia se afla insa in plin proces de reconstructie. Justitia este un adevarat �santier institutional�. Incet dar sigur, o noua realitate se construieste in Justitie. Raportul activitatii dumneavoastra sta marturie. Cifrele de bilant, lista programelor de modernizare a capacitatii administrative a Ministerului Public, a integrarii informatice intrasistem sau cu alte sisteme, cooperarea judiciara internationala, sunt probe solide in acest sens.

i�� Revenind la probleme, criza de incredere in sistemul judiciar este datorata in primul rand erorilor judiciare si abuzurilor izolate, care umbresc intreaga activitate, in general pozitiva, a sistemului. De aceea, simt nevoia sa ma adresez celor care inca mai tin la statutul lor de magistrati si mai au incredere in capacitatea sistemului de a face dreptate. Nu avem voie sa dezarmam in acest moment de cotitura. In ciuda dificultatilor economice, ne aflam intr-un punct al reformelor in care avem sansa sa inversam tendintele negative si sa avansam decisiv catre rezultate palpabile. Procurorii si judecatorii profesionisti si integri sunt datori sa castige lupta cu obstacolele acumulate in sistem si sa se detaseze fara echivoc de cei care au abandonat standardele magistraturii. Numai prin rezultate concrete putem recastiga increderea publicului in intregul sistem . Oamenii, indiferent cat sunt de simpli, pot face diferenta intre dreptate si nedreptatea vadita.

i�� Avem un examen greu de trecut in vara. Raportul de tara ne va arata in ce punct ne aflam cu privire la rezolvarea celor patru mari obiective asumate fata de CE. Problemele Justitiei nu se opresc insa la aceste obiective. Indiferent de continutul Raportului de tara, va trebui sa continuam accelerat modernizarea din Justitie. Politicile de modernizare a Justitie au ca beneficiari finali cetatenii Romaniei europene, nu expertii comisiei. Trebuie sa evitam greseala de anul trecut, cand ne-am relaxat impardonabil dupa un Raport satisfacator obtinut in vara.

i�� Pe de alta parte, vom apara raspicat in fata expertilor fiecare progres inregistrat de magistrati si de sistem in ansamblu. Mecanismul de cooperare si verificare nu trebuie transformat in altceva decat ceea ce este. Benchmarkurile nu trebuie extinse, si nici corelate cu elemente exterioare mecanismului insasi. Putem fi in masura, daca reusim adoptarea codurilor, sa urmarim stingerea progresiva si graduala a mecanismului, benchmark cu benchmark. Suntem insa inca departe de acel punct .

i�� In fine, tot legat de monitorizare, cred ca trebuie sa inlocuim concurenta dintre institutiile din Justitie, cu cooperarea in rezolvarea problemelor. Monitorizarea nu trebuie privita ca o cursa intre premianti si corigenti. Trebuie sa ne ajutam intre noi. Cetatenii ne platesc sa rezolvam problemele, nu sa ne concuram intre noi. E nevoie de mai multa incredere si deschidere a CSMului fata de MJLC, mai multa increderea si deschidere a MP fata de CSM. Raman adeptul transparentei actiunii executivului fata de sistemul Justitiei.

i�� Primul mare test pe care il avem este dezbaterea si adoptarea codurilor. Sunt constient ca dezbaterile pot aduce imbunatatiri codurilor. Proiectele de coduri sunt progresiste, moderne, coerente si reformatoare. Suntem criticati ca indraznim prea mult cu proiectele de coduri, dar nu mai puteam prelungi reflectia asupra acestora, fara sa atragem asupra noastra evaluarea ca nu suntem capabili sa le finalizam.

i�� Toate codurile sunt importante, dar cel penal si de procedura penala sunt cruciale. Ele sunt acum in mana Parlamentului si sunt increzator ca vor primi girul acestuia, cu toate imbunatatirile necesare.
i�� Pe de alta parte, daca vorbim de modificari, trebuie sa distingem intre eliminarea unor posibile necorelari, si schimbarea conceptiei si structurilor codurilor, care este cu totul altceva. Ar fi de nedorit sa asistam la dirijarea din exteriorul Parlamentului a unor critici asupra codurilor, doar pentru a demonstra o concluzie a priori si a impiedica adoptarea lor de catre Parlament.

i�� Exista pasive financiare in sistemul judiciar. Cauzele subiective ale acestor pasive uriase sunt lipsa de coerenta legislativa si extinderea puterii judecatoresti pe cale jurisprudentiala in sfera legiferarii salariale, atribut al executivului. Cauza obiectiva a acestor pasive este starea bugetului.

i�� Pe de alta parte, nu mai putem ignora puterea juridica a titlurilor executorii si realitatea juridica consfiintita de acestea. Dar nimeni nu poate ignora in acelasi timp realitatea economica in care traim.

i�� Analizam la nivelul Executivului o rezolvare definitiva si rezonabila a acestor pasive si o vom comunica CSM-ului pentru consultari.

i�� Intre timp, vom trece in aceste zile la eliminarea dezechilibrelor salariale din sistem, prin emiterea unui ordin ministerial pentru care avem acum o baza legala in legea bugetului de stat .

i�� In acest context, as vrea sa adresez inca odata un mesaj celor care isi pierd increderea in viitorul profesiei de magistrat si al sistemului judiciar si isi pun in executare deciziile de pensionare. Nu ne putem dispensa de experienta si expertiza seniorilor profesiei de magistrat. Si nu putem fi iresponsabili fata de echilibrul corpului de magistrati. E important sa actionam rapid pentru acoperirea locurilor vacante, pastrand insa standardele profesiei. Nu putem rezolva problema locurilor vacante cu pretul deteriorarii calitatii actului de justitie.

i�� Fata de cele de mai sus, reafirm optiunea ministerului pentru pastrarea statutului financiar prezent al magistratilor, asa cum este consfiintit de legi si de jurisprudenta. Speram ca in urmatoarele saptamani sa putem consfiinti acest statut printr-o reglementare unitara si coerenta.

i�� O alta problema de sistem ramane dezechilibrul intern in alocarea resurselor umane. Trebuie sa gasim rapid o solutie, fie prin realocarea personalului intre unitati de Parchet, fie prin regandirea structurii MP. In mod similar, trebuie evaluat daca toate birourile teritoriale ale DNA si DIICOT isi justifica activitatea .

i�� Am afirmat ca trebuie sa gasim parghii pentru cresterea disciplinei si performantei si m-am pronuntat pentru extinderea moderata a atributiilor Procurorului General in privinta aplicarii sanctiunilor disciplinare. Stiu ca aceasta afirmatie a creat semne de intrebare si doresc sa clarific. Desigur, trebuie sa pastram un echilibru intre nevoia de a da posibilitatea PG sa isi faca ordine in sistem, si nevoia de a pastra in linii mari acelasi regim juridic intre procurori si judecatori, sub aspectul regimului sanctionator, pentru a nu se ajunge la un regim discriminator.


i�� In acest context, salutam vointa CSM de a reforma inspectia judiciara, asa cum s-a cerut si prin Raportul de tara. Vom evalua cu atentie propunerea legislativa ce ne va fi remisa in curand si ne vom consulta inclusiv cu MP in legatura cu aceasta.

i�� Solicit de asemenea CSM sa urgenteze finalizarea proiectului de reglementare privind raspunderea magistratilor pentru erorile judiciare.

i�� Evaluarea cazurilor aduse in fata CSM pare a indica faptul ca intreaga conceptie care sta la baza evaluarii profesionale a magistratilor trebuie regandita. Trebuie sa eliminam evaluarile mecaniciste si sa gasim o formula flexibila care sa asigure o evaluare reala, nu formala.

i�� Este important sa continuam specializarea procurorilor DNA si DIICOT in drept contabil, fiscal, bancar, in operatiuni de piata de capital, in finantari sofisticate si tranzactii complexe transfrontaliere. Sa ne asiguram ca procurorii disting rapid, fara costuri de timp si bani, inca din faza preliminara a cercetarilor, intre o tranzactie legala, desi complexa si una nelegala.

As dori sa inchei remarcand cateva elemente tehnice pozitive desprinse din Raportul de activitate:

- un numar mare de dosare solutionate [492.474 din care 34.326 prin rechizitoriu, dispunandu-se trimiterea in judecata a 45.073 inculpati];

- activitatea de combatere a coruptiei, realizata in primul rand la nivelul structurii specializate � Directia Nationala Anticoruptie �, dar si a parchetelor din subordinea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; dealtfel, activitatea DNA este notata pozitiv atat in Raportul de Activitate privind MP, cat si de Raportul de tara publicat de CE; subliniez ca nu trebuie sa cadem in capcana obtinerii de rezultate statistice cu orice pret si sa evitam inculparea de dragul bilanturilor, cu sacrificarea prezumtiei de nevinovatie; nu trebuie sa facem o vina unui procuror care a anchetat temeinic si a ajuns la concluzia corecta ca nu se impune emiterea unui rechizitoriu;

- activitatea de urmarire penala desfasurata de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Am remarcat in mod deosebit cresterea indicatorilor de calitate in materia combaterii traficului de droguri, a traficului de persoane, a infractiunilor economice; Felicitari!

- cresterea gradului de ocupare a posturilor comparativ cu 2007, de la 1884 total posturi ocupate, la 1950, in anul 2008;

- participarea Ministerului Public la cooperarea internationala si, in primul rand, la cooperarea judiciara internationala, indeosebi in spatiul european, si ajungand la parteneriatele in programele PHARE, si la participarile la diferite conferinte/grupuri de lucru internationale.

Cred ca e firesc sa notam si pasivele bilantului, subliniate cu luciditate in Raportul de activitate, cu precizarea ca nu toate cauzele acestor pasive tin de activitatea Ministerului Public:

- ponderea inculpatilor trimisi in judecata si achitati de instantele de judecata ramane relativ ridicata, de 2,62% [din totalul de 1.182 inculpati achitati in 2008, 657 au fost achitati in considerarea altor temeiuri decat cel prevazut de gradul de pericol social al infractiunii; din acelasi total, 23 au fost arestati preventiv, iar 15 au fost minori];

- sunt preocupat chiar in mai mare masura ca un procent important de posturi de conducere nu sunt ocupate, pentru ca acesta are un impact negativ asupra managementului respectivelor parchete; este important sa acordam in mod deosebit atentie rezolvarii acestei probleme;

- recuperarea prejudiciilor nu se ridica la nivelul asteptat;

- o serie de disfunctii manageriale constatate la unele unitati de parchet din teritoriu, cum ar fi Parchetul Militar Iasi, Parchetul Militar Cluj, etc.;

- o parte covarsitoare a bugetului este alocata cheltuielilor de personal, ceea ce nu constituie un semn de normalitate pe termen lung; dar aceasta tine de marirea bugetului alocat MP pentru investitii;

- am constatat ca au fost efectuate rectificari negative succesive in ceea ce priveste investitiile si trebuie sa investigam cauzele.


Doresc sa mentionez in incheiere faptul ca am avut o buna colaborare cu Procurorul General si echipa . Multumesc pentru o astfel de atitudine constructiva si imi exprim speranta ca ea va fi pastrata. In ce ma priveste, voi mentine consultarea oportuna a conducerii MP ca un principiu de activitate .



In acest an voi incerca sa extind acest dialog institutional direct si cu alti procurori cu functii de conducere din MP si echipele din jurul acestora . Scopul meu va fi unul singur, de a lua act de dinamica problemelor si a le aduce in fata executivului pentru a adopta solutii in timp util.

Inchei prin a adresa inca o data un mesaj dvs dar si colegilor judecatori, celor buni si celor drepti: va multumesc pentru activitatea depusa si va indemn inca odata la un efort concertat pentru ridicarea monitorizarii Romaniei in domeniul Justitiei.