Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Ştiri juridice » Mugur Isarescu: Noua lectii din actuala criza financiara

Mugur Isarescu: Noua lectii din actuala criza financiara

  Publicat: 15 Apr 2009       2914 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Reglementata in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala,
Ca sa elimin orice posibila confuzie, doresc sa precizez de la inceput la ce NU se refera lectiile pe care le voi prezenta .

Pierderea increderii in moneda unei tari sau in alte active financiare ale acesteia,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Pierderea increderii in moneda unei tari sau in alte active financiare ale acesteia,
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Reprezinta capacitatea unei entitati de a-si onora datoriile pe termen scurt, prin detineri de active lichide (numerar, conturi la banci, investitii pe termen scurt, alte active foarte lichide).
Pierderea increderii in moneda unei tari sau in alte active financiare ale acesteia,
Pierderea increderii in moneda unei tari sau in alte active financiare ale acesteia,
Reprezinta capacitatea unei entitati de a-si onora datoriile pe termen scurt, prin detineri de active lichide (numerar, conturi la banci, investitii pe termen scurt, alte active foarte lichide).
Politica monetara este reglementata de Articolele 105?111 (fostele Articole 105-109)din Tratatul de constituire a Comunitatii Europene. Este fundamentala pentru uniunea economica si monetara (UEM).
Procedeu criminalistic care consta in folosirea unor substante,
Politica monetara este reglementata de Articolele 105?111 (fostele Articole 105-109)din Tratatul de constituire a Comunitatii Europene. Este fundamentala pentru uniunea economica si monetara (UEM).
Politica monetara este reglementata de Articolele 105?111 (fostele Articole 105-109)din Tratatul de constituire a Comunitatii Europene. Este fundamentala pentru uniunea economica si monetara (UEM).
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
Pierderea increderii in moneda unei tari sau in alte active financiare ale acesteia,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Pierderea increderii in moneda unei tari sau in alte active financiare ale acesteia,
Politica Agricola Comuna (PAC) – common agricultural policy
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Se utilizeaza o serie de masuri printre care: constituirea de garantii;
Inregistrare sistematica a informatiilor privind situatia patrimoniala si a rezultatelor obtinute de catre un agent economico-social, atat pentru necesitatile acestuia cat si pentru relatiile cu asociatii sau actionarii,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Orice mijloc ce poate fi utilizat pentru incheierea unui contract intre comerciant si consumator si care nu necesita prezenta fizica simultana a celor doua parti
Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
Pierderea increderii in moneda unei tari sau in alte active financiare ale acesteia,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
(Going public) O companie privata iese pe piata, adica "devine publica" atunci cand isi ofera actiunile
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Reprezinta o circumstanta atenuanta cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,
(Convergente) Tendinta pretului unui contract futures pe o marfa de a se apropia de pretul la care marfa respectiva se tranzactioneaza pe piata cash.
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
(Convergente) Tendinta pretului unui contract futures pe o marfa de a se apropia de pretul la care marfa respectiva se tranzactioneaza pe piata cash.
(Convergente) Tendinta pretului unui contract futures pe o marfa de a se apropia de pretul la care marfa respectiva se tranzactioneaza pe piata cash.
Denumire data monedei unice europene.
(Haircut) In Statele Unite, termen utilizat in industria instrumentelor financiare care se refera la formulele folosite in evaluarea instrumentelor financiare pentru a calcula capitalul net al unui broker/dealer.
Denumire data monedei unice europene.
Politica monetara este reglementata de Articolele 105?111 (fostele Articole 105-109)din Tratatul de constituire a Comunitatii Europene. Este fundamentala pentru uniunea economica si monetara (UEM).
Denumire data monedei unice europene.
(Haircut) In Statele Unite, termen utilizat in industria instrumentelor financiare care se refera la formulele folosite in evaluarea instrumentelor financiare pentru a calcula capitalul net al unui broker/dealer.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Politica monetara este reglementata de Articolele 105?111 (fostele Articole 105-109)din Tratatul de constituire a Comunitatii Europene. Este fundamentala pentru uniunea economica si monetara (UEM).
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Politica monetara este reglementata de Articolele 105?111 (fostele Articole 105-109)din Tratatul de constituire a Comunitatii Europene. Este fundamentala pentru uniunea economica si monetara (UEM).
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Denumire data monedei unice europene.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Unu, ele nu se adreseaza problemei ciclurilor economice mai scurte sau mai lungi si nu sugereaza ca o criza incheie un ciclu economic. Doi, lectiile nu raspund la intrebarea daca vom putea vreodata evita o criza financiara.

1. Nivel scazut al inflatiei nu reprezinta o conditie suficienta pentru asigurarea stabilitatii financiare pe termen lung. Experientele anterioare pareau sa confirme viziunea ca inflatia este principala sursa de instabilitate financiara. De obicei, perioadele caracterizate de inflatia inalta au fost si cele cu instabilitate financiara severa si crize la nivelul sectorului bancar, sau au fost urmate de recesiune in urma adoptarii de catre autoritati a unor masuri inadecvate de temperare a inflatiei. Criza financiara mondiala actuala a aparut dupa aproape doua decenii de inflatie relativ scazuta si stabila. O serie de factori au facut ca inflatia scazuta sa coexiste cu lichiditatea abundenta. Aceasta din urma si suprasaturarea cu economii au mentinut ratele dobanzii si volatilitatea la niveluri joase. Toate acestea au dus la crearea unei texturi financiare noi, in care modelul de intermediere bancara s-a schimbat de la “originate and hold” la „originate and distribute”. Noile produse si institutii care au modificat materialul din care era facut pana acum 30 de ani sistemul financiar au dus la aparitia crizei financiare actuale. Criza financiara a fost declansata de criza subprime din SUA, asa cum am mentionat. La randul ei, aceasta a aparut datorita faptului ca Fed-ul a fost nevoit, in conditiile descrise mai sus sa creasca ratele dobanzii pentru a apara inflatia. Dar cu noua textura economica, cresterea ratelor dobanzii a dus la criza financiara. Concluzia mea este ca lichiditatea abundenta a schimbat sistemul financiar pana la limite la care politica monetara a ajuns in capcana . Inactiunea ar fi dus la cresterea inflatiei. Actiunea a dus la instabilitate financiara. Daca reglementarea si supravegherea ar fi prevenit acumularea excesiva a riscurilor de catre investitori, cresterea ratelor dobanzii nu ar fi putut duce la aparitia instabilitatii financiare. Aceste evolutii arata ca politica monetara si reglementarea si supravegherea trebuie sa conlucreze eficient. Ceea ce nu s-a intamplat in ultimii ani in unele economii importante ale lumii. Cateodata politica monetara a fost prea laxa, inclusiv in raport cu sistemul de reglementare si supraveghere existent.

2. La anumite perioade, reglementarea si supravegherea raman in urma pietelor. Pietele gasesc intotdeauna calea spre a inova pentru ca permanent agentii economici sunt in competitie pentru a satisface nevoi reale. Inovatiile cresc eficienta cu care nevoile sunt satisfacute si din acest motiv procesul de inovare nu va inceta niciodata. Chiar daca se pun bariere administrative, pietele tot gasesc solutii pentru a satisface cererea . Un exemplu clar l-am avut atunci cand BNR a incercat sa reduca ritmul frenetic al creditarii in valuta. Am utilizat bariere administrative, dar eficacitatea lor a fost limitata si am constat ca aveau efecte secundare mai mari decat beneficiile. Din acest motiv le-am si inlaturat relativ rapid. Acest proces de inovare poate fi atat de dinamic si de sofisticat incat cei care reglementeaza sau supravegheaza pietele pot ramane in urma. Este relevanta, in acest sens, o fraza din declaratia din 2 aprilie a liderilor G20, pe care o citez aici: „Reglementatorii si supraveghetorii trebuie sa (...) sprijine competitia si dinamismul si sa tina pasul cu inovatiile pietei”. Un consilier al meu a spus ca aceasta fraza este o recunoastere a faptului ca actuala criza financiara nu este un esec al pietelor, ci mai degraba a incapacitatii institutiilor de reglementare si supraveghere de a se adapta la realitatile pietei. Eu as vrea sa spun ca este, in acelasi timp, si o ghidare despre modul in care trebuie sa se tina pasul cu inovatiile pietei. Este important ca echilibrarea celor doua sa se faca prin perfectionarea structurilor de reglementare si supraveghere si nu trebuie vreodata ca acest proces sa rezulte in franarea competitiei sau a energiilor creatoare ale agentilor economici.

3. In UE ne lipsesc unele institutii. Acest lucru este evidentiat foarte clar in Raportul de Larosiere. In capitolul dedicat masurilor reparatorii in domeniul supravegherii financiare din UE se propune o reforma structurala care are in vedere doua domenii: supravegherea macroprudentiala si supravegherea microprudentiala. Raportul considera justificata infiintarea Consiliului European de Risc Sistemic (CERS). Acesta ar trebui sa colecteze informatii despre riscurile si vulnerabilitatile macroprudentiale din toate sectoarele financiare din UE. Consiliul va emite avertizari despre riscuri si va adopta recomandari de politica economica. O alta institutie propusa de Raport este Sistemul European al Supravegherii Financiare, in cadrul careia comitetele de nivel 3 (CEBS, CEIOPS, CESR) vor fi transferate in trei noi autoritati europene: Autoritatea Europeana Bancara, Autoritatea Europeana a Valorilor Mobiliare, si Autoritatea Europeana a Asigurarilor. Aceste trei autoritati vor avea puteri sporite in ceea ce priveste supravegherea si autorizarea unor institutii specifice la scara UE, dar eu vreau sa subliniez rolul coordonator puternic pe care il va avea SESF. Faptul ca Consiliului European de Risc Sistemic va functiona sub auspiciile BCE si ale Sistemului European al Bancilor Centrale inseamna ca va beneficia de capabilitatile analitice si infrastructurile tehnice dezvoltate de bancile centrale pentru analizele lor de stabilitate monetara si financiara. Aceasta inseamna ca si intre SESF si CERS va fi o cooperare substantiala. Astfel, si BCE si Sistemului European al Bancilor Centrale ar trebui sa aiba acces la informatiile relevante de la supraveghetori. Speram ca aceasta noua structura, care va deservi macro si micro supravegherea, va putea sa ajute in identificarea timpurie a comportamentelor care ar duce la situatii de criza financiara. Dar, asa cum sublinia si Presedintele BCE, domnul Trichet, pentru ca noul cadru prudential propus sa functioneze asa cum se intentioneaza, este necesar ca avertizarile de risc si recomandarile de politica economica emise de CERS sa fie transformate in actiuni efective de politica . De aceea cred ca aceste concluzii trebuie raportate la ECOFIN, si in acelasi timp trebuie pregatit cadrul institutional care sa confere BCE si celorlalte banci centrale, asa cum sustine Presedintele Trichet, autoritatea, raspunderea si capacitatile legale necesare pentru noile sarcini macroprudentiale.

4. Stimulentele de natura salariale in companiile private nu sunt adecvat corelate cu gestionarea riscului . Legatura dintre stimulentele managerilor si gestionarea riscului nu este intotdeauna evidenta . In ultimii ani inovatiile financiare, produse si institutii inadecvat reglementate si supravegheate, au facut posibila acumularea de profituri mari pe termen scurt concomitent cu asumarea de riscuri foarte mari. Nu au existat stimulente care sa lege remuneratia si premiile de obtinerea de profituri pe termen mediu lung. Aceasta a fost un stimulent pentru manageri sa isi asume riscuri pe care fie nu le-au inteles fie le-au neglijat pentru a mari profitabilitatea de care erau legate premiile. Astazi s-a inteles mai bine ca politicile de remunerare si de gestiune interna a riscului pot fi decorelate. Raportul de Larosiere considera ca stimulentele privind remunerarea trebuie sa fie mai bine aliniate cu interesele actionarilor si profitabilitatea pe termen lung la nivelul intregii firme . In special, primele trebuie sa fie stabilite intr-un cadru multianual, plata acestora trebuind sa fie facuta de-a lungul ciclului. Raportul de Larosiere propune ca supraveghetorii sa aiba obligatia de a verifica adecvarea politicilor de remunerare a institutiilor financiare, si de a avea forta de a impune schimbari ale acestora, sau cerinte aditionale de capital in cadrul Pilonului 2 din Basel 2 daca nu se intreprind actiuni corective. Cred ca o astfel de masura este in linie cu principiul stimularii competitiei si al dinamismului si este binevenita.

5. Oamenii uita de aparitia crizelor in perioadele de prosperitate si neglijeaza conceperea de mecanisme de gestiune a crizei. Tensiunile financiare semnificative si cu atat mai mult crizele financiare sunt evenimente rare. Suntem norocosi ca este asa, dar raritatea evenimentelor nedorite are si un cost. Mecanismele de gestionare a crizei existente la data aparitiei evenimentului pot fi inadecvate. Pot exista prevederi legislative care impiedica actiunea rapida sau se poate ca setul de instrumente si proceduri dintr-o tara sa fie diferite fata de o alta tara, ceea ce impiedica cooperarea etc. Cred ca lectia care apare este ca trebuie sa existe un proces periodic de actualizare a mecanismelor de gestionare a crizei. In mod particular pentru UE cred ca este benefica crearea unui cadru unic clar si transparent pentru a gestiona o criza, pornind de la recomandarile Raportului de Larosiere. In plus, acest cadru ar trebui sa contina suficiente elemente de flexibilitate pentru a permite fiecarei tari sa raspunda conform specificului de manifestare a crizei in tara respectiva. In orice caz, ar trebui sa se stabileasca principiile clare care sa previna blocajele juridice, transferul de efecte negative de la o tara la alta, principiile dupa care tarile impart povara fiscala a unei crize transfrontaliere etc.

6. FMI a capatat un rol sporit dupa ce a fost criticat ca nu a prevazut criza asiatica. In urma cu cativa ani multi prevedeau un declin masiv al rolului FMI in actualul context economic. Dar criza de astazi pare sa redescopere rolul FMI-ului pe aceasta planeta. Fondurile sale au fost crescute recent pentru a putea face fata la solicitarile care vin de la diverse tari pentru ajutor financiar si asistenta tehnica . Din declaratia liderilor G20 rezulta ca FMI va evalua cu regularitate actiunile initiate si actiunile globale necesar a fi initiate. Mai mult, se prevede o stransa cooperare intre FMI si Financial Stability Board (FSB), care va include toate tarile G20, membrii Financial Stability Forum, Spania si Comisia Europeana . Impreuna, FMI si FSB vor furniza avertizare timpurie despre riscurile macroeconomice si financiare si va indica actiunile necesare pentru adresarea lor. Cred ca actuala criza financiara scoate in evidenta ca in momente dificile este nevoie de o institutie care sa aiba o imagine despre fiecare economie in context global. FMI are o experienta de cel putin 5 decenii in analiza economiilor membre, astazi 185 de tari, si aceasta capacitate nu este usor de construit.

7. Masurile expansioniste trebuie acompaniate de la inceput de strategii de iesire . Istoria ne-a aratat ca masurile expansioniste de iesire din crize economice nu raman fara efecte adverse in termenii inflatiei. Lectia anilor 70 este aceea ca politicile expansioniste prelungite au produs inflatie si datorii publice mari, a caror reducere a necesitat politici restrictive, care au facut ca media cresterii economice sa ramana relativ scazuta. Lectia acelor ani si a altor perioade similare in abordare este aceea ca masurile anticriza trebuie concepute pornind de la obiectivul asigurarii sustenabilitatii fiscale si a preturilor pe termen mediu-lung. In termeni practici, aceasta inseamna ca lansarea masurilor anticriza trebuie acompaniata de crearea de strategii credibile de iesire din masurile care sunt necesare acum pentru sprijinirea sectorului financiar si a relansarii cererii globale. Din aceasta perspectiva, recenta intalnire a liderilor G20 este incurajatoare. Pe de o parte s-a vorbit de politici fiscale si monetare expansioniste, inclusiv despre utilizarea de instrumente monetare neconventionale. Dar, pe de alta parte, s-au subliniat si obiectivele asigurarii pe termen mediu-lung a sustenabilitatii fiscale si a stabilitatii preturilor, cu accent pe elaborarea de strategii credibile de iesire din masurile care sunt necesare acum pentru sprijinirea sectorului financiar si a relansarii cererii globale.

8. Este importanta evitarea dezechilibrelor macroeconomice si urmarirea unei pante de crestere sustenabile sprijinita de un grad substantial de reforme structurale. Aceasta lectie este valabila in mod special pentru economiile emergente. Am subliniat in mai multe prezentari facute in ultimii ani ca principala provocare pentru Romania o constituie convergenta cu UE concomitent cu mentinerea stabilitatii macroeconomice. In ultimii ani cresterea economica accelerata a fost posibila datorita utilizarii economiilor straine. Bancile au devenit dependente de finantarea externa, iar deficitul contului curent a depasit limitele de sustenabilitate, facand economia romaneasca vulnerabila. Criza mondiala a accentuat aceasta vulnerabilitate, care se reflecta in reducerea semnificativa a cresterii economice. Astazi a devenit clar ca dorinta fireasca de a accelera convergenta reala trebuie echilibrata cu nevoia de a asigura sustenabilitatea procesului de convergenta. BNR a avertizat de multe ori despre faptul ca politica fiscala a fost pro-ciclica, adaugand la excesul cererii. Cred ca trebuie invatata lectia ca mentinerea de deficite bugetare mari atunci cand economia creste nu se poate termina cu succes. Astazi ne-ar fi fost mult mai usor sa combatem criza daca bugetul nostru ar fi avut surplus in ultimii doi ani premergatori crizei.

9. Adoptarea euro nu se poate substitui politicilor de ajustare. Aceasta lectie a devenit mai evidenta odata cu instalarea crizei economice in economiile emergente. Atat timp cat leul s-a apreciat, pana in vara lui 2007, problema adoptarii euro nu era pe agenda curenta a agentilor economici. Criza a facut evident insa ca leul era supra-apreciat si piata a facut corectia necesara. Intr-o perioada relativ scurta de timp - din iulie 2007 si pana in prezent - leul s-a depreciat cu aproximativ 35 procente. In aceeasi perioada, perspectivele cresterii economice s-au schimbat dramatic: de la o crestere de aproape 9.4 procente in trimestrul III 2008 la o scadere, probabil semnificativa, in trimestrul I 2009. Vom raspunde noilor conditii utilizand politica monetara si politica fiscala. In fata crizei, volumul relativ mare al datoriilor straine private si volatilitatea crescuta a pietelor ii fac pe unii agenti economici sa creada ca adoptarea timpurie a euro poate sa inlocuiasca eforturile necesare de ajustare a politicilor. Dar acest lucru nu este posibil deoarece adoptarea euro astazi, inainte de parcurgerea pasilor principali ai convergentei cu UE, ar crea serioase probleme in viitor. Adoptarea euro astazi ar insemna sa renuntam la politica monetara inainte de a fi asigurat sustenabilitatea convergentei. Adica inainte de a fi eliminat dezechilibrele cu care ne confruntam astazi. Rezultatul ar fi ca politica monetara s-ar face de catre Banca Central Europeana (BCE). Dar politica BCE ar putea fi foarte inadecvata din punctul de vedere al problemelor economiei romanesti. Ar exista riscul ca la eventuale volatilitati relativ mari ale productiei si ale inflatiei sa nu mai avem cu ce instrumente sa raspundem. Acesta este un motiv suficient de puternic pentru care nu putem adopta euro inainte de eliminarea dezechilibrelor majore ale economiei si inainte de a fi facut suficient progres in domeniul convergentei. Ramanem decisi sa implementam calendarul anuntat anterior pentru adoptarea euro. Planificam sa intram in mecanismul ratelor de schimb MRSII la 1 ianuarie 2012. Dupa parcurgerea perioadei minime obligatorii de doi ani in interiorul acestui mecanism, decizia comuna privind intrarea in zona euro va fi luata candva in 2014, cu efect (probabil) de la 1 ianuarie 2015. Trebuie mentionat faptul ca acest calendar este cel luat in calcul de majoritatea agentiilor de rating si a investitorilor straini, astfel ca o abatere semnificativa de la el (in sensul amanarii) ar fi perceputa negativ si penalizata.


Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Interdictia suprapunerii programului de lucru in cazul salariatilor cu mai multe locuri de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Calculul termenului de preaviz la concedierea salariatului. Aspecte practice si procedurale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Absenta salariatului de la locul de munca in situatii de urgenta familiala
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut



Jurisprudenţă

Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala
Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021

Contestatie pentru depasirea termenului de redactare a unei decizii penale
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 549/2021

Cerere de recurs semnata electronic. Nulitatea recursului
Pronuntaţă de: Decizia nr. 520 din 7 martie 2019, pronuntata de Sectia I civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Legislaţie

HG privind stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata de la 1 octombrie 2023
HOTARAREA de Guvern pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata ...

O.U.G. nr. 42 din 24 mai 2023
pentru modificarea si completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social si a Legii nr. 53/2003 ...

DIRECTIVA (UE) 2019/1152 din 20 iunie 2019 privind transparenta si previzibilitatea conditiilor de munca in Uniunea Europeana
DIRECTIVA (UE) 2019/1152 din 20 iunie 2019 privind transparenta si previzibilitatea conditiilor de m ...