Statul trebuie sa restituie doua apartamente sau sa dea 100.000 de euro, in urma unei sentinte CEDO

Statul roman va trebui sa restituie doua apartamente in litigiu sau sa plateasca 100.000 de euro daune materiale, iar Guvernul este obligat sa plateasca 2.000 de euro daune morale, dupa ce Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat castig de cauza, joi, reclamantei Suciu Werle.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a pronuntat, joi, 13 decembrie, in cauza "Suciu Werle impotriva Romaniei", constatand incalcarea articolului 1 din Primul Protocol Aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului referitor la dreptul la respectarea bunurilor, informeaza Ministerul Afacerilor Externe printr-un comunicat remis vineri Agentiei NewsIn.
In consecinta, instanta de la Strasbourg a obligat statul roman la restituirea catre reclamanta a celor doua apartamente in litigiu si a terenurilor aferente acestora sau la plata sumei de 100.000 euro, cu titlu de daune materiale. De asemenea, Guvernul a fost obligat sa-i plateasca reclamantei suma de 2.000 euro, cu titlu de daune morale.

Reclamanta s-a plans de incalcarea dreptului sau de proprietate asupra a doua apartamente, ca urmare a respingerii de catre instantele interne a actiunilor sale in constatarea nulitatii absolute a contractelor de vanzare-cumparare incheiate de catre stat cu fostii chiriasi, desi, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, aceasta redobandise dreptul de proprietate asupra apartamentelor in cauza.

Curtea Europeana a considerat ca situatia de fapt din aceste cauze este similara celei din cauzele "Strain si altii impotriva Romaniei" si "Paduraru impotriva Romaniei", in care Curtea a apreciat ca vanzarea de catre stat a bunului reclamantilor catre terti, vanzare anterioara confirmarii definitive in justitie a dreptului de proprietate al reclamantilor, reprezinta o incalcare a dreptului prevazut de articolul 1 din Primul Protocol aditional. Curtea a retinut ca vanzarea bunurilor reclamantei, in baza Legii nr. 112/1995, a impiedicat-o pe aceasta sa-si exercite dreptul de proprietate si ca nicio despagubire nu i-a fost acordata pentru aceasta lipsire de bun.

De asemenea, Curtea a retinut ca, desi in temeiul legii nr. 247/2005, persoanele care se afla in situatia reclamantilor au dreptul la o indemnizatie egala cu valoarea de piata a bunului care nu poate fi restituit, sub forma de titluri de valoare la Fondul "Proprietatea", acest fond nu reprezinta, in prezent, o cale susceptibila sa conduca la o despagubire efectiva a reclamantilor.

In concluzie, Curtea a considerat ca privarea reclamantilor de bunurile lor, combinata cu absenta totala a unei despagubiri vreme de mai multi ani, a reprezentat o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul la respectarea bunurilor, garantat de articolul 1 al Primului Protocol Aditional la Conventie .