din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1970 de useri online



Prima pagină » Ştiri juridice » RNAG: 80 la suta din totalul instantelor din Romania au declansat actiuni de protest

RNAG: 80 la suta din totalul instantelor din Romania au declansat actiuni de protest

  Publicat: 02 Sep 2009       1551 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Aproximativ 80% din totalul instantelor din Romania au declansat proteste fata de prevederile proiectului Legii unice de salarizare a personalului bugetar si subfinantarea cronica a sistemului justitiei.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.

Potrivit unui comunicat dat publicitatii marti de Reteaua nationala a Adunarilor Generale ale Judecatorilor (RNAG), 13 curti de apel din cele 15 existente la nivelul intregii tari au declansat forme de protest, la care se adauga Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Astfel, s-a decis incetarea activitatii de judecata de catre Curtile de Apel din Alba Iulia, Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Galati, Oradea, Pitesti, Suceava, Ploiesti, Iasi, Brasov si Targu Mures.

RNAG transmite ca celelalte trei curti de apel ramase au programate adunarile generale in perioada imediat urmatoare, in raport de situatia particulara a duratei concediilor de odihna si planificarea inceputului activitatii de judecata .

De asemenea, 31 de tribunale au decis sa organizeze actiuni similare, la care se alatura 100 de judecatorii.

Toate aceste instante au optat pentru incetarea activitatii de judecata, majoritatea incepand cu 1 septembrie, restul incepand cu 7 septembrie.

RNAG mai arata ca mai multe parchete de pe langa instantele de judecata au decis sprijinirea protestului judecatorilor si adoptarea unor forme particulare de protest (neefectuarea urmaririlor penale, incetarea activitatii de audiente, neexpedierea inscrisurilor procedurale catre parti).

Principalele revendicari ale magistratilor se refera la salarizarea judecatorilor la nivelul celorlalte doua puteri in stat, respectiv stabilirea coeficientilor de salarizare pentru judecatorii definitivi incepand de la nivelul de salarizare al secretarului de stat si pana la coeficientul maxim; trecerea bugetului instantelor judecatoresti de la Ministerul Justitiei la Inalta Curte de Casatie si Justitie; stabilirea pentru bugetul justitiei, respectiv al curtilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate si al judecatoriilor, al ICCJ si al Ministerului Public, cumulate, a unui prag minim de 1% din PIB.

Magistratii mai doresc alocarea urgenta de fonduri bugetare suplimentare instantelor judecatoresti prin rectificare bugetara si colectarea taxelor de timbru in bugetul propriu al sistemului justitiei.

De asemenea, se mai solicita eliminarea obligatiei de participare a judecatorilor la orice activitate legata de orice fel de scrutinuri electorale, incepand cu alegerile prezidentiale din noiembrie 2009.

Alte revendicari: plata drepturilor salariale restante, autogestionarea de catre judecator a propriei incarcaturi cu dosare a sedintei de judecata, limitarea duratei sedintelor de judecata pentru a se respecta programul zilnic de lucru de opt ore, potrivit Regulamentului de ordine interioara a instantelor, inclusiv activitatea de deliberare, pronuntare in sedinta publica, completarea condicilor de sedinta si inscrierea solutiilor in programul informatic, fiecare instanta urmand sa stabileasca aceasta limita in functie de specificul activitatii proprii.

Magistratii mai doresc incheierea unui Pact asupra justitiei, de catre puterile executiva, legislativa si judecatoreasca, care sa garanteze respectarea recomandarilor Comitetului Ministrilor cu privire la independenta puterii judecatoresti. Se mai solicita Consiliului Superior al Magistraturii sa adopte un regulament privind normarea activitatii jurisdictionale si administrative.

Reprezentantii asociatiilor profesionale ale magistratilor au declarat marti, dupa intalnirea de la Guvern, ca reprezentantii Executivului au recunoscut foarte clar, pentru prima data, ca judecatorilor, procurorilor si celor din aparatul de justitie li se vor reduce salariile cu 55%. Ei au mai spus ca, desi au prezentat Guvernului solicitarile privind viziunea lor asupra incadrarii personalului din justitie in grila unica de salarizare, inclina sa creada ca ele nu vor fi luate in calcul "peste noapte" de Executiv si ca, miercuri, legea va fi adoptata in forma stabilita de Guvern si contestata de cei din sistemul judiciar.

Reprezentantii magistratilor au catalogat intalnirea de marti ca fiind "o mimare a unei consultari democratice". De asemenea, ei au spus ca unii reprezentanti din CSM au parasit sala dupa ce au aflat ca nici macar salariile din prezent nu sunt garantate, dar si ca Guvenul a recunoscut ca va ignora hotararile judecatoresti privind sporurile.

Magistratii au mai declarat ca varianta Legii unice de salarizare, prezentata marti nu le-a fost adusa la cunostinta.



Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Legislaţie

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...