Examenul jurisprudentei actuale evidentiaza trei orientari cu privire la acest aspect si, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare, astfel : 1. Potrivit unei jurisprudente se apreciaza ca instanta se pronunta asupra cererii de prelungire a dreptului de circulatie prin incheiere, in sedinta publica sau in camera de consiliu, cu citarea partilor, fara a preciza daca aceasta este sau nu supusa unei cai de atac, sau cu mentiunea ca se ataca cu apel sau recurs a��odata cu fondula��, sau recurs a��in 10 zile de la comunicare (Anexele 1 a�� 97). 2. In aceeasi materie, alte instante s-au pronuntat in camera de consiliu, fara citarea partilor, printr-o incheiere, cu mentiunea ca este supusa apelului sau recursului a��odata cu fondula��, sau caii de atac a recursului a��in 10 zile de la comunicarea�� sau a��in 15 zile de la comunicarea��, ori fara a preciza daca aceasta este sau nu supusa unei cai de atac (Anexele 98 a�� 180). 3. Unele instante au solutionat cererea de prelungire a dreptului de circulatie in sedinta publica sau in camera de consiliu, cu citarea sau fara citarea partilor, printr-o incheiere, fara a recunoaste existenta unei cai de atac (Anexele 181 a�� 204). Sintetizand concluziile examenului jurisprudential si sistematizandu-le pe cele 3 aspecte urmarite (citarea partilor, publicitatea sedintei de judecata si existenta caii de atac) rezulta doua orientari majore de practica : - prima orientare care procedeaza la citarea partilor, judecand cauza in sedinta publica si recunoscand existenta unei cai de atac separate sau, cel putin odata cu fondul; - a doua orientare contrara, care judeca in camera de consiliu, fara citarea partilor si fara a recunoaste existenta vreunei cai de atac. Se impune a fi precizat ca identificarea celor doua orientari este teoretica, impusa de nevoi de analiza; in practica regasindu-se, asa cum rezulta din cele deja prezentate, pozitii mixte ale instantelor cu privire la cele 3 aspecte mentionate. Prin decizia Curtii Constitutionale nr.742 din 24 iunie 2008, publicata in Monitorul Oficial nr.570 din 29 iulie 2008, dispozitiile art.111 alin.6 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.195/2002, republicata, au fost declarate neconstitutionale, fiind apreciate drept o ingerinta a puterii executive in activitatea puterii judecatoresti prin reglementarea competentei unui reprezentant al puterii executive de a confirma sau infirma actele unui reprezentant al autoritatilor judecatoresti. Prin Ordonanta de Urgenta nr.146 din 4 noiembrie 2008, pentru modificarea art.111 din Ordonanta de Urgenta nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice (publicata in Monitorul Oficial nr.754 din 7 noiembrie 2008) dispozitiile art.111 alin.6 au fost modificate in sensul : a��La cererea titularului permisului de conducere retinut in conditiile alin.1 lit.b sau ale alin.4, procurorul care efectueaza urmarirea penala sau exercita supravegherea cercetarii penale ori, in faza de judecata, instanta de judecata investita cu solutionarea cauzei poate dispune prelungirea dreptului de circulatie, cu cate cel mult 30 de zile, pana la dispunerea neinceperii urmaririi penale, scoaterii de sub urmarire penala ori incetarii urmaririi penale sau, dupa caz, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti. Modul de solutionare a cererii de prelungire a dreptului de circulatie se comunica si sefului Politiei rutiere pe raza caruia s-a comis faptaa��. Din analiza coroborata a dispozitiilor art.111 alin.1 a�� 5 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului rn.195/2002, prelungirea dreptului de circulatie de catre instanta penala are loc numai in ipotezele retinerii permisului de conducere si eliberarii unei dovezi inlocuitoare cu drept de circulatie de catre organele politiei rutiere in acele cazuri de incalcare a dispozitiilor legale ce normeaza circulatia pe drumurile publice care constituie si infractiuni . Concret, pana la pronuntarea unei hotarari definitive in cauzele ce au un astfel de obiect, instanta de judecata, in diferite stadii procesuale, poate fi sesizata de catre cei interesati cu o cerere de prelungire a dreptului de circulatie. Intrucat solutionarea unei astfel de cereri nu beneficiaza de reglementarea unei proceduri distincte, urmeaza a-i fi aplicate principiile si regulile generale in materie de judecata, avand in vedere si natura juridica a acestei cereri. Astfel, solicitarea prelungirii dreptului de circulatie are natura unei cereri pe care oricare dintre parti (de regula, inculpatul) o poate formula in cursul judecatii, conform art.301 din Codul de procedura penala si care se solutioneaza conform art.302 din acelasi cod, prin incheiere motivata. In consecinta, cererea de prelungire a dreptului de circulatie poate fi caracterizata ca si o chestiune incidenta a carei solutionare nu rezolva conflictul de drept penal, ci doar o chestiune premergatoare fondului. De altfel, intreaga jurisprudenta analizata a solutionat aceste cereri prin incheieri motivate. Din perspectiva acestei naturi juridice si prin aplicarea regulilor generale care normeaza faza judecatii se poate concluziona ca procedura de solutionare a cererii de prelungire a dreptului de circulatie se va desfasura in conditii de publicitate si cu citarea partilor conform art.290 si art.291 din Codul de procedura penala. In ceea ce priveste calea de atac, avand in vedere caracterizarea cererii de prelungire a dreptului de circulatie ca si chestiune incidenta, precum si natura hotararii prin care aceasta se solutioneaza (litis ordinatorii, care vizeaza raporturi procesuale adiacente raportului principal ce are ca obiect tragerea la raspundere penala), incheierile pronuntate in aceasta materie vor fi atacate odata cu fondul, conform art.361 alin.2, respectiv art.3851 alin.2 din Codul de procedura penala.** * Avand in vedere cele expuse, va solicit sa constatati ca aceasta problema de drept a primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti si, printr-o decizie obligatorie, sa stabiliti modul unitar de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale.
BNR: Lansare moneda din argint cu tema 150 de ani de la nasterea lui Vladimir Ghika 22 Dec 2023 | 452
Zilele libere din 2024, acordate conform Codului muncii 19 Dec 2023 | 1159
CJUE impune sanctiuni financiare Romaniei pentru ca nu a inchis depozite de deseuri neautorizate 15 Dec 2023 | 436
Formularul 230 pe 2023 editabil si PDF 26 Dec 2022 | 53820
Casele de pensii vor avea obligatia de a informa angajatorii cu privire la pensionarea salariatului 06 Apr 2022 | 13548
[Vatra MCP] Schimbarile vizate de Codul Patrimoniului Cultural al Romaniei 23 Feb 2022 | 1365
Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor Sursa: MCP Cabinet avocati
Alocatia de stat pentru copii in anul 2024. Conditii de acordare si valoare alocatie Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor de cresa in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor culturale in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti