Proiect de lege privind ajutorul public judiciar in materie civila � Expunere de motive si Principiile reglementarii

Potrivit calendarului de adoptare a actelor normative de transpunere a directivelor comunitare in vigoare, Ministerului Justitiei ii revine obligatia transpunerii Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/EC privind imbunatatirea accesului la justitie in cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistenta judiciara acordata in cadrul acestor categorii de cauze .

Directiva a carei transpunere trebuie asigurata prevede standarde minime pentru ca sistemul de asistenta judiciara sa fie considerat ca asigurand un acces efectiv la justitie cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene.

Preluarea acestor standarde in plan legislativ presupune crearea unor conditii cel putin identice in plan intern, pentru a nu conduce la aparitia unor discriminari intre propriii cetateni si cetatenii celorlalte state membre ori persoane care au domiciliul ori locuinta stabila pe teritoriul unui stat membru si care ar solicita asistenta judiciara in fata instantelor sau altor autoritati cu atributii jurisdictionale romane.

De aceea, proiectul propune consolidarea actualului sistem de asistenta judiciara care se acorda in alte materii decat cea penala.


Principiile reglementarii sunt urmatoarele:

1. Ajutorul public judiciar este un sprijin acordat de stat pentru persoanele care sunt sau care urmeaza sa devina parte intr-un litigiu aflat pe rolul instantelor romane sau al altor autoritati cu atributii jurisdictionale romane, ca un mijloc de a permite tuturor persoanelor un acces efectiv la justitie.
Ajutorul public are la baza ideea ca in nici o situatie costurile unei proceduri judiciare nu trebuie sa constituie o piedica in incercarea de a apela la justitie pentru realizarea sau apararea unui drept, iar accesul efectiv la justitie - expresie a principiilor democratice intr-un stat de drept si a suprematiei legii - este de interes public, justificand sustinere din partea statului, in anumite conditii si limite, din resurse financiare publice.

2. Sprijinul se acorda numai persoanelor aflate in dificultate materiala, si numai in acele situatii in care cheltuielile certe sau previzibile pericliteaza intretinerea solicitantului si a persoanelor aflate in intretinerea sa. Situatia materiala se apreciaza in raport cu sursele de venit ale solicitantului si ale membrilor familiei, precum si cu obligatiile periodice pe care acestia le au. Proiectul instituie doua prezumtii ale unei situatii materiale care reclama acordarea unui ajutor de la stat pe doua nivele de dificultate materiala (venit sub 500 lei, respectiv venit intre 500 si 800 lei), in functie de care asistenta sa se acorde integral sau partial.
In afara celor doua prezumtii, proiectul prevede si pastrarea unui criteriu flexibil, lasat la aprecierea judecatorului, pentru situatiile in care situatia concreta, fara a caracteriza in mod necesar o �situatie materiala precara�, justifica, totusi, sprijinirea demersului judiciar. (In cauza Weissman impotriva Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis sa nivelul exorbitant al taxei de timbru a impiedicat, in concret, accesul la justitie.)

3. Ajutorul public judiciar nu trebuie sa constituie o forma de incurajare a abuzului de drept procesual. Aceasta institutie trebuie sa permita doar apelul legitim, justificat la autoritatea jurisdictionala, cu atat mai mult cu cat este finantat din fonduri publice, eliminand incercarile de abuz si incurajand solutionarea litigiilor pe cai extrajudiciare. In acest scop � si in conformitate cu Directiva (CE)8/2003:
a) Proiectul prevede situatiile in care ajutorul public judiciar poate fi refuzat: cand costul sau este disproportionat fata de valoarea obiectului cauzei, cand acordarea ajutorului public nu se solicita pentru apararea unui interes legitim, ori se solicita pentru o cerere care contravine ordinii publice sau celei constitutionale. (In majoritatea sistemelor de drept studiate ca material comparativ, acordarea asistentei judiciare intr-un proces este conditionata de o evaluare prealabila a sanselor de castig a unui eventual proces, precum si a profitabilitatii acestuia prin raportul intre �cheltuielile� statului pentru punerea in miscare a mecanismului judiciar si castigul real al partii in cazul castigarii procesului, raport care sa fie in favoarea celui din urma).
Totodata, daca cererea pentru a carei solutionare se solicita ajutor public face parte din categoria celor care pot fi supuse medierii sau altor proceduri alternative de solutionare, ajutorul public judiciar poate fi refuzat daca se dovedeste ca solicitantul a refuzat in prealabil sa urmeze o asemenea procedura .
Proiectul mai prevede o situatie in care poate fi refuzat ajutorul public judiciar, prin valorificarea unui text al directivei, si anume in cazul in care solicitantul pretinde despagubiri pentru atingeri aduse imaginii, onoarei sau reputatiei sale, (daune morale), in conditiile in care acesta nu a suferit vreun prejudiciu material .
In vederea responsabilizarii partilor, proiectul prevede si posibilitatea ca instanta sa oblige ulterior pe beneficiarul ajutorului public judiciar la restituirea sumelor de care a beneficiat cu acest titlu, daca prin comportamentul nediligent in timpul procesului, a cauzat amanari sau pierderea procesului ori daca prin hotararea judecatoreasca irevocabila s-a constatat ca actiunea a fost rezultatul unui abuz de drept procesual.
b) Ajutorul public are la baza co-interesarea persoanei asistate prin suportarea in parte a propriilor costuri procesuale, dar si prin plata cheltuielilor de judecata celeilalte parti, cand partea asistata a pierdut procesul .
c) Este incurajata solutionarea litigiilor prin mediere, proiectul prevazand posibilitatea ca, pe de o parte, ajutorul public sa poata fi refuzat daca solicitantul a refuzat anterior sa raspunda incercarii de mediere si, pe de alta parte, sa poata fi decontat onorariul platit mediatorului in cazul in care, inainte de declansarea procesului sau cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare partea a recurs la mediere.

4. In ceea ce priveste competenta si procedura de acordare a ajutorului public judiciar, proiectul mentine solutia actuala, in sensul ca instanta este cea care hotaraste, dupa administrarea probelor pe care le considera necesare, acordarea si formele de ajutor . In cazul in care cererea este respinsa, partea interesata poate face cerere de reexaminare, care se va solutiona de un alt complet de judecata .

Ca si in prezent, orice persoana interesata poate sesiza instanta, prezentand dovezi cu privire la situatia reala a celui caruia i s-a incuviintat cererea .

Proiectul prevede si un sistem de sanctiuni constand, de regula in restituirea sumelor de care partea a beneficiat cu titlu de ajutor public, dar si in amenzi: in cazul formularii cu rea-credinta a unei cereri de ajutor judiciar, prin prezentarea unor date false in legatura cu situatia materiala; pentru comportament nediligent in timpul procesului, care a dus la pierderea acestuia sau la intarzieri in solutionare; pentru abuz de drept procesual.

Formele ajutorului public judiciar

a) asistenta avocatiala;
b) plata expertului, traducatorului sau interpretului folosit in cursul procesului, cu incuviintarea instantei sau a autoritatii cu atributii jurisdictionale, daca aceasta plata revine, potrivit legii, celui ce solicita ajutorul public;
c) plata onorariului executorului judecatoresc
d) scutiri, reduceri, esalonari sau amanari la plata taxelor judiciare si/sau a cautiunilor prevazute de lege, inclusiv a taxelor si cautiunilor datorate in faza de executare silita.

Ajutorul public judiciar se finanteaza din resurse bugetare