Motivarea Curtii Constitutionale pentru constitutionalitatea legii privind reducerea salariilor

CCR a dat publicitatii luni motivarea deciziei din 25 iunie, prin care a declarat ca sunt constitutionale art.1-8 si cele ale art.10-17 din Legea privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, care prevad diminuarea cu 25% a salariilor/soldelor/indemnizatiilor bugetarilor, valoarea drepturilor/cheltuielilor cu asistenta medicala, medicamentelor si protezelor; suma forfetara destinata platii drepturilor banesti ale persoanelor angajate la birourile parlamentare ale deputatilor si senatorilor; cuantumul sprijinului statului pentru salarizarea personalului clerical si neclerical; cuantumul indemnizatiilor acordate membrilor Academiei Romane, membrilor Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania, membrilor Academiei de Stiinte Medicale din Romania si membrilor Academiei de Stiinte Tehnice din Romania.

De asemenea, se prevede diminuarea 15% a indemnizatiei de somaj.

CCR arata ca reducerea de 25% a salariilor nu se constituie intr-un venit la bugetul de stat, ci in reducerea cheltuielilor pe care acesta trebuie sa le suporte. Cu alte cuvinte, statul nu isi mai plateste obligatiile financiare la valoarea lor nominala pentru a proteja bugetul, fara, insa, a institui o noua sursa de venituri la buget sub forma impozitului.

Judecatorii considera ca, in mod implicit, ca efect al reducerii cheltuielilor, scad si veniturile la bugetul de stat, spre exemplu, fiind afectat cuantumul impozitului pe venit colectat de catre stat .

CCR a stabilit ca prin aceasta reglementare nu s-a incalcat art.41 din Constitutie, deoarece dreptul la munca este un drept complex care include si dreptul la salariu .

"Astfel, salariul reprezinta o componenta a dreptului la munca si reprezinta contraprestatia angajatorului in raport de munca prestata de catre angajat in baza unor raporturi de munca . Efectele raporturilor de munca stabilite intre angajat si angajator se concretizeaza in obligatii de ambele parti, iar una dintre obligatiile esentiale ale angajatorului este plata salariului angajatului pentru munca prestata. Intrucat dreptul la salariu este corolarul unui drept constitutional, si anume dreptul la munca, se constata ca diminuarea sa se constituie intr-o veritabila restrangere a exercitiului dreptului la munca . O atare masura se poate realiza numai in conditiile strict si limitativ prevazute de art.53 din Constitutie", sustine CCR.

Astfel, Curtea retine ca diminuarea cuantumului salariului/ indemnizatiei/soldei, ca un corolar al dreptului la munca, cu 25% este prevazuta prin legea criticata si se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare.

De asemenea, solutia legislativa cuprinsa in art.1 al legii criticate a fost determinata de apararea securitatii nationale, astfel cum rezulta din expunerea de motive a Guvernului.

"Este evident ca securitatea nationala nu implica numai securitatea militara, deci domeniul militar, ci are si o componenta sociala si economica. Astfel, nu numai existenta unei situatii `manu militari` atrage aplicabilitatea notiunii de `securitate nationala` din textul art.53, ci si alte aspecte din viata statului - precum cele economice, financiare, sociale - care ar putea afecta insasi fiinta statului prin amploarea si gravitatea fenomenului", se arata in motivarea CCR.

In acest sens, CCR aminteste decizia nr.1414 din 4 noiembrie 2009, prin care a statuat ca situatia de criza financiara mondiala ar putea afecta, in lipsa unor masuri adecvate, stabilitatea economica a tarii si, implicit, securitatea nationala, precum si deciziile sale din 2010 prin care a suspendat executarea unor hotarari judecatoresti si esalonarea platii sumelor de bani rezultate din acestea, pornind tocmai de la premisa situatiei de criza economica avuta in vedere prin Decizia nr.1414 din 4 noiembrie 2009.