Textul integral al Raportului de tara privind stadiul reformei in Justitie � 20 iulie 2010

Textul integral al raportului dat publicitatii marti, 20 iulie 2010:

Bruxelles, 20.7.2010
COM(2010) 401 final
{SEC(2010) 949}

RAPORT AL COMISIEI
CATRE PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIU
privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare

1. INTRODUCERE

Obiectivul Mecanismului de cooperare si verificare [1] (MCV), creat odata cu aderarea Romaniei la UE, este de a contribui la instituirea unui sistem judiciar si administrativimpartial, independent si eficace, dotat cu mijloace suficiente, intre altele, de combatere a coruptiei. Acest lucru presupune realizarea unor schimbari fundamentale, care necesita timp, precum si un important sprijin politic din partea intregului spectru politic si din partea societatii in general. Realizarea acestor schimbari este o investitie indispensabila in viitorul Romaniei, dat fiind ca un sistem judiciar si administrativ eficace este necesar pentru a asigura un sistem solid de finante publice si o dezvoltare socioeconomica bine ancorata. Acest lucru este necesar, de asemenea, pentru a permite Romaniei sa isi asume pe deplin rolul de membru al UE in domenii precum justitia si afacerile interne.

Prezentul raport este cel de al patrulea raport anual de la crearea MCV [2]. Acesta prezinta evaluarea efectuata de Comisie cu privire la stadiul procesului de reforma sicuprinde recomandari privind urmatoarele masuri care trebuie luate pentru a continua reformele necesare. Comisia considera ca MCV serveste unui obiectiv util:
- i��pentru Romania, prin oferirea unor evaluari si a unor recomandari obiective in ceea ce priveste actiunile necesare;
- i��pentru celelalte state membre, care pot urmari progresele realizate si oferi Romaniei sprijinul adecvat.

In raportul din acest an, Comisia indica deficiente importante in eforturile Romaniei de a realiza progrese in cadrul MCV. Romania nu a demonstrat un angajament politic suficient de a sprijini procesul de reforma si de a imprima directia acestui proces, iar factorii de decizie din sistemul judiciar au manifestat o anumita reticenta de a coopera si de a isi asuma responsabilitati. Aceste deficiente trebuie corectate rapid pentru a permite Romaniei sa isi redinamizeze procesul de reforma. Cu toate acestea, deficientele mentionate trebuie analizate in contextul unei reforme legislative majore, si anume adoptarea in Parlament, la 22 iunie, a Codului de procedura civila si a Codului de procedura penala, care reprezinta un pas in directia cea buna .

2. SITUATIA PROCESULUI DE REFORMA DIN ROMANIA

Realizari

Incepand cu al doilea trimestru al anului 2010, s-au realizat progrese importante in ceea ce priveste reforma judiciara prin adoptarea de catre Parlament a Codului de procedura civila si a Codului de procedura penala, prin publicarea unui proiect de strategie multianuala pentru dezvoltarea justitiei, prin pregatirea unui proiect privind a��mica reforma a justitieia�� in vederea accelerarii solutionarii proceselor, precum si printr-o implicare mai mare a magistratilor si a asociatiilor profesionale in procesul de reforma. Legile privind punerea in aplicare a Codului civil si a Codului penal au fost aprobate de Guvern si asteapta intrarea in dezbateri parlamentare.

Cu toate acestea, fata de ultimul raport al Comisiei, nu s-au realizat decat progrese limitate in ceea ce priveste imbunatatirea eficientei procesului judiciar si a consecventei jurisprudentei. Acest aspect ramane o deficienta fundamentala a sistemului judiciar din Romania. Pentru majoritatea recomandarilor in acest domeniu, formulate de Comisie in iulie 2009, s-au luat numai masuri partiale, fiind necesare, in continuare, eforturi semnificative pentru punerea in aplicare a acestora. In plus, persista deficientele legate de responsabilizare si de procedurile disciplinare.

Romania si-a dezvoltat rezultatele obtinute in lupta impotriva coruptiei: Directia Nationala Anticoruptie (DNA) continua sa obtina rezultate bune si constante in ceeace priveste investigarea cazurilor de coruptie la nivel inalt, ceea ce s-a tradus prin noi trimiteri in judecata si prin cresterea numarului de hotarari judecatoresti definitive,cu toate ca procesele raman de lunga durata si ca in numeroase cazuri importante nu s-a pronuntat inca o hotarare in prima instanta. Agentia Nationala de Integritate(ANI) a obtinut rezultate mai bune si este recunoscuta de organele de urmarire penala, de DNA si de alte autoritati de aplicare a legii drept un partener important pentru prevenirea si pedepsirea coruptiei. Eforturile depuse de Procurorul General in vederea consolidarii luptei impotriva coruptiei de catre parchetele locale incep sa produca rezultate. S-au luat masuri pentru a respecta majoritatea recomandarilor formulate de Comisie in acest domeniu, cu toate ca lipseste inca o politica anticoruptie coordonata intre toate sectoarele administratiei publice.

In aprilie 2010, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale parti importante din legea privind Agentia Nationala de Integritate (ANI). Ca raspuns la aceastahotarare, Senatul Romaniei a adoptat, la 30 iunie 2010, o noua lege privind ANI. Cu toate acestea, noua lege compromite grav eficacitatea procesului de verificare, desanctionare si de confiscare a bunurilor nejustificate. Aceasta limiteaza transparenta intereselor financiare si economice ale demnitarilor si ale functionarilor publici siexclude sanctiunile disuasive care protejeaza impotriva coruptiei. Noua lege intrerupe evolutia incurajatoare a ANI si nu este conforma cu angajamentele asumatede Romania la momentul aderarii [3].

Reforma sistemului judiciar

Pentru a realiza progrese in ceea ce priveste punerea in aplicare a unor reforme importante incluse in codurile de procedura, Guvernul a pregatit o a��mica reforma ajustitieia�� care va intra in curand in dezbateri parlamentare. Pentru a stabili o orientare a reformei sistemului judiciar in urmatorii ani, Ministerul Justitiei a lansat oconsultare publica privind o a��Strategie de dezvoltare a justitiei ca serviciu publica��, care a primit raspunsuri impartite din partea magistratilor si a asociatilor profesionale. Inainte de a fi adoptata de Guvern, strategia este in curs de revizuire in urma unei a doua runde de consultari si trebuie completata cu un plan de actiune si cu un calendar detaliate care sa integreze propunerile de reforma judiciara si structurala prezentate de diferiti actori . In acest scop, ar trebui dezvoltata o cooperareconstructiva intre Guvern, institutiile judiciare si asociatiile profesionale.

In timp ce adoptarea codurilor de procedura reprezinta un important pas inainte, Romania a realizat putine progrese efective din iulie 2009 in ceea ce priveste treiindicatori ai reformei judiciare, si anume eficienta procedurilor, consecventa jurisprudentei si responsabilizarea sistemului judiciar.

Resursele umane raman o provocare majora. Recomandarile Comisiei de a aplica masuri de urgenta precum transferul posturilor vacante intre instante de jurisdictiediferite, acolo unde apar dezechilibre importante din punct de vedere al volumului de munca, nu au fost respectate, iar Romania nu a luat nici alte masuri corespunzatoarein acest sens. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reactionat la pierderile nete de personal inregistrate in perioada 2008-2009 prin masuri de crestere a numaruluianual de candidati admisi la Institutul National al Magistraturii (INM) si, mai ales, prin recrutarea directa a juristilor cu experienta de cinci ani. S-au luat, de asemenea,unele masuri incipiente in vederea solutionarii dezechilibrelor importante intre diversele instante si parchete in ceea ce priveste volumul de munca printr-o reorganizare structurala a instantelor. Cu toate acestea, domeniul de aplicare al masurilor respective este prea limitat pentru a produce un impact semnificativ asupra deficitelor importante de capacitati din cadrul sistemului judiciar si sunt necesare masuri suplimentare pentru a asigura ca toate persoanele nou recrutate respecta standarde profesionale minime. Previzibilitatea fluctuatiilor de personal nu s-a imbunatatit din iulie 2009, deoarece cateva sute de magistrati care indeplinesc conditiile de pensionare ar mai putea iesi din cadrul magistraturii in scurt timp, dat fiind ca nu s-a gasit inca o solutie legislativa de a imbunatati previzibilitatea pensionarilor.

Cu toate ca Romania a realizat progrese in ceea ce priveste unificarea jurisprudentei (de exemplu, recursuri in interesul legii), instrumentele existente nu au produs inca oimbunatatire suficienta a situatiei. Sunt necesare, in continuare, eforturi suplimentare pentru a imbunatati semnificativ unificarea practicii judiciare si pentru a crea otransparenta totala prin publicarea electronica a considerentelor tuturor hotararilor judecatoresti. O etapa importanta pentru imbunatatirea unificarii practicii judiciare vaconsta in reforma Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) pentru ca aceasta sa se pronunte exclusiv cu privire la elemente de drept . Ar trebui avute in vedere masurisuplimentare de revizuire a organizarii interne si a metodelor de lucru ale ICCJ, precum si crearea unor complete specializate, cu respectarea principiilor de alocarealeatorie a cauzelor. ICCJ a pregatit, de asemenea, un proiect de lege detaliat destinat accelerarii progreselor in ceea ce priveste unificarea jurisprudentei. Avand in vedere situatia bugetara dificila cu care se confrunta, Romania ar trebui sa incerce sa imbunatateasca eficienta si unificarea practicii judiciare si printr-o reforma asistemului de instante judecatoresti si a procedurilor.

Rezultatele sistemului disciplinar sunt neconvingatoare. Putine cazuri disciplinare sunt deschise, iar sanctiunile par usoare si nu sunt suficient de bine diferentiate prinlege. In plus, practica disciplinara in cazurile importante a fost neconvingatoare si demonstreaza o lipsa de sensibilitate la responsabilitatea publica si la importantaincrederii publice in integritatea sistemului judiciar. Capacitatea inspectiei judiciare ar trebui consolidata si concentrata mai mult pe cazurile disciplinare. In timp ce suntinitiate putine anchete disciplinare ex-officio, o parte considerabila din activitatile inspectiei judiciare sunt destinate raspunsului la plangeri si investigatii individuale cuprivire la acuzatiile sau calomniile publice la adresa magistratilor.

Alegerile iminente in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor reprezenta o ocazie importanta pentru consolidarea angajamentelor de reforma a sistemului judiciar. Un grup de asociatii a inceput deja sa promoveze alegerile prin intermediul unui site Internet si al reuniunilor la nivelul curtilor de apel. Pentru a seasigura o tranzitie usoara si corecta din punct de vedere legal catre un nou Consiliu, trebuie respectate cerintele referitoare la eligibilitatea candidatilor, prevazute in legeaprivind CSM.

Lupta impotriva coruptiei

Agentia Nationala de Integritate (ANI) a reusit sa demonstreze un grad mai mare de consolidare a capacitatii si a rezultatelor sale in ceea ce priveste identificarea averilor nejustificate, a incompatibilitatilor si a conflictelor de interese. La doi ani de la creare, agentia poate fi considerata pe deplin operationala si a obtinut rezultate Promitatoare in mai multe cazuri . Procurorii si autoritatile de aplicare a legii considera agentia drept un partener important in lupta impotriva coruptiei. Transparenta in ceea ce priveste interesele financiare si economice, creata de publicarea pe site-ul ANI a declaratiilor de avere si de interese, este apreciata atat de societatea civila, cat si de autoritatile de aplicare a legii drept o contributie importanta la prevenirea si depistarea coruptiei.

Aceste realizari sunt amenintate de schimbarile negative ale legii privind ANI, care au fost adoptate la 30 iunie ca raspuns la o hotarare pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei. Curtea Constitutionala considera ca ANI a devenit o institutie cu caracter cvasijudiciar incalcand astfel prevederile Constitutiei, ca prinpublicarea declaratiilor de avere si de interese se incalca dreptul la viata privata si ca prin confiscarea bunurilor nejustificate nu se respecta nici prezumtia dobandiriilegale a bunurilor, nici interdictia de confiscare a unor astfel de bunuri . Modificarile la legea privind ANI, care au fost adoptate de Parlament ca raspuns la hotararea Curtii Constitutionale, elimina posibilitatile de sanctionare a neconcordantelor intre bunurile si veniturile identificate si, implicit, posibilitatea controlarii averilor dobandite de demnitari si de functionari pe perioada exercitarii unor functii publice. In plus fata de cerintele Curtii, celelalte modificari introduse in Parlament reduc eficacitatea investigatiilor desfasurate de ANI si transparenta modurilor de dobandire a bunurilor prin introducerea unor declaratii mai sumare. Este clar ca Guvernul si Parlamentul au responsabilitatea de a modifica legea care a fost declarata neconstitutionala de Curtea Constitutionala, insa, avand in vedere angajamentele asumate la momentul aderarii, aceste institutii au totodata responsabilitatea de a gasi metodele legale corespunzatoare pentru a onora angajamentele asumate fata de UE. In prezent, Comisia considera ca noua lege privind ANI reprezinta un important pas inapoi in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei si ca aceasta nu este conforma cu angajamentele asumate de Romania la momentul aderarii. La 19 iulie, Curtea Constitutionala a hotarat ca versiunea revizuita a legii este neconstitutionala. Acest fapt ofera oportunitatea de a adopta o noua lege in conformitate cu obligatiile Romaniei.

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a continuat sa obtina rezultate constante si convingatoare in ceea ce priveste anchetele si trimiterile in judecata in cazuri decoruptie la nivel inalt. In ceea ce priveste hotararile pronuntate in prima instanta in cauzele DNA, se poate constata o tendinta catre pedepse mai severe si catre o scadere a numarului de pedepse cu suspendare in a doua jumatate a anului 2009, ceea ce nu se reflecta insa si la nivelul hotararilor definitive unde se mentine, in general,tendinta de a impune pedepse mici si cu suspendare.

In ceea ce priveste majoritatea recomandarilor formulate in iunie 2009 de un grup de lucru mixt cu privire la inconsecventele si clementa pedepselor in cazuri de corupties-au luat unele masuri, insa acestea nu sunt inca puse efectiv in aplicare. Proiectul de orientari privind stabilirea pedepselor pentru infractiunile de coruptie, care a fostpregatit la sfarsitul anului 2009, nu a fost inca finalizat si nici modificat in mod substantial, iar magistratii considera in continuare ca acesta prezinta un gradinsuficient de utilitate operationala. Orientari mai detaliate, care au fost elaborate de un grup de magistrati din cadrul Curtii de Apel Bucuresti si care sunt utilizate de maimulte institutii in scopuri de formare profesionala, ar putea fi folosite drept sursa de inspiratie.

Procesele raman de lunga durata si nu au fost pronuntate inca decat putine hotarari in prima instanta impotriva unor politicieni cunoscuti. Exceptiile de neconstitutionalitate continua sa intarzie judecarea cauzelor de coruptie la nivel inalt, in timp ce un proiect de lege prin care se elimina obligativitatea suspendariiprocedurilor judiciare atunci cand sunt invocate exceptii de neconstitutionalitate asteapta sa fie adoptat in Parlament. In ciuda eforturilor de consolidare a monitorizarii punerii in aplicare a strategiei nationale anticoruptie pentru sectoarele vulnerabile si pentru administratia publica locala, impactul strategiei in al treilea si ultimul an de punere in aplicare este in continuare dificil de evaluat. O noua strategie, planificata pentru a doua jumatate a acestui an, ar trebui sa se bazeze pe o evaluare independenta a impactului celor doua strategii anterioare si sa considere lupta impotriva coruptiei un aspect de importanta nationala. Ar trebui intensificate eforturile in intregul sector public pentru a asigura o abordare mai proactiva in ceea ce priveste prevenirea coruptiei.

Eforturile depuse de Procurorul General in vederea consolidarii luptei impotriva coruptiei la nivelul parchetelor judetene incep sa produca rezultate prin cresterea numarului de trimiteri in judecata care vizeaza in mai mare masura functionarii publici, precum si prin cresterea nivelului de complexitate al investigatiilor. Majoritatea cazurilor au fost investigate cu ajutorul Directiei Generale Anticoruptie (DGA) a Ministerului Administratiei si Internelor (MAI).

Sunt necesare imbunatatiri substantiale in ceea ce priveste protectia impotriva conflictelor de interese si a coruptiei in procedurile de achizitii publice. Legislatia romana in domeniu pare inconsecventa, deoarece conflictul de interese este reglementat prin diverse legi, iar lacunele legislative permit anumitor cazuri sa eludeze sistemul . In plus, lipsa unor bune practici cu aplicabilitate generala in domeniul achizitiilor publice, precum si a cooperarii orizontale pentru monitorizarea punerii in aplicare a legislatiei produce instabilitate si incertitudine juridica pentru autoritatile contractante. Modificarile recente ale legislatiei in domeniul achizitiilor publice ar trebui sa imbunatateasca protectia juridica impotriva conflictelor de interese [4], in special in cazurile de conflict de interese care au legatura cu interesele de afaceri ale politicienilor locali si ale familiilor acestora.

Exista ingrijorari privind posibilitatea ca rezultatele asistentei pe care Departamentul pentru Lupta Antifrauda (DLAF) o acorda Oficiului European de Lupta Antifrauda(OLAF) in vederea protejarii intereselor financiare ale UE sa fie afectate in mod negativ de hotararea Curtii Constitutionale a Romaniei din noiembrie 2009 privindtemeiul juridic al DLAF.

Potrivit evaluarii efectuate de Comisie, organismele administrative competente nu realizeaza controale eficace pentru depistarea conflictelor de interese si a coruptiei sinu coopereaza suficient in acest domeniu . In plus, autoritatile de aplicare a legii, precum procuratura, DNA si ANI nu primesc notificari sistematice privindpotentialele cazuri de conflict de interese, frauda si coruptie. Autoritatile administrative competente nu depisteaza si nu sanctioneaza aproape niciun caz deconflict de interese si nu anuleaza decat foarte putine licitatii publice pentru incalcarea normelor privind conflictele de interese, cu toate ca majoritatea cazurilorde conflict de interese transmise de catre Agentia Nationala de Integritate autoritatilor judiciare pentru solutionare se refera la achizitii publice, iar un numarsemnificativ de cazuri de coruptie la nivel inalt au legatura cu achizitiile publice [5]. Autoritatile judiciare ar trebui sa acorde o mai mare atentie cazurilor de conflict deinterese si de frauda in cadrul achizitiilor publice si sa urmareasca activ cazurile care le sunt aduse la cunostinta.

Serviciile Comisiei au formulat deja mai multe sugestii concrete de imbunatatire a practicii de achizitii publice in ceea ce priveste executia fondurilor UE. Majoritateaacestor sugestii nu au fost inca puse in aplicare. Pentru a concentra eforturile Romaniei in acest domeniu, Comisia formuleaza, la punctul 4 din prezentul raport, oserie de recomandari in vederea unor masuri imediate. Comisia va prezenta un raport privind progresele in acest domeniu in urmatorul sau raport din cadrul Mecanismuluide cooperare si verificare .

3. CONCLUZII

In general, in ciuda progreselor in unele domenii, evaluarea Comisiei indica deficiente importante in eforturile Romaniei de a realiza progrese in cadrul MCV.Romania nu a demonstrat un angajament politic suficient de a sprijini procesul de reforma. Modificarile legii privind Agentia Nationala de Integritate, votate la 30iunie, reprezinta un important pas inapoi. Legea risca sa prejudicieze rezultatele pozitive obtinute de ANI si aduce Romania intr-o situatie de nerespectare evidenta aangajamentelor asumate la momentul aderarii. Comisia invita Romania sa isi onoreze angajamentele prin gasirea celor mai adecvate mijloace legislative pentru a restabilicompetentele ANI de a propune confiscarea efectiva a averilor nejustificate. Romania ar trebui sa isi propuna sa asigure un sprijin politic larg pentru transparenta si protejarea eficienta impotriva coruptiei si a conflictelor de interese.

In urma incetinirii activitatilor parlamentare, Romania a cunoscut o relativa redinamizare a reformei in al doilea trimestru al anului 2010 si s-a angajat intr-o reforma legislativa majora odata cu adoptarea in Parlament a Codului de procedura civila si a Codului de procedura penala, la 22 iunie. Pregatirile pentru intrarea in vigoare a celor patru coduri noi, prevazuta acum pentru octombrie 2011, reprezinta o ocazie importanta de a realiza o reforma aprofundata a sistemului judiciar din Romania. Pentru a sprijini acest proces de reforma, Comisia invita Romania sa valorifice sprijinul puternic al Parlamentului pentru codurile de procedura si sa extinda aceasta vointa politica si la alte domenii.

Romania sufera, de asemenea, de o anumita reticenta a factorilor de decizie din sistemul judiciar de a coopera si de a isi asuma responsabilitatea in beneficiul reformei. Cu toate ca exista solutii pragmatice in numeroase cazuri, acestea nu sunt adesea puse in practica, in timp ce magistratii, asociatiile profesionale si societateacivila incearca sa elimine lacunele prin initiative individuale. Comisia invita Romania sa stabileasca o cooperare stransa si constructiva intre diferitii actori lanivel politic si judiciar si sa consolideze angajamentul sistemului judiciar in favoare reformei.

Pentru a realiza cu succes procesul de reforma, este necesar un angajament sustinut din partea Romaniei, a Comisiei si a celorlalte state membre. Comisia va sprijini in continuare Romania in acest demers si va prezenta urmatoarea evaluare a progreselor in vara anului 2011.

4. RECOMANDARI

Avand in vedere evaluarea progreselor realizate de Romania in ceea ce priveste indeplinirea obiectivelor de referinta stabilite in cadrul MCV, Comisia invitaRomania sa ia masuri imediate in urmatoarele domenii:

Recomandari privind reforma sistemului judiciar

Reamintind recomandarile nesolutionate din iulie 2009, in special in ceea ce priveste adoptarea unei legi de punere in aplicare si desfasurarea unor studii de impact pentrucele patru noi coduri, aplicarea unei abordari flexibile si bazate pe prioritati in ceea ce priveste resursele umane, precum si in legatura cu masurile de urmarire a recomandarilor formulate de grupul de lucru privind individualizarea pedepselor pentru infractiunile de coruptie, Comisia invita Romania sa ia masuri imediate inurmatoarele domenii:

(1) initierea unei analize independente a performantei sistemului judiciar si operarea modificarilor structurale necesare, inclusiv, daca este cazul, transferul magistratilor. Romania ar trebui sa adopte, de asemenea, masuri imediate de reducere a dezechilibrelor din punct de vedere al capacitatilor prin extinderea transferului de posturi vacante intre circumscriptiile teritoriale si intre gradele de jurisdictie, precum si prin recurgerea pe scara mai larga la delegarea magistratilor in zone confruntate cu probleme acute in materie de resurse umane;

(2) asigurarea unei tranzitii usoare si corecte din punct de vedere legal catre un nou Consiliu Superior al Magistraturii, respectand cerintele legii privind eligibilitatea candidatilor;

(3) cresterea capacitatii Institutului National al Magistraturii (INM) in ceea ce priveste formarea initiala si continua si luarea de masuri in vederea garantarii unor standarde profesionale adecvate pentru toti noii magistrati, de exemplu prin extinderea cerintei de a promova examenul de capacitate la toate persoanele recrutate; planificarea capacitatii INM in conformitate cu previziunile anuale privind nevoile de recrutare si de formare;

(4) luarea in considerare a unei revizuiri a competentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin reducerea competentei de a judeca in prima instanta si prin limitarea judecarii in recurs la chestiunile de drept; luarea in considerare a aplicarii altor masuri propuse de Inalta Curte printr-un proiect de lege menit sa imbunatateasca unificarea practicii judiciare; asigurarea publicarii integrale a jurisprudentei instantelor si a accesului generalizat la aceasta printr-o baza de date usor de utilizat si cu functionalitati eficiente de cautare;

(5) luarea in considerare a unei reforme aprofundate a sistemului disciplinar; reexaminarea obiectivelor si consolidarea capacitatii si a organizarii inspectiilor judiciare pentru a se asigura concentrarea suficienta pe investigarea disciplinara; adaptarea tipurilor de sanctiuni disciplinare posibile pentru a permite o mai mare varietate a sanctiunilor si luarea de masuri pentru asigurarea pedepselor disciplinare consecvente, proportionale si disuasive; introducerea unei evaluari anuale a performantei inspectiei judiciare.

Recomandari privind lupta impotriva coruptiei

Reamintind recomandarile nesolutionate din iulie 2009, in special in ceea ce priveste monitorizarea cazurilor de coruptie la nivelul instantelor, facilitarea urmaririi penalecare vizeaza fosti si actuali membri ai Parlamentului si ai Guvernului si eliminarea suspendarii judecarii cauzelor atunci cand se invoca exceptii de neconstitutionalitate, Comisia invita Romania sa ia masuri imediate in urmatoarele domenii:

(6) corectarea legii privind ANI in conformitate cu angajamentele asumate de Romania la momentul aderarii; asigurarea unei contributii a ANI care sa fie in continuare eficienta in prevenirea si pedepsirea coruptiei prin pronuntarea de decizii cu caracter obligatoriu privind averile nejustificate pe baza carora sa se poata aplica sanctiuni disuasive; corectarea altor deficiente procedurale identificate in noua lege; promovarea dezvoltarii in continuare a ANI, in special prin modificari ale dispozitiilor legislative privind Consiliul National de Integritate;

(7) continuarea monitorizarii caracterului consecvent si disuasiv al sanctiunilor aplicate de instante in cazurile de coruptie la nivel inalt si promovarea in mai mare masura a constatarilor studiului privind individualizarea pedepselor pentru infractiunile de coruptie in cadrul reuniunilor la nivelul curtilor de apel; identificarea si punerea in aplicare a masurilor destinate imbunatatirii celeritatii proceselor in cazurile de coruptie la nivel inalt;

(8) consolidarea politicii generale anticoruptie, in special prin coordonarea la nivel inalt si pe baza unei evaluari independente a impactului rezultatelor ultimelor doua strategii anticoruptie puse in aplicare din 2005; asigurarea stabilitatii juridice si institutionale a cadrului anticoruptie, inclusiv in ceea ce priveste punerea in aplicare a noului Cod penal si a noului Cod de procedura penala;

(9) achizitii publice: evaluarea eficacitatii cadrului legislativ si a atribuirii responsabilitatilor in randul autoritatilor competente in ceea ce priveste protejarea impotriva conflictelor de interese, precum si efectuarea eventualelor modificari, acolo unde este necesar; luarea in considerare a interzicerii ca functionarii publici cu grad inalt si reprezentantii alesi sa poata beneficia in mod direct sau indirect de contractele comerciale incheiate in numele institutiei lor si instaurarea transparentei depline in acest domeniu;

(10) evaluarea eficacitatii autoritatilor competente in ceea ce priveste punerea in aplicare a legislatiei in domeniul achizitiilor publice si aplicarea masurilor corective destinate imbunatatirii coordonarii diferitelor institutii, precum si a eficientei acestora; stabilirea unor obiective de referinta in ceea ce priveste performanta pentru autoritatile competente in urmatoarele domenii si monitorizarea punerii in aplicare a acestora: activitati de prevenire, activitati de control, sanctionarea conflictelor de interese, cooperarea interinstitutionala si cooperarea cu autoritatile judiciare.

[1] Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare si de verificare a progresului realizat de Romania in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 56).

[2] Raportul se bazeaza pe informatiile furnizate in mod regulat de catre autoritatile romane, in special ca raspuns la chestionarele detaliate trimise de catre Comisie. In lucrarile sale, Comisia a beneficiat de asistenta expertilor si s-a bazat pe documentatia si pe informatiile provenite din mai multe surse. In documentul de lucru al serviciilor Comisiei, anexat la raport, este prezentata evaluarea detaliata efectuata de Comisie in ceea ce priveste progresele inregistrate in raport cu fiecare obiectiv de referintastabilit in decizia privind MCV.

[3] Obiectivul de referinta nr. 2 din MCV prevede: a��Infiintarea, conform celor prevazute, a unei agentii pentru integritate cu responsabilitati in domeniul verificarii patrimoniului, al incompatibilitatilor si al conflictelor de interese potentiale, precum si cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care sa poataduce la aplicarea unor sanctiuni disuasive.a�� (Decizia 2006/928/CE a Comisiei).

[4] Ordonanta de urgenta nr. 76/2010, adoptata de Guvern la 30 iunie 2010.

[5] O serie de cazuri de coruptie la nivel inalt privesc aspecte legate de achizitii publice. Aceste cazuri vizeaza un parlamentar si un judecator la Inalta Curte pentru trafic de influenta intr-un caz de achizitii publice, doi fosti ministri, alti fosti sau actuali parlamentari, precum si o serie de fosti directori ai unor intreprinderi de stat si de alesi locali.