Parchetul e de acord că dosarul Antonescu a fost politic, dar arată că nu sunt motive de revizuire

Procurorul a susţinut marţi �n recursul de la Curtea Supremă �mpotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti de reabilitare parţială a guvernatorului Transnistriei, Gheorghe Alexianu, şi a celorlalţi membri ai cabinetului Antonescu, că dosarul lor a fost "unul politic cu o judecată politică"

�nalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis marţi, 11 martie, să am�ne pentru două săptăm�ni pronunţarea pe recursul Parchetului şi pe recursul fiului lui Gheorghe Alexianu, Şerban Sorin Alexianu.

�n motivele de recurs ale Parchetului General, procurorii afirmă �nsă că soluţia Curţii de Apel Bucureşti ar fi greşită. Primul dintre motivele invocate de anchetatori vizează faptul că demnitarii Guvernului Antonescu nu ar fi cunoscut la momentul comiterii infracţiunii starea de necesitate de care se vorbeşte �n sentinţa Curţii de Apel. "Persoanele pentru care a fost admisă cererea de revizuire ar fi trebuit să cunoască la momentul săv�rşirii infracţiunilor conţinutul actului secret din care rezulta existenţa pericolului şi iminenţa sa, pentru a acţiona �n scopul �nlăturării acestuia�, se arată �n motivele de recurs.

Procurorii au reţinut că, din probele administrate �n dosar, nu rezultă că Ion Antonescu şi colegii săi de guvern ar fi cunoscut �individual sau colectiv� protocolul secret al Tratatului ruso-german. Susţinerea se bazează, �n special, pe lipsa unui document istoric care să ateste acest fapt . Parchetul face referire chiar la declaraţia mareşalului Ion Antonescu din care �nu rezultă că ar fi cunoscut ceva concret cu privire la acest aspect�, mareşalul vorbind doar de �zvonuri cu privire la un pact de neagresiune �ntre Germania şi URSS prin care ar fi fost permis acestora din urmă să ocupe toată Moldova�.

Anchetatorii combat, �n continuarea motivării, şi celelalte aspecte reţinute de judecător, pentru a justifica achitarea inculpaţilor. Astfel procurorii susţin că incidentele zilnice de frontieră, incursiunile aviaţiei ruseşti �n spaţiul aerian rom�nesc, ocupaţia a patru ostroave de pe Dunăre, concentrarea masivă de forţe la frontiera rom�no-sovietică şi alte presiuni ale URSS, "nu pot conduce �n mod automat la o situaţie contrară celei dipuse prin sentinţa penală a cărei revizuire se cere, �ntruc�t aceste �mprejurări erau cunoscute de instanţă la momentul soluţionării cauzei". Cu alte cuvinte, chiar dacă aceste manifestări erau unele de agresiune ele nu ar fi justificat starea de necesitate pentru că Tribunalul Poporului din 1946 nu a apreciat astfel. Această eroare, este după aprecierea procurorilor, una care vizează fondul cauzei şi care nu poate fi �ndreptată prin revizuire ci doar printr-un recurs �n anulare "c�nd acestă cale de atac era permisă de lege�.

�n motivarea recursului, procurorii mai susţin că instanţa nu putea dispune achitarea parţială doar pentru războiul �mpotriva URSS at�ta timp c�t articolul 2 din Legea 312/1945 vizează persoanele care "au hotăr�t declararea sau continuarea războiului contra Uniunii Sovietice Socialiste şi Naţiunilor Unite", ceea ce �nseamnă că legiuitorul a stabilit că este o infracţiune unică declararea războiului contra unuia sau mai multor state enunţate �n textul de lege.

Legat de permisiunea acordată trupelor germane de a intra �n Rom�nia, procurorii afirmă �n motivarea recursului, că nu se poate lua �n cosiderare argumentul potrivit căruia acestea ar fi asigurat "securitatea ţării faţă de URSS, av�nd �n vedere acelaşi protocol secret", deoarece necunosc�nd conţinutul acestui act, Antonsecu şi Guvernul său, nu puteau acţiona �n baza sa. Anchetatorii consideră de asemenea eronată şi susţinerea Curţii de Apel Bucureşti, prin care s-a stabilit că intrarea trupelor germane �n ţară nu ar produs nici un prejudiciu URSS, pentru motivul că infracţiunea nu incriminează acţiunea armatelor germane �mpotriva altor state, ci urmările produse de intrarea armatelor germane �n ţară, asupra Rom�niei.

Mai mult chiar, procurorii afirmă că prin stabilirea nulităţii Pactului Ribbentrop-Molotov, Curtea de Apel Bucureşti ar fi "exces cadrul procesual al cauzei". Ei citează articolul 317 din Codul de prodedură penală care stabileşte că "judecata se mărgineşte la faptă şi la persoana arătată �n actul de sesizare a instanţei, iar �n caz de extindere a procesului penal şi la fapta şi persoan la cere se referă extinderea". Procurorii au mai apreciat că instanţa Curţii de Apel nu ar fi putut declara nul Tratatul ruso-german şi pentru că acesta reprezintă o "convenţie bilaterală internaţională la care Rom�nia nu a fost parte, inculpaţii din prezenta cauză neav�nd niciun rol la �ntocmirea sa".

Ultimul argument, adus de procurori �n motivarea recursului, priveşte caracterul de act internaţional al �nţelegrii �ncheiate �ntre Moscova şi Berlin la 23 august 1940. Astfel, dacă protocolul secret nr. 3 al Pactului Ribbentrop-Molotov constituie o �ncălcare a legilor internaţionale � acest aspect nu putea fi constatat de o instanţă naţională investită cu judecarea unei cauze penale care nici nu viza săv�rşirea vreunei infracţiuni de către semnatarii actului�.

�n replică avocatul Florin Chertişanu, apărătorul fiului lui Gheorghe Alexianu, spus că Parchetul ar susţine că de fapt pactul Ribbentrop-Molotov nu ar avea relevanţă �n judecarea cauzei, lucru care ar fi total fals .

Chertişanu a explicat că acest pact a stat de fapt la baza declanşării celui de-al doilea război mondial, iar acest document este esenţial pentru soluţionarea cauzei.

Avocatul susţine că �n mod greşit la acea dată inculpaţii au fost acuzaţi că "au militat şi permis intrarea armatelor germane pe teritoriul ţării, au hotăr�t declararea sau continuarea războilui contra URSS şi Naţiunilor Unite n-au respectat regulile internaţionale cu privire la conducerea războilui, au supus la un tratament inuman pe prizonierii sau ostaticii de război, au ordonat sau desăv�rşit acte de teroare, cruzime sau suprimare asupra populaţiei din teritoriile �n care s-a purtat războiul�.

Astfel acesta a arătat că �n 1941 Rom�nia era deja o ţară ocupată de trupele germane astfel că nu mareşalul Antonescu a fost cel care a permis trupelor germane să treacă prin Rom�nia.

Florin Chertişanu a mai explicat instanţei supreme că Tribunalul Poporului care i-a condamnat pe membrii cabinetului Antonescu şi pe Gheorghe Alexianu era de fapt o instanţă politică.

�Ancheta a fost făcută la Moscova, legea a fost făcută la Moscova şi soluţia �n acest dosar a fost dată tot de la Moscova. Acest lucru mă face pe mine să cred că profesorul Alexianu a fost omor�t nevinovat. Cele 148 de volume de dosar �n baza căruia a fost condamnat nu au fost văzute de nimeni niciodată�, a spus avocatul Chertişanu.

Procesul a �nceput �n 28 aprilie 1998, c�nd Şerban Sorin Alexandru Alexianu, fiul fostului guvernator al Transnistriei, Gheorghe Alexianu, a formulat o cerere de revizuire �mpotriva sentinţei penale, nr.17/17 mai 1946, a Tribunalului Poporului din Bucureşti. �ntre anii 2000 şi 2006, dosarul s-a plimbat de la Parchetul General, la �nalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Curtea de Apel Bucureşti şi �napoi la instanţa supremă, pentru a se clarifica criteriile de competenţă a magistraţilor care ar fi putut să rezolve acestă solicitare.

�n cele din urmă s-a stabilit că instanţa abilitată este Curtea de Apel Bucureşti pentru că "chiar dacă infracţiunile intrau �n competenţa altei instanţe şi chiar dacă infractorii erau militari, �ntruc�t acastă instanţă a preluat competenţa Tribunalelor Regionale, �n prezent desfiinţate".

�ntr-o primă fază cererea de revizuire a fost respinsă de Secţia l Penală a Curtea de Apel Bucureşti (CAB) ca ne�ntemeiată. Decizia CAB a fost �nsă casată de �nalta Curte de Casaţie şi Justiţie (�CCJ) care a trimis cauza spre rejudecare.

Pe 5 decembrie 2006, CAB admite cererea de revizuire formulată �n numele lui Gheorghe Alexianu şi �rejudecă cauza �n fond, �nsă numai �n raport cu conţinutul dezvăluit de Protocolul secret nr.3 din pactul Ribbentrop-Molotov, �ncheiat la 23 august 1939 �ntre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică bolşevică, ce relevă �mprejurări noi, necunoscute de Tribunalul Poporului la data soluţionării cauzei�.

�n 1946, Tribunalul Poporului din Bucureşti i-a condamnat pe Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Horia Sima, Constantin Pantazi, Constantin Vasiliu, Dragoş Titus, Ion Marinescu, Traian Brăileanu, Dumitru Popescu, Constantin Petrovicescu, Constantin Dănulescu, Constantin Buşilă, Nicolae Mareş, Petre Tomescu, Vaslie Dimitriuc, Mihail Sturza, Ioan Protopopescu, Corneliu Georgescu, Constatin Papanace, Vasile Iasinschi, Gheorghe Alexianu, Radu Lecca şi Eugen Cristescu pentru mai multe infracţiuni de � dezastrul ţării prin săv�rşirea de crime de război�, la pedepse cu moartea, detenţiunea grea pe viaţă sau muncă silnică.

La acea dată inculpaţii au fost acuzaţi că "au militat şi permis intrarea armatelor germane pe teritoriul ţării, au hotăr�t declararea sau continuarea războilui contra URSS şi Naţiunilor Unite, n-au respectat regulile internaţionale cu privire la conducerea războilui, au supus la un tratament inuman pe prizonierii sau ostaticii de război, au ordonat sau desăv�rşit acte de teroare, cruzime sau suprimare asupra populaţiei din teritoriile �n care s-a purtat războiul, au ordonat sau săv�rşit represiuni colective sau individuale �n scop de persecuţie politică sau de motive rasiale asupra populaţiei civile, au organizat munci excesive sau deplasări şi transporturi de persoane �n scopul exterminării acestora, au părăsit teritoriul naţional pentru a se pune �n slujba hitlerismului sau fascismului şi au atact ţara prin scris, prin grai sau oice alt mod, şi-au �nsuşit ilicit sau abuziv bunuri private sau publice din teritoriile �n care s-a purtat războiul, au realizat averi �n mod ilicit, cu ocazia participării la conducerea războiului �n orice calitate, ori profit�nd de legătura lor cu asemena persoane sau de legiuirile şi măsurile cu caracter hitlerist, legional sau rasial, au ordonat sau iniţiat �nfiinţări de ghetouri, lagăre de internare ori deportări din motive de persecuţie politică sau rasială, au ordonat edictarea de legiuiri sau măsuri nedrepte de concepţie hitleristă, legionară sau rasială ori au practicat- cu intenţie- o execuţie excesivă a legilor derivate din starea de război sau a disoziţiunilor cu caracter politic sau rasial, s-au pus �n slujba hitlerismului sau fascismului şi au contribuit prin fapte proprii la realizarea scopurilor lor politice sau la aservirea vieţii economice a ţării �n detrimentul intereselor poporului rom�n�.

Curtea de Apel Bucureşti a decis că dispoziţiile Decretului-lege 312/1945 ce reglementează crimele contra păcii sunt constituţionale � numai �n măsura �n care nu exclud drept cauză legitimă justificată, apărarea preventivă a statului rom�n aflat �n stare de necesitate�. Totodată instanţa a respins excepţiile de neconstituţionalitate invocate de revizuient ca lovite de excepţia lucrului judecat, �n cazul de retroactivitate a crimelor şi limitarea dreptului la recurs sau ca nefondate, pentru retroactivităţii prelungirii termenului de aplicare a Decretului-lege 312/1945 prin legea nr.61/1945.

Curtea de Apel Bucureşti a anulat �n parte decizia din 1946 deoarece a constatat că Protocolul Secret nr.3 al pactului Ribbentrop- Molotov a stat la baza gravelor agresiuni teritoriale pe care le-a suferit Rom�nia �n vara lui 1940 din partea URSS, Ungariei şi Bulgariei. Prin aceste agresiuni statul rom�n a pierdut aproximativ şapte milioane de locuitori şi 100.000 de kilometri pătraţi.

Judecătorul Adrian Viorel Podar a apreciat că pactul ruso- german a �ncălcat normele dreptului internaţional, cu privire la integritatea teritorială a statelor, � fiind prin urmare nul�. Concret, decizia de achitare, pronunţată de Curtea de Apel, priveşte numai acuzaţiile privind colaborarea militară Rom�nia - Germania �n cadrul Alianţei Tripartite şi agresiunea armată �mpotriva Uniunii Sovietice.

�n motivarea deciziei CAB, magistratul susţine că "războiul Rom�niei �mpotriva Uniunii Sovietice (�nceput la 22 iunie 1941 şi purtat p�nă la �nlăturarea iminenţei pericolului militar sovietic) a fost legitim, fiind defăşurat �n stare de necesitate, ca război de apărare preventivă, �mpotriva ameninţărilor armate ce au continuat la frontiera de est a Rom�niei".

�n 1940, �n Rom�nia starea de necesitate a fost instaurată după pierderea Basarabiei, Bucovinei de Nord, Transilvaniei de Nord-Vest şi Cadrilaterului, �n consecinţă instanţa CAB a apreciat că războiul a fost legitim � fiind desfăşurat �n stare de necesitate,ca război de aparare preventivă, �mpotriva ameninţărilor armate ce au continuat la frontiera de est a Rom�niei". Instanţa a stabilit că dată fiind calitatea de necesitate a acestui război a făcut ca acesta să fie purtat p�nă la �nlăturarea pericolului militar sovietic.

Magistratul Viorel Adrian Podar a folosit �n sprijinul deciziei sale o hotăr�re a Tribunalului din Tokio care a stabilit că Olanda a declarat, �n mod legal, război Japoniei, deoarece aceasta anunţase anterior că va anexa teritoriile olandeze din Pacific. Din aceste motive instanţa a decis că Ion Antonescu şi ceilalţi demnitari rom�ni nu au �ncalcat articolul 3 din Convenţia de definire a agresiunii din 1933, �ntruc�t războiul �nu s-a bazat pe justificari de natura subiectiva, ci pe una legala, �nlăturarea stării de necesitate�. Tot �n baza acestor argumente CAB a stabilit şi că permiterea pătrunderiii truplor germane �n Rom�nia, �n codiţiile pactului Ribbentrop-Molotov � nu �ntruneşte elementele constitutive ale crimei contra păcii numai �n raport cu Uniunea Sovietică. Curtea a extins efectele revizuirii de la Gheorghe Alexianu şi asupra celorlalţi condamnaţi din dosar şi a dispus achitarea acestora.

�n ceea ce priveşte �nsă statele balcanice situate �n afara graniţelor de securitate al Pactului Tripartit sau Uniunii Sovietice, intrarea armatei hitleriste pe teritoriul rom�nesc a contribuit indirect la agresiunea Germaniei asupra Iugoslaviei şi Greciei. CAB a susţinut că, �n cazul crimelor contra umanităţii nu pot fi �nsă justificate de Pactul Ribbentrop- Molotov şi �n consecinţă cererea de revizuire sub acest aspect a fost respinsă. Legat de acest aspect instanţa a reţinut că revizuientul nu a putut dovedi �fapte sau �mprejurări noi, necunoscute tribunalului Poporului, care să impună revizuirea cauzei�. �n acest caz judecătorul a făcut referire la faptul invocat de către fiul lui Gheorghe Alexianu, care a declarat instanţei că tatăl său ar fi fost judecat de sovietici, �nainte de luna mai 1945, �n Odessa, pronunţ�ndu-se achitatea sa �n legătură cu guvernarea din Transnistria. P�nă acum documentul nu a putut fi �nsă procurat şi prezentat instanţei.