Consiliul Concurentei lanseaza raportul �Provocarile pietei unice si concurenta in sectoare sensibile�

Obiectivul raportului este de a identifica o serie de probleme din noua domenii ale economiei nationale respectiv: energetic, transport feroviar, achizitii publice, comunicatii electronice, preturi reglementate, agroalimentar, retail, asigurari si gaze naturale, din perspectiva relatiei concurenta a�� competitivitate a�� bunastarea consumatorului final.

a��Speram ca si acest raport sa suscite un real interes in vederea identificarii celor mai adecvate masuri pentru cresterea gradului de concurenta, scaderea preturilor si diversificarea optiunilor consumatoruluia��,a declarat domnul Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

Raportul arata ca, in ceea ce priveste pietele reglementate/administrate, preturile sectoare cresc mai repede decat preturile de pe pietele libere. Acest lucru demonstraza ca autoritatile de reglementare nu au forta necesara pentru a impune agentilor economici criterii de eficienta economica. Consiliul Concurentei are dreptul sa intervina pe aceste piete atunci cand exista indicii
privind eventuale practici anticoncurentiale; totusi, daca practicle anticoncurentiale sunt determinate de implicarea directa a statului in politica de preturi, autoritatea de concurenta poate intampina dificultati in a le proba .

Analizele realizate de Consiliul Concurentei in sectorul productiei agroalimentare (pe pietele cerealelor de panificatie - graul si cea a laptelui, pe relatia producator-procesator) au evidentiat cel putin trei probleme majore cu impact direct asupra nivelului de competitivitate si de performanta:

• gradul ridicat de fragmentare a exploatatiilor agricole;


• puterea de negociere net inferioara a producatorilor agricoli in relatia cu procesatorii;


• reticenta producatorilor agricoli fata de sistemul de asociere practicat in celelalte state membre UE.

Autoritatea de concurenta isi propune sa colaboreze activ cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru eficientizarea mecanismelor concurentiale, in vederea identificarii de solutii care sa conduca la un echilibru al pietelor.
Analiza sectorului de retail pune in evidenta faptul ca, pe acest segment, piata este deschisa, dinamica, concurentiala, cu bariere la intrare relativ reduse pentru intreprinderi, fara posibilitatea ca vreunul dintre marii retailer-i sa manifeste putere de piata mai mare decat restul competitorilor.
Exista inca o serie de reglementari care limiteaza buna functionare a mecanismelor de piata, cel putin din punct de vedere concurential. Din aceasta perspectiva, Consiliului Concurentei sustine ca elementele care nu permit, in totalitate, transferul de bunastare catre consumatorul final trebuie eliminate din cuprinsul oricaror acte normative.
Un instrument important in buna functionare a pietelor este continuarea aplicarii normelor de concurenta, pentru a sustine combaterea practicilor anticoncurentiale si pentru asigurarea conditii echitabile pentru toti operatorii economici din sectorul de retail.

Domeniul achizitiilor publice si concesiunilor reprezinta principalul mecanism de interactiune public-privat in ceea ce priveste alocarea de resurse . Ca urmare, este o zona expusa riscului de practica anti-competitiva, mai ales prin distorsiunile provocate de coruptie. Desi in ultimii ani alinierea la cadrul si practica europeana a inregistrat pasi importanti, Romania mai are de facut
pasi importanti in ce priveste integritatea practicilor de achizitii publice. Crearea unui nucleu de expertiza dedicat strict achizitiilor publice, protocolalele de colaborare incheiate cu ANRMAP, UCVAP, CNSC si experienta de pana acum confera Consiliului Concurentei o putere sporita de analiza a efectelor de piata a functionarii sistemului de achizitii.

Desi marii producatori de energie sunt inca controlati de stat, piata de electricitate din Romania este competitiva. Romania a adoptat inca din 2000 unul dintre cele mai liberalizate modele din Europa (concurenta pe piata angro si piata de retail). De cele mai multe ori, concurenta reala, in beneficiul consumatorului, este denaturata de abordarile institutiilor publice cu atributii in domeniu . Este vorba de politica de preturi reglementate pentru consumatorii captivi, concentrarile economice proiectate, si reglementari suboptime pentru reteaua de transmisie.
Consiliul Concurentei va continua sa monitorizeze permanent piata, sanctionand orice comportament anticoncurential si va colabora permanent cu autoritatea de reglementare din domeniu, in vederea eliminarii oricaror bariere in calea liberei concurente.

in ceea ce priveste piata de gaz din Romania, exisa factori externi si interni care conduc la influente semnificative asupra acesteia: numarul de jucatori din piata, infrastructura critica, integrarea in piata de gaz a UE. Atat la nivelul productiei, cat si la cel al distributiei exista cativa jucatori mari si un numar in crestere de jucatori mici. Existenta jucatorilor mari poate conduce la
aparitia unor intelegeri anticoncurentiale de impartire a pietei.
Consiliul Concurentei va urmari comportamentul operatorilor pe piata si schimbarile in structura acesteia astfel incat sa incurajeze intrarea de noi operatori pe piata . Pentru o mai buna functionare a pietei, Consiliul Concurentei sustine utilitatea organizarii unei burse a gazelor naturale.

Pe piata comunicatiilor electronice, Consiliul Concurentei considera ca realizarea unei concurente efective, pe baza de infrastructuri, intre furnizorii de retele si servicii de comunicatii electronice, constituie cel mai bun mijloc de a mentine si stimula concurenta, in vederea promovarii intereselor consumatorilor.

Piata serviciilor de transport feroviar de marfa este o piata libera, unde preturile se formeaza pe baza cererii si ofertei. Aparitia unui numar de operatori puternici pare a fi, pe termen mediu, cea mai buna garantie pentru concurenta .

in ceea ce priveste sectorul de asigurari, au fost identificati o serie de factori de limitare aconcurentei pe piata, cum ar fi reglementari excesive care pot genera costuri administrative importante, transparenta limitata a produselor, penalitatile pe care consumatorul le suporta la rezilierea contractelor, slaba dezvoltare a canalelor de distributie, altele decat cel prin agenti.

Alegerea acestor sectoare a avut la baza faptul ca ele detin o pondere mare in ansamblul economiei si au un grad mai redus de concurenta datorita specificului lor. Ca urmare, influenta lor poate fi vatamatoare la nivel macroeconomic, mai ales prin efectele propagate si in alte sectoare . De asemenea, poate fi afectat un numar mare de consumatori, care se vad astfel lipsiti de posibilitatea de a alege.