Punctul de vedere al Ministerului Justiţiei �n legătură cu Proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr.26/1990

Punctul de vedere al Ministerului Justiţiei �n legătură cu Proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerţului şi a Legii camerelor de comerţ din Rom�nia nr. 335/2007, afişat pe site-ul Ministerului pentru �ntreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale la data de 28.03.2008
Aspecte privind constituţionalitatea Proiectului de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerţului şi a Legii camerelor de comerţ din Rom�nia nr. 335/2007 (Proiectul)

1. Condiţiile art.115 alin.(4) din Constituţie nu sunt �ntrunite, �ntruc�t nu există �o situaţie extraordinară� care să justifice modificarea structurală a registrului comerţului.

Justificarea prezentată �n Nota de fundamentare care �nsoţeşte Proiectul este raportată, mai degrabă la deficienţe �n activitatea camerelor de comerţ dec�t a eventualelor lacune �n exercitarea serviciului public de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi oficiile registrului comerţului de pe l�ngă tribunale.


2. Se �ncalcă dispoziţiile art.136 alin.(4) din Constituţie.

Măsurile propuse au ca efect concesionarea acestui serviciu public de interes general, prin transferul �n gestiunea camerelor de comerţ, cu nerespectarea principiilor egalităţii de tratament, transparenţei şi proporţionalităţii pe care, potrivit interpretării Curţii Constituţionale, trebuie să se bazeze concesionarea unui serviciu public .


3. Nu sunt respectate garanţiile prevăzute de art.44 din Constituţie

Dispoziţiile art.VI din Proiect, potrivit cărora reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a Rom�niei �ncheie contracte de �nchiriere cu alte persoane care au drept de proprietate asupra imobilelor deţinute actualmente de ONRC instituie o limitare a dreptului de proprietate al terţilor cu care ONRC a �ncheiat contracte de �nchiriere.

Aspecte care aduc atingere dreptului comunitar �n materie

4. Proiectul contravine Directivei 2003/58/CE, prin eliminarea propusă a alin.(2)-(5) ale art.51 din Legea nr. 26/1990, privind procedura de �nregistrare electronică. Aceasta anihilează progresele realizate deja, prin sistemul de formulare electronice inteligente, fiind implementat la nivelul tuturor oficiilor registrului comerţului.

5. Articolul VII din Proiect nu prevede suficiente garanţii privind implementarea obligaţiilor decurg�nd din standardele europene �n privinţa publicităţii, �n termenele legale şi a celor privind funcţia de control al statului �n acest domeniu, pun�ndu-se sub semnul �ndoielii capacitatea acestuia de a răspunde obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene.

Aspecte privind legalitatea


6. Serviciul public. Acte de autoritate publică

Punctul 2 din Proiect prevede că doar conducerea ONRC şi a oficiilor registrului comerţului este �nvestită a �ndeplini un serviciu de interes public, actele ��ncheiate� de aceste persoane fiind considerate de autoritate publică, or fiecare componentă a activităţii de �nregistrare �n registrul comerţului este un act de autoritate publică. Reducerea acestei categorii la conducerea ONRC şi a oficiilor registrului comerţului �ncalcă nu numai prevederi legale punctuale, ci �nseşi principiile pe care se bazează funcţionarea acestui serviciu public .

De asemenea, prin introducerea alin.(6) la art. 8 (care conferă conducerii ONRC şi oficiilor registrului comerţului competenţa de a dispune �nregistrarea �n registru a unor menţiuni, fără nici o altă formalitate) se produce confuzie �n legătură cu temeiul �nregistrării, �ntruc�t celelalte prevederi ale Legii nr. 26/1996, precum şi alte acte normative prevăd că �nregistrarea �n registrul comerţului se realizează �n baza �ncheierii judecătorului delegat .


7. Taxe şi tarife pentru operaţiunile efectuate

Noţiunea de taxă nu poate fi folosită pentru a desemna preţul unui serviciu prestat de o entitate privată. Taxele fac parte din categoria veniturilor bugetare şi reprezintă plăţi efectuate de persoanele fizice şi juridice pentru serviciile prestate acestora de către instituţii publice. Prin urmare, sumele colectate cu acest titlu nu pot constitui surse de finanţare a unei entităţi private.


8. Acordarea folosinţei gratuite a bunurilor �cu care au fost dotate ONRC şi oficiile registrului comerţului�

�n proiect se propune ca bazele de date ale ONRC şi ale oficiilor registrului comerţului să fie preluate de camere, iar bunurile cu care acestea au fost dotate să treacă �n folosinţa gratuită a Camerei de Comerţ şi Industrie a Rom�niei, temeiul legal invocat fiind art. 41 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile.

Ordonanţa nr. 26/2000 nu se aplică persoanelor juridice de utilitate publică - asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii de acest fel - �nfiinţate prin legi, ordonanţe, decrete-lege, hotăr�ri ale Guvernului sau prin orice alte acte de drept public, acestea din urmă fiind supuse reglementărilor speciale care stau la baza �nfiinţării şi funcţionării lor (art. 85 din Ordonanţă).


9. �ncălcarea exigenţelor de tehnică legislativă impuse de Legea nr. 24/2000

Textul proiectului prezintă o serie de incoerenţe (la art. III din proiect se prevede că, deşi ONRC şi registrele devin structuri fără personalitate juridică ce �şi desfăşoară activitatea pe l�ngă camerele de comerţ, personalul actual fiind preluat, totuşi cererile de �nregistrare depuse deja sunt soluţionate ��n continuare de ONRC din subordinea MJ); situaţii de dublă reglementare (art. 9 alin. (2), �n raport cu art. 2 alin. (2)); trimiteri vagi (�reglementări comunitare�).

Aspecte privind oportunitatea

In legatura cu oportunitatea exercitarii serviciului public al registrului comerţului �n sistem cameral, �nmodalitatea propusă de Proiect, mentionam considerentele de mai jos:


10. Organizarea serviciului public este o prerogativă a statului

Organizarea serviciilor publice este un atribut ce revine statului iar, �n situaţiile excepţionale, �n care se permite entităţilor private să le �ndeplinească, statul este obligat să �şi asigure mecanisme corespunzătoare de control a activităţii acestora.


11. Ministerul Justiţiei este pus �n dificultate �n �ndeplinirea obligaţiilor sale de raportare a evoluţiei transpunerii şi implementării directivelor comunitare �n materia societăţilor comerciale

MJ a avut calitatea de integrator al capitolului 5 de negocieri Dreptul societăţilor comerciale de la �nceperea negocierilor de aderare �n februarie 2000. �n această calitate, MJ a avut obligaţia de a monitoriza angajamentele asumate de Rom�nia la acest capitol şi continuă a avea obligaţia de raportare a transpunerii şi implementării acquis-ului comunitar �n domeniul societăţilor comerciale.


12. Nu există deficienţe �n exercitarea serviciului public care să justifice modificarea structurală a acestuia (aspect relevat de rapoarte de evaluare obiective); dimpotrivă au existat aprecieri negative asupra activităţii registrului �n perioada �n care acesta era ţinut de camerele de comerţ.

a) �n Raportul Comisiei Europene de monitorizare a progreselor �nregistrate de Rom�nia �n procesul de aderare-2005, se apreciază că �structurile de implementare (a directivelor comunitare �n materie) au fost create şi funcţionează adecvat.� Se subliniază �nsă că �Registrul Comerţului trebuie să �şi asigure continuitatea personalului şi să se pregătească pentru �nregistrarea entităţilor legale europene.� Se arată, de asemenea, că �trebuie continuate eforturile de �mbunătăţire at�t a raportărilor financiare a societăţilor rom�neşti, c�t şi a supravegherii eficiente a societăţilor care nu se conformează prevederilor legale.�

b) Raportul de evaluare al GRECO pentru Rom�nia-2005 a reţinut că Registrul Comerţului a fost transferat de la camerele de comerţ la MJ �n 2002, pentru a consolida caracterul public al registrului. Persoanele intervievate de experţii GRECO au confirmat că Registrul funcţionează mult mai eficient după transferul la MJ.


13. Judecătorul delegat, parte a autorităţii judecătoreşti, nu poate funcţiona pe l�ngă o cameră de comerţ

Legislaţia rom�nă nu cunoaşte dec�t instituţia delegării judecătorului pe l�ngă o instituţie publică (sau structură �n cadrul unei astfel de instituţii; ex. judecătorul delegat pentru executarea hotăr�rilor judecătoreşti; judecătorul desemnat la Biroul electoral central), iar nu pe l�ngă o cameră de comerţ.
Dată fiind legătura indisolubilă a activităţii de verificare a legalităţii operaţiunilor de �nregistrare de către judecătorul de legat cu actul de justiţie, apreciem că este necesară menţinerea oficiilor registrului comerţului pe l�ngă tribunale.


14. �mbunătăţirea procedurii de �nregistrare

�n Nota de fundamentare se arată că finalitatea proiectului este cea de �mbunătăţire a procedurii de �nregistrare. Cu toate acestea, �n textul propus nu figurează dispoziţii de natură procedurală care să confere garanţii că transferul instituţional va determina ameliorări �n exercitarea serviciului public.


15. Există solide argumente de drept comparat �n favoarea menţinerii actualului statut al ONRC

�n studiul recent realizat de Grefa Tribunalului Comercial din Paris a fost relevat faptul că �n optsprezece State Membre ale Uniunii Europene registrul comerţului este ţinut de o instituţie publică, doar �n două State Membre opt�ndu-se pentru gestionare �n sistem cameral, dar şi �n această situaţie camerele sunt fie instituţii publice, fie controlate de o instituţie publică.
Astfel,
a. �n regim de instituţie publică, registrul funcţionează �n Austria, Bulgaria, Cehia, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Slovenia, Polonia, Spania, Ungaria, (�n subordinea MJ sau a tribunalelor); �n Belgia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Malta, Suedia (�n subordinea altui minister, de preferinţă al economiei sau finanţelor) � 18 state;
b. �n Italia, camerele de comerţ sunt instituţii publice �n cadrul administraţiei publice locale;
c. �n Olanda, camerele de comerţ se află sub controlul Ministerului Afacerilor Comerciale, care �i şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli;

d. un caz particular este Bulgaria, unde �nregistrarea operatorilor economici se face �ntr-un registru ţinut de tribunal, dar există şi un registru al comerţului, �n care �nregistrarea este opţională şi nu obligatorie, ţinut din proprie iniţiativă de sistemul cameral, organizat conform aceloraşi principii cu al celui din Rom�nia.