Astfel, din anul 1999, Inspectia Muncii functioneaza ca organ de control in subordinea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, avand urmatoarele obiective principale:a) controlul aplicarii prevederilor legale referitoare la relatiile de munca, la securitatea si sanatatea in munca, la protectia salariatilor care lucreaza in conditii deosebite;b) informarea autoritatilor competente despre deficientele legate de aplicarea corecta a dispozitiilor legale in vigoare;c) furnizarea de informatii celor interesati despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislatiei muncii;d) asistarea tehnica a angajatorilor si a angajatilor, pentru prevenirea riscurilor profesionale si a conflictelor sociale;e) initierea de propuneri adresate Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale pentru imbunatatirea legislatiei existente si elaborarea de noi acte legislative in domeniu .Dinamica inregistrata in ultimii ani in domeniul relatiilor de munca, se reflecta in hotararea legiuitorului de a aduce modificari esentiale in ceea ce priveste reglementarea raporturilor de munca, si totodata, a legislatiei care priveste sanatatea si securitatea in munca .Evolutia inregistrata in ansamblul actelor normative care reglementeaza domeniul de competenta al Inspectiei Muncii se reflecta nu numai in legislatia interna, ci si in ratificarea unui numar insemnat de conventii adoptate in cadrul O.I.M., in calitatea Romaniei de semnatara a Tratatului de la Versailles din 1919 si membra fondatoare a O.I.M.Avand in vedere aceste considerente este necesara modificarea si completarea Legii nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, republicata, institutie care trebuie sa-si indeplineasca functiile prin raportarea acestora la realitatile sociale cu care se confrunta in timpul indeplinirii atributiilor de control . Astfel, se au in vedere conexiunile si interferentele existente intre legislatia ce reglementeaza exercitarea autoritatii de stat de catre Inspectia Muncii si inspectoratele teritoriale de munca, in domeniile sale de competenta, si atributiile institutiei reglementate in art. 254 din Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, care fac necesara intarirea activitatii de control a institutiei.
Schimbari preconizatePrin elaborarea acestei legi se are in vedere redefinirea functiilor Inspectiei Muncii in acord cu dinamica legislatiei europene si a prevederilor conventiilor ratificate de tara noastra, precum si cu necesitatea adaptarii la noile cerinte legate de reorganizarea institutiilor publice.Astfel, proiectul contribuie la promovarea unei politici complexe elaborate cu scopul de a asigura aplicarea prevederilor legale, generale si speciale, in domeniul relatiilor de munca, al securitatii si sanatatii in munca si al supravegherii pietei.In procesul de analizare a oportunitatii elaborarii acestui proiect de act normativ, a fost identificat un set de modificari si completari care vizeaza, in principal, aspecte referitoare la:- definirea functiilor principale ale Inspectiei Muncii, avand in vedere prevederile Conventiei nr. 81/1947 si in acord cu triplul rol pe care institutia il indeplineste, si anume: de indrumator al angajatorilor si angajatilor, de control si de sanctionator;- reformularea atributiilor generale si speciale, distinct pe domenii: relatii de munca, securitate si sanatate in munca, supravegherea pietei, in concordanta cu noile prevederi legale si eliminarea celor preluate de catre alte institutii;- instituirea functiei de inspector de munca cu statut special, in cadrul categoriei functiilor publice specifice. Rolul inspectorului de munca este acela de a controla si constata modul de aplicare a legislatiei existente in domeniul de competenta, fiind un instrument activ al vointei autoritatii statului in protejarea angajatilor, prin investirea acestuia cu exercitiul autoritatii de stat;- indeplinirea atributiei de control a clauzelor cuprinse in contractele individuale de munca si a contractelor colective de munca la nivel de unitati, pe care le inregistreaza, asigurand si evidenta acestora;- crearea cadrului legal pentru elaborarea Statutului inspectorului de munca, in vederea intaririi capacitatii de control a institutiei si pentru indeplinirea masurilor stabilite in Memorandumul de intelegere intre Comunitatea Europeana si Romania;- reformularea reglementarilor referitoare la conducerea Inspectiei Muncii, prin corelarea acestora cu noile prevederi legislative si asimilarea functiilor de inspector general de stat, inspector general de stat adjunct si inspector sef, respectiv inspector sef adjunct cu functia de inspector de munca, cu atributii de control;- reglementarea unor masuri de protectie pentru personalul Inspectiei Muncii si al inspectoratelor teritoriale de munca impotriva amenintarilor, violentelor sau a oricaror fapte care ii pun in pericol pe ei, familiile si/sau bunurile lor, precum si reglementarea posibilitatii de a beneficia de asistenta juridica suportata de catre institutia din care fac parte in cazurile in care actele si faptele indeplinite in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, in limitele si respectarea prevederilor legale, fac obiectul unor proceduri judiciare;- reglementarea unor mijloace coercitive impotriva comportamentului necorespunzator al angajatorilor care se sustrag respectarii prevederilor legale. Lipsa unor masuri severe si a unor sanctiuni corespunzatoare si proportionale cu gravitatea faptei ar conduce la pierderea credibilitatii pe care trebuie sa o aiba inspectorul de munca, altfel actiunea sa ramane lipsita de eficacitate;- constituirea la nivelul Inspectiei Muncii si al inspectoratelor teritoriale de munca a unui Consiliu Consultativ Tripartit, cu rol de dialog social, a carui reprezentanti vor fi desemnati atat din cadrul institutiilor mentionate anterior, cat si din cadrul confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national;- preluarea activitatii a€˛Revista Obiectiva€¯ ale carei atributii se stabilesc prin Regulamentul de Organizare si Functionare a Inspectiei Muncii, aprobat prin hotarare de Guvern.De asemenea, s-a considerat necesara majorarea cuantumului amenzilor contraventionale pentru eficientizarea actului de control si responsabilizarea angajatorilor cu privire la impiedicarea inspectorilor de munca sa exercite controlul, la obligatia acestora de a pune la dispozitia inspectorilor de munca documentele solicitate si la indeplinirea masurilor lasate de inspectorii de munca, in vederea eliminarii deficientelor constatate.Corelativ cu majorarea cuantumului amenzilor contraventionale s-a prevazut si posibilitatea contravenientilor de a achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate dinminimul amenzii prevazute de lege, corespunzator faptei pentru care a fost sanctionat.Este foarte important ca inspectorul de munca sa aplice sanctiuni proportional cu gravitatea faptelor savarsite de entitatile controlate, pentru a nu lasa lipsit de efecte obiectivele urmarite prin actele de control .Tinand seama de importanta deosebita a activitatii de control a Inspectia Muncii si inspectoratelor teritoriale de munca in domeniile relatiilor de munca, al securitatii si sanatatii in munca si al supravegherii pietei produselor pentru care a fost desemnata, este necesara adoptarea acestui proiect de act normativ.
14 – 26.06.2021: ITM a aplicat amenzi de aproximativ 10 mil. de lei aplicate pentru nerespectarea prevederilor legale in domeniul relatiilor de munca si al securitatii si sanatatii in munca 01 Jul 2021 | 2017
Aplicarea unitara a prevederilor referitoare la acordarea zilelor libere pentru parintii din familiile monoparentale care isi supravegheaza copiii 15 Mar 2021 | 1007
REVISAL 2021. Forma actualizata pusa la dispozitie de Inspectia Muncii 27 Dec 2020 | 3373
Inspectia Muncii a aplicat amenzi de peste 3 mil. de lei de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 55/2020 21 Oct 2020 | 1602
Peste 4500 de angajatori au fost verificati de inspectorii de munca in ultima saptamana 30 Sep 2020 | 1527
M. Muncii: Digitalizarea si simplificarea relatiilor de munca 09 Sep 2020 | 1497
Fenomenul muncii subdeclarate. Reglementare si probleme practice Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati
Angajatorii au obligatia de a permite salariatilor verificarea sistemului de masurare a duratei timpului de lucru zilnic Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene
Functia publica sub imperiul Noului Cod Administrativ (V) Sursa: Irina Maria Diculescu
Calificarea juridica si natura fiscala a diurnei externe, a cheltuielulor cu transportul si cazarea. Deducerea diurnei externe. Legislatie incidenta Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana
Conditii privind incadrarea in grupe superioare de munca. Regasirea activitatilor prestate printre cele enumerate in Ordinul nr. 50/1990 si existenta conditiilor deosebite de munca la locul de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Ploiesti - Decizia civila nr. 2556 din data de 23 octombrie 2019
Obligarea angajatorul la eliberarea unei adeverinte privind incadrarea in grupa a II-a de munca Pronuntaţă de: Tribunalul Suceava - Sentinta civila nr. 517 din data de 14 iulie 2020
Actiune in constatarea grupei I de munca. Discriminarea prin raportare la alti salariati incadrati in grupa de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel PLOIESTI- Decizia civila nr. 2556/23.10.2019
Constatarea activitatatii prestata de salariat in conditii de munca nocive, grele sau periculoase si incadrarea acesteia in grupa a II-a de munca Pronuntaţă de: Tribunalul SUCEAVA - Sentinta civila nr. 517/14.07.2020