din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2278 de useri online



Prima pagină » Ştiri juridice » Ministrul Justitiei a avut o intalnire cu magistratii din cadrul Curtii de Apel Timisoara. Vezi transciptul intalnirii

Ministrul Justitiei a avut o intalnire cu magistratii din cadrul Curtii de Apel Timisoara. Vezi transciptul intalnirii

  Publicat: 20 Jan 2011       2638 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a avut miercuri, 19 ianuarie, o intalnire cu magistratii din cadrul Curtii de Apel Timisoara si ai instantelor subordonate.

Institutii, piete si infrastructuri ce interactioneaza in mod complex
Procedura legala aplicabila de instanta de judecata in cazurile in care partea careia i se opune un inscris sub semnatura privata tagaduieste scrisul
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Forma a demersului diplomatic in care este prezentata situatia relatiilor dintre state, solutii juridice relative la rezolvarea diferendelor existente intre acestea.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Cuvantare, discurs, expunere facuta in public referitor la o tema stiintifica, literara etc.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
1. Cuvantare, discurs, expunere facuta in public referitor la o tema stiintifica, literara etc.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Suprafata de teren extinsa de o parte si de alta a proiectiei in plan orizontal a conductelor
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Persoana care detine functia de ministru intr-un guvern dar nu este titularul nici unui minister
Reglementate in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Timis Ioan - membru al Parlamentului Romaniei.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Conform art. 301 Cod Penal, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Regula fundamentala a dreptuilui international contemporan,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Regula fundamentala a dreptuilui international contemporan,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Functionar de stat care ajuta la executarea silita a hotararilor unor organe de jurisdictie.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

La discutiile cu magistratii au luat parte si secretarul de stat in MJ, Lidia Barac, si subsecretarul de stat, Radu Ragea. Dialogul dintre reprezentantii conducerii Ministerului Justitiei si magistrati a vizat teme de actualitate pentru sistem .



Catalin Predoiu: Am discutat, in primul rand, despre implementarea viitoarelor Coduri, pentru ca elaborarea si implementarea acestora a fost si este o prioritate a Ministerului Justitiei. Nu este nici un dubiu in legatura cu implementarea noilor Coduri. Ele reprezinta un obiectiv de politica asumat de catre Romania, inclusiv in raportul intelegerii noastre cu partenerii si suporterii europeni. Sunt Coduri care sunt adresate in primul rand modernizarii justitiei si societatii romanesti. Dar in acelasi timp, ele reprezinta un obiectiv central al Mecanismului de cooperare si verificare . Orice opinie potrivit careia soarta acestor Coduri este incerta este, dupa parerea mea, lipsita de fundament atat in ceea ce priveste valoarea continutului lor normativ, cat si in ceea ce priveste vointa politica de a le pune in aplicare. De aceea eu sper ca in 2011 sa lansam asa cum am propus CSM un program de pregatire profesionala a magistratilor in vederea implementarii acestor Coduri. Eforturile individuale inca sunt al fel de importante. Un alt obiectiv principal al ministerului in acest an 2011 este inlaturarea Programului Volumului optim de incarcare, program care datorita faptului ca a fost gresit conceput in mandatul vechiului CSM produce disfunctii in activitatea justitiei. El nu mai este un program optim, ci este un program care afecteaza atat mersul justitiei, cat si al cetatenilor. Programul a fost conceput gresit pentru ca s-au ignorat criteriile pe baza carora se apreciaza gradele de dificultate ale diverselor categorii de cauze . Pentru ca s-a ignorat preceptul obligatoriu in acest tip de programe de a grupa categoriile de cauze in functie de dificultatea lor si de a evalua aceste cauze global, si nu de a le lista asa cum s-a facut de catre redactorii programului. De altfel, pot sa va informez ca insisi expertii straini care au fost implicati in elaborarea programului in calitate de consultanti au criticat modul in care el a fost elaborat in final de catre vechiul CSM, de aceea in acord si cu concluziile raportului afisat pe site-ul Ministerului Justitiei, raport care a evaluat sistemul judiciar si vulnerabilitatile sale, ne mentinem pe pozitia de a cere CSM masuri clare de eliminare a acestui program, de inlocuire a lui cu alte masuri care, cu adevarat, sa contribuie la degrevarea instantelor, dar care in acelasi timp sa asigure un termen rezonabil si previzibil pentru justitiabili. Nu putem sa vorbim de justitie europeana cu termene care depasesc 6-8-10-12 luni in prima infatisare. Nu se poate accepta acest lucru. Am gasit o deschidere si intelegere la noua conducere a CSM sa ne aplecam imediat asupra acestui lucru si pana spre primavara sa gasim o solutie. Un alt obiectiv important al Ministerului, desi el face practic parte din portofoliul de atributii si de puteri ale CSM, este cel privind elaborarea unei politici de resurse umane cu adevarat stiintifice pe termen mediu si lung de catre CSM. Noi suntem gata sa ajutam, sa sprijinim cu idei, cu date, cu drept comparat, cu exemplificarea a ceea ce se intampla in alte tari . Dar de acolo trebuie sa vina o vointa clara de a evalua in detaliu care sunt vulnerabilitatile de resurse umane si impreuna cu ministerul sa degajam o solutie astfel incat sa putem avea o predictibilitate privind resursele umane pe termen lung in sistemul judiciar. Reamintesc faptul ca Ministerul Justitiei a obtinut prin memorandum in Guvern deblocarea posturilor pentru sistemul judiciar. Recrutarea acestor noi magistrati in sistem revine CSM. Suntem gata sa ajutam si in aceasta privinta daca exista disponibilitate pentru cooperarea noastra. In fine, un obiectiv care a fost constant pe agenda ministerului a fost sprijinirea CSM de a-si creste eficienta si impactul pozitiv in sistemul judiciar. Eu cred ca acolo la varful justitiei, la CSM si la Inalta Curte trebuie sa ne hotaram daca vrem sa deblocam sistemul judiciar sau vrem sa-l blocam in continuare cu decizii care de fapt sa insemne derobari de responsabilitate. Nu ne putem ascunde in spatele unor greutati care incearca toate sistemele socio-profesionale din Romania. Nu sunt vremuri dificile doar pentru magistrati. Sunt vremuri dificile si pentru medici si pentru profesori. Si cred ca sistemul judiciar are toate parghiile la dispozitie, inclusiv de ordin legislativ acum prin Legea micii reforme, sa-si aduca contributia la imbunatatirea starii de lucru din justitie in fiecare dosar in parte . Avem nevoie de investitii, deci de un mediu de afaceri sanatos care sa poata conta pe un sistem judiciar predictibil cu jurisprudenta unitara si termene rezonabile. Avem nevoie de garantii si incredere in sistemul judiciar intr-o societate care este incercata de dificultati economice si probleme sociale care se prefigureaza. Prin urmare, avem nevoie sa constientizam responsabilitatea mare pe care magistratii in perspectiva o au pentru asigurarea unui echilibru in societatea noastra. In fine, evident ca un alt obiectiv important al ministerului este Mecanismul de Cooperare si Verificare, necesitatea de a marca cat mai multe probleme in 2011 pentru a obtine un raport de tara pozitiv in vara acestui an. Reamintesc faptul ca acest Mecanism este un summum de obiective si atributii pentru mai multe institutii cu atributii in sistemul judiciar si fiecare dintre aceste institutii trebuie sa-si aduca aportul, contributia. Daca vom continua sa inregistram progrese numai pe unele segmente, cum sunt cele ale elaborarii legislative sau al activitatii DNA si a Parchetului General, nu este suficient pentru a obtine un raport bun si foarte bun. Noi trebuie sa obtinem rezultate pe toate categoriile de obiective la toate institutiile. Acestea au fost cele prezentate magistratilor de la Curtea de Apel Timisoara si in continuare stau la dispozitia dumneavoastra pentru cateva intrebari.


Reporter: Domnule ministru, o prima intrebare. Reprezentantii Ministerului Apararii au declarat dupa ce Inalta Curte a declarat a�� au spus ca se suspenda doar pentru cei care au initiat a�� vroiam sa va intreb daca se mai aplica in aceste conditii principiul egalitatiiin fata legii si a celorlalti militari care iata, nu aua��


Catalin Predoiu: Exact cum ati spus si dumneavoastra, este o chestiune aflata in portofoliul Ministerului Apararii, stiu ca Ministerul Apararii organizeaza o conferinta de presa, va da toate lamuririle necesare, nu sunt in masura sa fac comentarii pentru celalalt minister .


Reporter: Ca ministru al Justitiei va intrebam daca respectarea unei hotarari a Inaltei Curti, daca legea se aplica pentru uniia��


Catalin Predoiu: Este o intrebare care este de natura retorica, repet, detalii despre aceasta chestiune le veti afla astazi la Ministerul Apararii, inteleg ca este o conferinta de presa.


Reporter: Domnule ministru, casa de avocatura Zamfirescu, Racoti, Predoiu are un a�� la noi in zona . Si vreau sa va intreb, cum impacati propria dumneavoastra constiinta etica functiei de conducere pe care o aveti la Ministerul Justitiei cu interesele comerciale ale acestei case de avocatura?


Catalin Predoiu: Nu cunosc ce procese are aceasta casa de avocatura, am parasit aceasta casa de avocatura in 2008, nu pot schimba situatia pe care dumneavoastra o invederati si nici nu am de gand sa o schimb, nu vreau sa imi schimb statutul personal dar in acelasi timp va spun, nu am nici un fel de legatura cu aceasta casa, mi-am instrainat partile in 2008, nu stiu nici ce procese are, nici ce procese nu are. Va multumesc.


Reporter: a�� Spuneti-mi, ce masuri ati luat in ultimele doua luni pentru a rezolva procesele pe retrocedarea cladirilor?


Catalin Predoiu: Dupa cum stiti, problema proceselor privind retrocedarile proprietatilor in general face obiectul unui grup de studiu care lucreaza la nivel guvernamental, pentru a pune in acord legislatia noastra cu decizia pilot a CEDO. Acest grup de studiu va finaliza in curand un raport pe care il va pune la dispozitia primului ministru . Deci se lucreaza asupra acestei chestiuni .


Reporter: Saptamana trecuta, un timisorean a incercat sa isi dea foc in sala de judecata de la Tribunalul Timis . Cum a�� decizia si daca vi se pare grava situatia in care a ajuns persoana respectiva? El invoca perioada foarte lunga a procesului.


Catalin Predoiu: Preocuparea pentru o justitie impartiala este una din constantele ministerului, dar de aici pana la a cobori politicile ministerului la cazuri individuale, este un mare pas, pe care noi nu l-am facut niciodata. In ceea ce priveste speta de care ati amintit, sigur, am luat la cunostinta de unele detalii si in ceea ce priveste circuitul de judecata, nu cred ca avem a comenta nimic. Gestul fiecarui om trece, totusi, prin propria cenzura de responsabilitate. Mai mult nu vreau sa comentez.


Reporter: a��.


Catalin Predoiu: Stiu ca inainte de a discuta de soarta judecatoriilor, a instantelor in general care se desfiinteaza, cred ca ar fi logic si ne-ar ajuta in multe lucruri sa analizam cum au luat fiinta aceste instante. Cine a propus infiintarea lor, de ce s-a propus infiintarea lor, daca s-au facut evaluari, eu va spun ca toate evaluarile pe care le-au facut expertii si nu doar in mandatul meu, indica faptul ca o serie de instante si unitati de Parchet din tara trebuie desfiintate, nu numai pentru ca nu au un volum de lucru in limita mediei nationale dar si pentru faptul ca sunt rezultatul unui voluntarism politic de la data respectiva, care si-a dovedit irationalitatea deciziei prin faptul ca aceste instante nu lucreaza, nu au putut fi acoperite cu scheme de personal, iar cele care au volum redus si personal redus au dificultati majore in cazul unor incidente procedurale, cum ar fi recuzarile, sau obtinerile, de exemplu. Prin urmare, ceea ce venim sa facem acum este sa eliminam, sa inlaturam un rau creat cu foarte mult timp in urma, patru, cinci ani, cum bine ati indicat dumneavoastra. Va rog.


Reporter: a�� As vrea sa va intreb care este atitudinea Ministerului Justitiei vizavi de activitatea Baroului paralel, Baroul Constitutional, pentru ca nu este o practica unitara, in care unele instante a�� avocatiia�� altele nu. Care este pozitia ?


Catalin Predoiu: Pozitia noastra este cunoscuta si o reiterez. A fost constanta. In sensul ca profesia de avocat, este nu numai un a�� al justitiei, este un pilon al justitiei si ea trebuie aparata atat de derapajele din interior cat si de atacurile, agresiunile din exterior. Cand spun "derapaje din interior" ma refer la procese de recrutare care nu respecta standarde de profesionalism si care se reflecta mai tarziu in calitatea apararii si care calitate a apararii influenteaza intr-un fel si calitatea actului de justitie, si cand ma refer la "atacuri din exterior", ma refer la concurenta neloiala si la practicarea fara drept a profesiei de avocat. Noi dezavuam aceasta practica, cum dezavuam practicarea fara drept a oricarei profesii. Nu numai a celei de avocat. Este un principiu care trebuie sa acopere toate profesiile reglementate, nu numai profesia de avocat. Eu cred ca aici Ministerul Public si instantele au datoria sa intervina si sa faca legea respectata.


Reporter: a�� In ultimele zile au fost semnalate cateva cazuri de a�� iar la Bacau, un notar public implicat intr-un incident cu poze pornografice. Cum comentati atitudinea unor oameni din sistem aflati in asemenea situatii?


Catalin Predoiu: Sigur, eu nu vreau sa intru in coliziune cu organismele care au atributii in aceste profesii, dar in acelasi timp nu pot sa nu spun, ca ministru al Justitiei, sa nu judec astfel de acte de comportament, ca nu ne dorim astfel de cazuri in profesiile auxiliare justitiei. Pe de alta parte ele confirma temeri si preocupari pe care ministerul le-a avut in ultimii ani. Chiar recent am relatat un caz destul de grav, tot din profesia executorilor judecatoresti si inca o data subliniem necesitatea ca sefii acestor profesii auxiliare in justitie sa isi ia foarte in serios rolul, sau organismele de disciplina din aceste profesii sa inteleaga, daca nu filtreaza cazul de incompatibilitate, de nedemnitate, de incompetenta, de lipsa de integritate sau chiar coruptie din randul profesiilor respective, isi afecteaza nu numai propriul corp profesional, dar afecteaza in final justitia. Pentru ca in justitie ajung toate demersurile profesionale pe care individual sau in colectiv aceste profesii le fac, atunci cand isi exercita atributiunile, in raport de client, de justitiabil, etc. Prin urmare, daca noi impingem catre justitie, in fata judecatorului competenta, profesionalism, integritate, vor creste sansele ca la nivelul actului de justitie sa ne intalnim cu competenta, profesionalism si integritate . Daca impingem in fata instantei comportamente nu numai neprofesioniste, dar la limita legii penale, atunci sansele ca actul de justitie sa fie deturnat, sa fie viciat, sunt mari. In alte cuvinte, in actul de justitie ajungem la desavarsirea unor comportamente sociale si profesionale care incep cu mult inainte. Vor creste sansele ca la nivelul actului de justitie sa intalnim competenta, profesionalism si integritate . Daca impingem in fata instantei, in instanta, comportamente nu numai neprofesioniste, dar la limita legii penale, atunci sansele ca actului in justitie sa fie deturnat, sa fie viciat, sunt mari. In alte cuvinte, in actul de justitie ajungem la desavarsirea unor comportamente sociale si profesionale care incep cu mult inainte. Inca o data fac apel la sefii acestor profesii si avem intalniri la minister periodice cu ei, ca sa isi ia in serios toate puterile si atributiile si sa isi pazeasca propriul corp profesional de orice fel de derapaje. Pentru ca altfel evidentiaza si justitia. Eu cred ca acest lucru s-a inteles. Am avut recent intalniri atat cu profesia de avocat, cu profesia de practician in reorganizare si lichidare, cu profesia de executor judecatoresc. Avem permanent legaturi cu profesia de notar prin perspectiva atributiilor ministerului si cred ca la nivelul conducerii acest lucru este inteles, numai ca trebuie dusa si actiunea mai departe. Aici trebuie abandonata politica ``corp la corp nu scoate ochi`` . Asta e politica gresita. Daca e se perpetueaza, va conduce la imbolnavirea intregului corp profesional. Ori eu cred ca o politica practica de disciplina profesionala, de filtre la examenele de admitere la aceste profesii va asigura pe termen lung sanatatea lor din punct de vedere evident al eticii si al integritatii. Iar aceasta integritate va asigura increderea publicului in propria profesie. Sa stiti ca daca, spre exemplu, daca in strainatate avocatii sau executorii judecatoresti sunt platiti cu onorarii substantiale este nu numai pentru ca nivelul economic e mai dezvoltat si cetatenii sunt mai avuti in acele state, ci si pentru ca exista o incredere deosebita in profesionalismul si integritatea lor. In mare, au de castigat aceste profesii, daca se leapada de toate elementele care nu au ce cauta acolo.


Interlocutor: ... domnul ministru, are vreun efect asupra magistratilor romani un proces pierdut in tara si castigat la CEDO?


Catalin Predoiu: Stiti foarte bine ca Ministerul Justitiei a elaborat un proiect privind raspunderea magistratilor. Am incercat sa avem un consens cu vechiul proiect de lege pe acest proiect, pentru ca este un proiect delicat care trebuie sa aiba in spate si suportul sistemului. Este ceea ce eu imi doresc, sa castig suportul sistemului pentru acest proiect asa cum l-am castigat pentru Legea privind mica reforma. Nu am reusit sa ajungem la un acord cu vechiul CSM. Am reluat discutiile cu actuala conducere a CSM. Eu cred ca in acest an, 2011, Romania va avea cel putin un proiect trimis in Parlament de Ministerul Justitiei prin Legea raspunderii magistratilor, daca nu chiar o legea�� adica daca nu si o aprobare din partea Parlamentului. Deci ne miscam si in aceasta directie. Nu numai ca ne miscam, proiectul este elaborat. Vreau sa reiau discutia cu noul CSM, sa obtin acordul lui. L-am discutat si in tara, o sa-l mai discutam. Daca obtinem acest acord este foarte bine. Daca nu, va trebui sa promovam proiectul pentru ca el este menit nu a sanctiona magistratul in primul rand, este menit a-l responsabiliza si este menit a creste increderea cetateanului in judecator. Atunci cand cetateanul va stii ca are in fata un magistrat mai responsabilizat putin de aceasta lege va avea o alta incredere. Si gradul de acceptabilitate al deciziilor instantelor va fi mai mare. In alte cuvinte, cetateanul se va duce mai impacat cu soarta acasa dupa o decizie chiar nefavorabila si nu se va repezi din nou sa faca recurs si sa aglomereze din nou sediul instantelor numai pentru ca nu are incredere in judecator. Trebuie sa recastigam increderea in judecator. Procesele inseamna bani, procesele inseamna timp pierdut. Procesele inseamna nervi si sanatate. Oamenii trebuie sa inteleaga lucrul asta. Daca au sanse trebuie sa se adreseze instantei, dar daca nu au sanse si cifra e clara, ei isi pierd in continuare resurse, apeland la o decizie care este perfecta, care sta in picioare, e litera si spiritul legii. Ori pentru ca sa dobandim acest comportament din partea cetateanului avem nevoie de incredere in justitie. Iar legea raspunderii magistratilor este un alt element de incredere in justitie.


Interlocutor: Ce inseamna mai exact raspunderea magistratilor? Si Guvernul isi asuma legi in fiecare zi ... ?


Catalin Predoiu: Este un mecanism tehnic destul de complicat. Presupune ca in final pentru erorile judiciare sa decida din rea credinta sau grava neglijenta, sa evite o raspundere a acestui magistrat. Nu vreau sa intru in detalii tehnice, astfel am termina maine aceasta discutie. Discutam de luni de zile cu CSM pe tema asta. Dar in esenta despre asta e vorba. In final exista o consecinta si pentru magistrati si este clar ca, intrebarea colegei dumneavoastra, va fi o astfel de consecinta? Da, in virtutea acestei legi va fi.


Interlocutor: Domnul ministru, in opinia dvs. cand nu va mai fi in justitia romaneasca influentata de zona politica?


Catalin Predoiu: Eu cred ca in prezent principalul pericol pentru independenta justitiei nu vine dinspre presiuni politice, ci vine dinspre presiuni care pot aparea din interior, din partea unor magistrati care nu respecta standarde de integritate si care pot disipa acte de coruptie in sistem, dupa cum presiuni pot apare din mediul de afaceri, din mediul economic si este de datoria magistratului sa reziste acestor presiuni, asa cum a rezistat si in fata presiunilor politice atunci cand ele au fost si au existat. Va spun ca de cand sunt in minister am incurajat magistratii sa reziste oricaror feluri de presiuni, dar nu trebuie limitate presiunile la cele politice. Problema acum, va spun din punctul meu de vedere, este din partea mediilor infractionale, care pot presa, pot intimida, pot ameninta sau pot corupe magistrati. Pentru ca prin presiune nu inteleg doar coruperea acestora. Poate sa fie si o intimidare. Poate sa fie si o amenintare. a�� Este o meserie vocationala. Cine are curaj si caracter, poate sa si-o asume.


Interlocutor: Ati avut exemple de presiuni politice ... ...


Catalin Predoiu: Asta va si spun, ca din punctul meu de vedere nu exista un obicei sau o tendinta a mediului politic de a presa pentru ca mediul politic a inteles de mult ca magistratul este independent si nimeni nu mai poate impune o solutie sau alta. Niciun magistrat nu se poate scuza in fata propriei constiinte ca i s-a impus aceasta solutie. Nimeni nu poate sa impuna nicio solutie. Este independent, dar trebui sa fie si curajos si responsabil. Iar in ceea ce priveste presiuni din partea mediilor infractionale, simplul meu raspuns e urmatorul. Consultati statisticile DNA privind cazurile instrumentate in ceea ce priveste sistemul judiciar. Si atunci veti vedea daca sunt sau nu sunt, unde au fost manifestate, care e situatia lor in justitie si asa mai departe. Daca mai sunt intrebari, cu mare placere va raspund. ... . Eu va multumesc foarte mult pentru participare si...


Interlocutor: ...


Catalin Predoiu: Poftiti?


Interlocutor: ... ... seminarii.


Catalin Predoiu: Voi participa la o reuniune bilaterala cu ministri justitiei si imigratii din Olanda. Si la dineul oficial al ministrii de justitie si de interne si bineinteles la lucrarile JAI . Deci este un scop bivalent. Pe de o parte participarea la agenda europeana si aici pe de alta parte, demersuri diplomatice pe linia Mecanismului de Cooperare si Verificare pe problematica Schengen si alte cooperari judiciare bilaterale. Va multumesc! Sper sa ne revedem in martie cand voi reveni probabil la intalnirea cu presedintii curtilor de Apel.




Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Timisoara    Magistrati    Lidia Barac

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

Judecatori eliberati din functie la data de 02 martie 2020
03 Mar 2020 | 1041

ICCJ: interdictia magistratilor si personalului asimilat de a beneficia de pensie de serviciu si indemnizatie nu se aplica in cazul condamnarilor pentru infractiuni savarsite anterior intrarii in vigoare a Legii 118/2004
16 Oct 2019 | 1564

CEDO - nu exista semne de lipsa de impartialitate a judecatorilor - Ilie c. Romaniei
28 Sep 2019 | 1109

ICCJ: art. 43 C. Pen: toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata. Neaplicabil cand una dintre infractiuni este in concurs si cu cea care constituie primul termen al recidivei.
14 Jun 2019 | 726

CSM a aprobat normele privind asigurarea de raspundere civila profesionala obligatorie a judecatorilor si procurorilor.
13 Jun 2019 | 1768

Tribunalul Bucuresti anunta protest: toate dosarele care au termen in intervalul 28 februarie - 7 martie, cu exceptia urgentelor, vor fi amanate
28 Feb 2019 | 1681



Articole Juridice

Necesitate sau absurditate? Formularea plangerii prealabile la autoritatea emintenta a actului administrativ de sanctionare disciplinara, inainte de sesizarea instantei competente
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Dobandirea calitatii de notar public de catre judecatorii Curtii Constitutionale. Studiu de caz
Sursa: Dobre Ion

Motivarea decizie de concediere versus Oportunitatea acesteia. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Eroarea judiciara, eroarea de judecata si erorile materiale in procesul civil
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Jurisprudenţă

Pensionarii militari decorati cu ordinul �Meritul Militar�. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 304/16.07.2020

Marturie mincinoasa. Subiect activ
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 114/RC din 7 aprilie 2020

Prestare orelor suplimentare de catre asistentul personal al persoanelor cu handicap
Pronuntaţă de: Decizia nr. 28.11.2019 - Curtea de Apel Timisoara

Perioada serviciului de permanenta al procurorilor fara prestarea activitatii nu constituie timp de lucru
Pronuntaţă de: Tribunalul Valcea - Sentinta Civila nr. 867 din 24.09.2020.