din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1732 de useri online



Prima pagină » Ştiri juridice » RIL promovat privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant

RIL promovat privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant

  Publicat: 28 Jan 2011       2920 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In conformitate cu prevederile art. 329 din Codul procedura civila, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 32 din Legea nr.202/2010, Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a sesizat Inala Curte de Casatie si Justitie a Romaniei cu:

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, �n temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Reprezinta anularea, suprimarea unei legi sau a unei dispozitii legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in total sau in parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara.
Reprezinta anularea, suprimarea unei legi sau a unei dispozitii legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in total sau in parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Indicator rezultat din analiza raportului unor aspecte diferite din activitatea unei societati, cum ar fi coeficientul de randament, coeficientul de rotatie, de solvabilitate, rentabilitate, lichiditate etc.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului privind modificarea Codului de procedură penală
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Efecte induse - Efecte secundare (colaterale) ale unui acord sau ale unei concentrari dintre cel putin doua intreprinderi, care afecteaza concurenta dintre ele, pe o alta piata relevanta decat cea vizata de intelegerea sau de concentrarea in cauza.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
In sens larg, locutiune latina care indica intelesul cel mai cuprinzator al unei notiuni
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
In ceea ce-i priveste pe toti; fara exceptie.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In ceea ce-i priveste pe toti; fara exceptie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,

RECURS IN INTERESUL LEGII

In practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la ,,Aplicarea dispozitiilor Legii nr.221/2008 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant, referitor la pretentiile formulate de aceasta categorie de personal, avand ca obiect plata diferentelor dintre drepturile salariale incasate si cele cuvenite in baza acestui act normativ, incepand cu data de 1 octombrie 2008, actualizate in functie de coeficientul de inflatie pana la data efectiva a platii.``

Urmare sesizarii formulate de Colegiul de Conducere al Curtii de Apel Galati nr. 3225/25A din 13 mai 2010, transmisa prin adresa nr.47/SU/2010 din 19 mai 2010 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, s-a verificat practica judiciara la nivelul intregi tari, in problema de drept enuntata, constatandu-se ca aceasta este neunitara atat sub aspectul temeiniciei actiunilor formulate de reclamanti vizand acordarea diferentelor dintre drepturile salariale cuvenite in baza Legii nr. 221/2008, incepand cu data de 1 octombrie 2008 si drepturile salariale efectiv incasate, cat si sub aspectul perioadei pentru care au fost recunoscute aceste drepturi .

Divergenta de jurisprudenta a fost determinata de o apreciere diferita asupra efectelor in timp ale deciziilor nr. 1221 din 12 noiembrie 2008, nr.842 din 2 iunie 2009, nr. 984 din 30 iunie 2009 si nr. 989 din 30 iunie 2009 pronuntate de Curtea Constitutionala .

I.1 Astfel intr-o opinie majoritara se apreciaza ca pretentiile reclamantilor sunt intemeiate, iar paratii au fost obligati la plata diferentelor dintre drepturile salariale cuvenite potrivit Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 astfel cum a fost aprobata cu modificari prin Legea nr. 221/2008 si drepturile salariale efectiv incasate, cu incepere de la 1 octombrie 2008 si pana la data de 31 decembrie 2009, pentru urmatoarele considerente:

Prin art.1 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr.15 din 30 ianuarie 2008 s-a stabilit, incepand cu 1 octombrie 2008 si pana la 31 decembrie 2008, pentru functiile didactice prevazute in anexele 1.2, 2 si 3 o valoare a coeficientului de multiplicare 1,000, de 291,678 lei, respectiv o crestere cu inca 6%, comparativ cu perioada anterioara.

Prin Legea nr.221 din 27 octombrie 2008 s-a aprobat cu modificari Ordonanta de Guvern nr.15/2008, stabilindu-se o majorare a valorii coeficientului de multiplicare 1,000, aferent perioadei 1 octombrie -31 decembrie 2008 in sensul ca, pentru functiile didactice prevazute in anexele 1.2, 2 si 3, aceasta este de 400,00 lei si reprezinta valoarea de referinta pentru cresterile salariale ulterioare.

Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.136 din 28 octombrie 2008 s-au stabilit alte valori ale coeficientilor de multiplicare pentru perioada octombrie - decembrie 2008 si s-a amanat aplicarea Legii nr.221/2008, pentru luna aprilie 2009. In preambulul ordonantei se arata ca adoptarea acestei solutii legislative a fost determinata de contextul economic dificil care se reflecta si asupra Romaniei.

Prin decizia nr. 1221 din 12 noiembrie 2008, Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitiile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.136/2008 sunt neconstitutionale.

La data de 10 noiembrie 2008, Guvernul a adoptat Ordonanta de Urgenta nr.151/2008 prin care a modificat titlul Ordonantei Guvernului nr. 15/2008, in sensul ca acest act normativ priveste cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 si 2009 personalului din invatamant si, de asemenea, a modificat valoarea coeficientului 1,000 in sensul stabilirii unui cuantum inferior celui stabilit prin Legea nr. 221/2008.

Prin decizia nr. 842 din 2 iunie 2009 s-a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 2 si 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 151/2008.

Ulterior, prin art. 2 si 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.1 din 29 ianuarie 2009 privind unele masuri in domeniul salarizarii personalului din sectorul bugetar s-a stabilit ca valorile coeficientului de multiplicare 1,000 prevazute in anexele nr. 1.1a, 1.2a, 2a, 3a, 1.1b, 1.2b, 2b si 3b la Ordonanta Guvernului nr. 15/2008, aprobata cu modificari prin Legea nr. 221/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica corespunzator si perioadelor stabilite la art. 2 din prezenta ordonanta de urgenta, respectiv 1 ianuarie - 31 martie 2009 si 1 aprilie -31 august 2009

Prin decizia nr.989 din 30 iunie 2009, Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitiile art. 2 si 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.1/2009 sunt, de asemenea, neconstitutionale, avand in vedere aceleasi considerente ca si cele expuse in decizia nr.1221/2008.

Pe calea acestei decizii s-a precizat ca neconstitutionalitatea priveste intreg actul normativ, chiar daca unele prevederi ale sale au fost abrogate anterior pronuntarii respectivei decizii.

De asemenea, instanta de contencios constitutional a aratat ca prevederile art. 2 si 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.1/2009 continua abordarea initiata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.151/2008, prevederi prin care au fost reduse majorarile salariale la care ar fi avut dreptul personalul din invatamant in temeiul Legii nr.221/2008 de aprobare a Ordonantei Guvernului nr. 15/2008.

Dupa pronuntarea deciziilor nr.1221 din 12 noiembrie 2008, nr.842 din 2 iunie 2009 si nr.989 din 30 iunie 2009 ale Curtii Constitutionale, Guvernul nu a modificat continutul ordonantelor constatate ca fiind neconstitutionale, pentru a-l pune in acord cu Constitutia si pentru a respecta indicatiile Curtii Constitutionale, statuate in considerentele acestor decizii ci, dimpotriva, a emis ordonante cu un continut identic si dupa data de 12 noiembrie 2008, cand s-a pronuntat prima decizie a instantei de contencios constitutional.

Ulterior, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.31 din 10 aprilie 2009, se modifica de asemenea valoarea coeficientilor de multiplicare 1,000 utilizabili la stabilirea drepturilor salariale pentru diferite functii didactice si didactice auxiliare, facandu-se din nou, trimitere la Ordonanta Guvernului nr.15/2008, aprobata cu modificari prin Legea nr. 221/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.

De asemenea, prin art. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.41 din 28 aprilie 2009 se modifica Ordonanta de Guvern nr.15/2008, stabilindu-se valoarea coeficientilor de multiplicare pentru perioada mai - decembrie 2009.

Prin decizia nr.106 din 4 februarie 2010, Curtea Constitutionala a respins ca devenita inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor acestor ultime ordonante, intrucat Ordonanta Guvernului nr. 15/2008, aprobata cu modificari prin Legea nr. 221/2008, cu modificarile si completarile ulterioare a fost abrogata expres prin art. 48 pct. 16 al Cap. VI din Legea nr. 330/2009, astfel incat, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 31/2009 si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 41/2009, ca acte modificatoare ale Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 sunt si ele abrogate.

S-a considerat ca efectele deciziilor pronuntate de Curtea Constitutionala prin care s-a constatat neconstitutionalitatea diminuarii dreptului se traduc in neaplicarea dispozitiilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.136/2008, Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.151/2008 si Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.1/2009 si justifica recunoasterea indreptatirii personalului din invatamant la plata drepturilor salariale, astfel cum au fost consacrate prin Ordonanta Guvernului nr. 15/2008 aprobata prin Legea nr. 221/2008, incepand cu data de 1 octombrie 2008.

S-a retinut si ca, potrivit dispozitiilor art. 147 alin. (1) si (4) din Constitutie si art. 31 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, deciziile Curtii Constitutionale prin care s-a constatat neconstitutionalitatea, au efecte pentru viitor, in sensul ca, dupa data publicarii acestora in Monitorul Oficial, judecatorul le va avea in vedere, iar prevederile legale declarate neconstitutionale, nu mai pot fi aplicate in cauza, procesele urmand a fi solutionate prin luarea in considerare a acestei noi realitati juridice, create prin hotararile instantei de contencios constitutional.

Totodata, s-a apreciat ca salariul reprezinta unul din elementele esentiale ale contractului individual de munca si conform art.41 alin. (1) din Codul muncii, modificarea acestuia se poate face numai cu titlu de exceptie si in conditiile prevazute de cod.

La momentul formularii actiunii, reclamantii au avut speranta legitima ca dreptul lor va fi recunoscut, salariul reprezentand suma pe care angajatorul s-a obligat sa o achite pentru munca prestata.

In jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat ca notiunea de ,,bunuri``, in sensul art.1 din Protocolul nr.1 la Conventie, cuprinde atat ,,bunuri actuale``, cat si valori patrimoniale, inclusiv, in anumite situatii bine stabilite, creante al caror titular demonstreaza ca acestea au o baza suficienta in dreptul intern si in virtutea carora reclamantul poate pretinde cel putin o ,,speranta legitima`` in exercitarea efectiva a dreptului sau (cauza Draon impotriva Frantei).

Or, reclamantii, fiind beneficiarii dispozitiilor Ordonantei de Guvern nr.15/2008, astfel cum a fost aprobata prin Legea nr.221/2008, pot pretinde cel putin o ,,speranta legitima``, cu privire la realizarea drepturilor referitor la cresterile salariale.

De altfel, aceasta ,,speranta legitima`` isi gaseste justificarea si in desele modificari legislative datorate interventiei Guvernului care, prin ordonante succesive, a cautat sa contracareze masurile legislative dispuse de Parlament cu privire la cresterile salariale ale personalului din invatamant.

In acest sens a fost invocata si jurisprudenta Curti Europene a Drepturilor Omului in cauzele Strain si altii impotriva Romaniei, Paduraru impotriva Romaniei, Podeanu impotriva Romaniei, Radu impotriva Romaniei

Mai mult decat atat, s-a considerat ca ingerinta in dreptul reclamantilor cu privire la respectarea drepturilor salariale s-a facut cu nerespectarea limitarilor reglementate de art.1 din Protocolul nr.1 aditional la Conventie .

S-a apreciat si ca, atata timp cat Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.31/2009 si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.41/2009 contin norme de trimitere la dispozitiile art.11 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.15/2008, aprobata cu modificari prin Legea nr.221/2008, iar toate actele normative ulterioare de modificare a Ordonantei Guvernului nr.15/2008 au fost declarate neconstitutionale, in cauza sunt incidente prevederile care stabilesc o valoare a coeficientului de multiplicare 1,000 de 400,00 lei chiar si pentru perioada ulterioara intrarii in vigoare a Ordonantelor de Urgenta ale Guvernului nr.31/2009 si nr.41/2009 (Anexa I.1).

I.2 Alte instante au admis actiunile reclamatilor si au dispus obligarea paratilor la plata diferentelor dintre drepturile salariale incasate si cele cuvenite in baza Ordonantei Guvernului nr.15/2008 astfel cum a fost aprobata si modificata prin Legea nr.221/2008 dar, numai pentru perioada 1 octombrie 2008 - 31 martie 2009, cu motivarea ca dispozitiile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.31/2009 si, respectiv, cele ale Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.41/2009 care stabilesc o valoare redusa a coeficientului de multiplicare nu au fost declarate neconstitutionale, ele producandu-si efecte din momentul publicarii in Monitorul Oficial si pana in momentul in care au fost abrogate (Anexa I.2)



II.1 Intr-o alta opinie s-a apreciat ca pretentiile astfel formulate nu sunt intemeiate, pentru urmatoarele considerente:

Modificarile aduse Ordonantei Guvernului nr.15/2008 prin Legea nr.221/2008 au fost abrogate in mod expres prin art.4 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.136/2008 publicata in Monitorul Oficial nr.739 din 31 octombrie 2008, act normativ care a prevazut, pentru perioada octombrie-decembrie 2008, o valoare a coeficientului de multiplicare 1,000 de 299,933 lei pentru functiile didactice si didactice auxiliare prevazute la art.1 alin.1 lit. c).

Aplicarea, astfel cum solicita reclamantii, a prevederilor Legii nr.221/2008 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.15/2008, in perioada 1 octombrie 2008 - 31 decembrie 2009 nu poate fi analizata decat prin prisma modificarilor legislative intervenite ulterior.

Desi prin decizii succesive, Curtea Constitutionala a constatat neconstitutionalitatea ordonantelor de urgenta ale guvernului prin care se reglementa salarizarea personalului din invatamant, totusi, potrivit art.11 alin.(3) din Legea nr.47/1992 republicata, deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor, iar potrivit art. 31 alin. (3) din acelasi act normativ, dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca in acest interval de timp, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate neconstitutionale sunt suspendate de drept .

Efectele pentru viitor ale deciziilor Curtii Constitutionale reprezinta o aplicare a principiului neretroactivitatii, ca garantie a realizarii drepturilor constitutionale, in stransa legatura cu securitatea raporturilor juridice constituite potrivit reglementarilor legale in vigoare la un moment dat.

Asadar, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.136/2008 si-a produs efectele vizand perioada reglementata, 1 octombrie 2008 - 2 decembrie 2008 (data publicarii in Monitorul Oficial a deciziei nr. 1221 din 12 noiembrie 2008 a Curtii Constitutionale), prevederile art. I pct. 2 si 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 151/2008 si-au produs efecte pentru perioada 1 octombrie 2008-6 iulie 2009 (data publicarii in Monitorul Oficial a deciziei nr. 842 din 2 iunie 2009 a Curtii Constitutionale), iar prevederile art. 2 si art. 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 1/2009 aprobata cu modificari prin Legea nr. 145/2009 si-au produs efectele in perioada 1 ianuarie 2009-31 iulie 2009 (data publicarii in Monitorul Oficial a deciziei nr. 989 din 30 iunie 2009 a Curtii Constitutionale.

De asemenea, in perioada 1 aprilie 2009-31 decembrie 2009, cresterile salariale pentru personalul din invatamant au fost stabilite potrivit art. 2 si 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 31/2009 aprobata prin Legea nr. 259 din 7 iulie 2009, respectiv Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.41/2009, aprobata prin Legea nr. 300 din 6 octombrie 2009.

Ulterior, prin art.48 alin.1 pct.16 din Legea - Cadru nr.330/2009 publicata in Monitorul Oficial nr.762 din 9 noiembrie 2009 au fost abrogate in mod expres, incepand cu data intrarii in vigoare a acestei legii, prevederile Ordonantei Guvernului nr.15/2008 aprobata cu modificari prin Legea nr.221/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.

Prin decizia nr.838 din 17 mai 2009 a Curtii Constitutionale s-a retinut ca doar Parlamentul si Guvernul, prin delegare legislativa, au competenta de a institui, modifica sau abroga normele juridice cu putere de lege, rolul instantelor judecatoresti fiind de a realiza justitia, adica de a solutiona, aplicand legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenta, intinderea si exercitarea drepturilor subiective.

In sustinerea acestei orientari jurisprudentiale, s-a aratat si ca prevederile art. 1 alin. (1) lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 221/2008 au fost abrogate expres prin art. 4 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.136/2008.

Potrivit art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa, republicata, abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial.

Fac exceptie prevederile din Ordonantele Guvernului care au prevazut norme de abrogare si care, ulterior, au fost respinse prin lege de catre Parlament.

Or, constatarea neconstitutionalitatii Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 136/2008 nu este de natura sa repuna in vigoare texte abrogate expres. (Anexa II.1)


II.2 Intr-o alta orientare jurisprudentiala, pretentiile reclamantilor au fost respinse pentru perioada 1 octombrie 2008-2 decembrie 2008 si admise pentru perioadele ulterioare.

In argumentarea acestor hotarari, s-a retinut ca Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 136/2008 a fost declarata neconstitutionala in integralitatea ei prin decizia nr. 1121 din 12 noiembrie 2008 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial nr. 804 din 2 decembrie 2008.

Prin urmare, in intervalul 01.10.2008-02.12.2008 si-au produs efectele dispozitiile art. 2 din O.U.G. 136/2008.

In acest sens a retinut si ca potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie ``Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor``.

Efectul ex nunc al deciziilor Curtii Constitutionale constituie o aplicare a principiului neretroactivitatii, garantie fundamentala a drepturilor constitutionale de natura a asigura securitatea juridica si increderea in statul de drept, o premisa a respectarii separatiei puterilor in stat . (Anexa II.2)

Apreciez punctul de vedere, exprimat la punctul I.1 ca fiind in acord cu litera si spiritul legii, pentru urmatoarele considerente:

Prin art. 1 alin. (1) lit. c) din Ordonanta Guvernului nr.15 din 30 ianuarie 2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant, publicata in Monitorul Oficial nr. 82 din 1 februarie 2008, s-a stabilit, pentru functiile didactice prevazute in anexele nr. 1.2, 2 si 3 o valoare a coeficientului de multiplicare 1,000, aferent perioadei 1 octombrie-31 decembrie 2008 in cuantum de 291,678, reprezentand o crestere cu 6%, comparativ cu valoarea aceluiasi coeficient aplicabil in perioadele precedente.

Totodata, s-a stabilit si ca, in conditiile realizarii principalilor indicatori economici pe care este constituit bugetul de stat pe anul 2008, respectiv cresterea produsului intern brut, tinta de inflatie, precum si nivelul productivitatii muncii, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000, pentru aceasta perioada, poate deveni 299,933 lei

Ordonanta Guvernului nr.15/2008 a fost aprobata cu modificari prin Legea nr.221 din 27 octombrie 2008, publicata in Monitorul Oficial nr.730 din 28 octombrie 2008, iar art. 1 alin. (1) lit. c) din ordonanta a fost modificat, in sensul ca, pentru functiile didactice prevazute in anexele nr.1.2, 2 si 3 valoarea coeficientului de multiplicare 1,000, aferent perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2008, este de 400,00 lei, aceasta reprezentand si valoarea de referinta pentru cresterile salariale ulterioare.

Acest act normativ a intrat in vigoare in termen de 3 zile de la data publicarii sale in Monitorul Oficial, potrivit dispozitiilor art. 78 din Constitutie

Prin art.1 lit. b) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.136 din 28 octombrie 2008, publicata in Monitorul Oficial nr.739 din 31 octombrie 2008 s-a stabilit, pentru perioada octombrie - decembrie 2008, o valoare a coeficientului de multiplicare 1,000, pentru functiile didactice prevazute la art.1 alin. 1 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr.15/2008, aprobata cu modificari prin Legea nr.221/2008, in cuantum de 299,933 lei.

Totodata, in cuprinsul art. 2 s-a prevazut ca valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 pentru stabilirea salariilor personalului didactic din invatamant, astfel cum a fost reglementata prin Legea nr. 221/2008, se va aplica incepand cu plata drepturilor salariale eferente lunii aprilie 2009, in conditiile prevazute de legea unitara de salarizare a personalului din sectorul bugetar si tinand seama de gradul de indeplinire a criteriilor de performanta, de cresterea competitivitatii si calitatii actului de invatamant.

Pe de alta parte, prin art. 3 s-a aratat ca, pentru perioada ianuarie - martie 2009, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 va fi stabilita prin actele normative care vor reglementa cresterile salariale ce se acorda in anul 2009 personalului din sectorul bugetar.

Prin art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 136/2008 au fost abrogate in mod expres dispozitiile art. 1 alin. (1) liniuta a 3-a si art. 1 alin. (1) lit. c) liniuta a 3-a cuprinse in Ordonanta Guvernului nr.15/2008, aprobata prin Legea nr. 221/2008 care instituiau o majorare a coeficientului de multiplicare 1,000 pentru perioada octombrie - decembrie 2008.

Ulterior, la data de 10 noiembrie 2008, Guvernul a emis Ordonanta de Urgenta nr. 151/2008, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 759 din 11 noiembrie 2008 prin care a modificat titlul Ordonantei Guvernului nr. 15/2008, aprobata cu modificari prin Legea nr. 221/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul ca acest act normativ vizeaza cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 si in anul 2009 personalului din invatamant.

De asemenea, prin art. I pct. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 151/2008 s-a modificat art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 15/2008 , stabilindu-se pentru functiile didactice prevazute in anexele 1.2, 2 si 3 o valoare a coeficientului de multiplicare 1,000, pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2008, in cuantum de 299,933 lei.

Cresterile salariale pentru anul 2009 au fost stabilite etapizat, potrivit dispozitiilor art. 11 introduse prin art. I pct. 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 151/2008, potrivit carora:

,,In cursul anului 2009 salariile de baza ale personalului didactic din invatamant, stabilite potrivit anexelor nr.1.1, 1.2, 2 si 3, se majoreaza dupa cum urmeaza:

a) pentru perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2009, coeficientii de multiplicare si valorile coeficientului de multiplicare 1,000 sunt prevazuti pentru toate functiile didactice si didactice auxiliare in anexele nr.1.1a, 1.2a si 3a;

b)pentru perioada 1 martie - 31 august 2009 se va acorda o treime din cresterea salariilor de baza obtinute prin aplicarea coeficientilor de multiplicare si a valorilor coeficientului de multiplicare 1,000 prevazuti pentru toate functiile didactice si didactice auxiliare in anexele nr.1.1b, 1.2b, 2 b si 3b.

c) pentru perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2009, coeficientii de multiplicare si valorile coeficientului de multiplicare 1,000 sunt prevazuti pentru toate functiile didactice si didactice auxiliare in anexele nr.1.1b, 1.2b , 2b si 3 b``.

Anexele mai sus mentionate indica, pentru perioada octombrie 2008 - decembrie 2009 o valoare a coeficientului de multiplicare 1,000 de 299,933 lei.

Prin art. III din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.151/2008 s-au abrogat, in mod expres, dispozitiile art. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 136/2008.

Ulterior, prin decizia nr.1221 din 12 noiembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I , nr. 804 din 2 decembrie 2008, Curtea Constitutionala, fiind sesizata de Avocatul Poporului, a constatat ca dispozitiile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 136/2008 sunt neconstitutionale.

In considerentele acestei decizii, Curtea Constitutionala a aratat ca ``neconstitutionalitatea retinuta (a��) loveste actul normativ in ansamblul sau, astfel ca abrogarea dispozitiilor art. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 136/2008 prin cele ale art. III din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea si completarea Ordonanta Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant, ulterior sesizarii instantei constitutionale, nu mai are nicio relevanta pentru solutionarea exceptiei``.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 136/2008 a fost respinsa prin Legea nr. 57 din 1 aprilie 2009 a fost respinsa prin Legea nr.57 din 1 aprilie 2009 publicata in Monitorul Oficial nr. 224 din 7 aprilie 2009.

Prin decizia nr. 842 din 2 iunie 2009, publicata in Monitorul Oficial, partea I nr. 464 din 6 iulie 2009 si decizia nr. 984 din 30 iunie 2009, publicata in Monitorul Oficial, partea I nr.542 din 4 august 2009, Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitiile art.1 pct.2 si 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.151/2008 sunt neconstitutionale, pentru aceleasi considerente care au stat la baza pronuntarii deciziei nr. 1221 din 12 noiembrie 2008, aplicabile mutatis mutandis si cu privire la situatia juridica rezultata ca urmare acestei ordonante de urgenta.

Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.1/2009 privind unele masuri in domeniul salarizarii personalului din sectorul bugetar, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr.60 din 30 ianuarie 2009, Ordonanta Guvernului nr.15/2008 a suferit noi modificari si completari.

Astfel, prin art.2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.1/2009 s-a prevazut ca: ,,La articolul 11 alineatul (1) lit. a) si b) din Ordonanta Guvernului nr.15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 si in anul 2009 personalului din invatamant, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.82 din 30 ianuarie 2009, aprobata cu modificari prin Legea nr.221/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

a) pentru perioada 1 ianuarie-31 martie 2009, coeficientii de multiplicare si valorile coeficientului de multiplicare 1,000 sunt prevazuti pentru toate functiile didactice auxiliare in anexele nr.1.1a, 1.2a,2a si 3a;

b) pentru perioada 1 aprilie - 31 august 2009 se va acorda o treime din cresterea salariilor de baza obtinute prin aplicarea coeficientilor de multiplicare si a valorilor coeficientului de multiplicare 1,000 prevazuti pentru toate functiile didactice si didactice auxiliare in anexele nr.1.1b,1.2b, 2b si 3b; ``

Totodata, la art. 3 se stabileste ca: ,,Valorile coeficientului de multiplicare 1,000 prevazute in anexele nr.1.1a,1.2a,2a,3a,1.1b,1.2b,2b si 3b la Ordonanta Guvernului nr.15/2008, aprobata cu modificari prin Legea nr.221/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica corespunzator perioadelor stabilite la art.2 din prezenta ordonanta de urgenta .

Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000, pentru aceste perioade era aceeasi, de 299,933 lei.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 1/2009 a fost aprobata cu modificari, prin Legea nr. 145 din 5 mai 2009, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 303 din 8 mai 2009.

Modificarea operata nu vizeaza, insa, cresterile salariale pentru personalul din invatamant.

Prin decizia nr. 989 din 30 iunie 2009, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 531 din 31 iulie 2009, Curtea Constitutionala a constatat ca atat dispozitiile art. I pct. 2 si 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.151/2008, cat si dispozitiile art.2 si art.3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.1/2009 sunt neconstitutionale, pentru aceleasi considerente avute in vedere de instanta de contencios constitutional, la pronuntarea deciziei nr. 1221 din 12 noiembrie 2008.

Ordonanta Guvernului nr. 15/2008 a suferit noi modificari si dupa pronuntarea acestor decizii de neconstitutionalitate, respectiv, prin art.2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 31/2009 aprobata prin Legea nr. 259 din 7 aprilie 2009 si art. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 41/2009, aprobata prin Legea nr. 300 din 6 octombrie 2009.

Pe calea acestor modificari s-a mentinut valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 la suma de 299,933 lei si pentru perioada ulterioara datei de 1 aprilie 2009.

Prin art. 48 alin. (1) pct. 16 al Cap. VI ``Dispozitiile finale`` din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fondurile publice a fost abrogata, in mod expres, Ordonanta Guvernului nr. 15/2008, aprobata cu modificari prin Legea nr. 221/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.

Curtea Constitutionala, fiind sesizata cu exceptii de neconstitutionalitate ce vizau prevederile art. 2 si 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 31/2009, precum si a dispozitiilor art. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 41/2009, in mod constant, in temeiul dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 republicata, a respins, ca devenite inadmisibile aceste exceptii, constatand ca aceste ordonante de urgenta, ca acte normative modificatoare ale Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 15/2008, abrogata in mod expres, au fost si ele abrogate, ulterior sesizarii instantei de contencios constitutional.

Insa, pe calea considerentelor unora dintre aceste decizii, Curtea Constitutionala a precizat, in mod expres, ca: ``Dispozitiile art. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 41/2009 erau oricum afectate de vicii de neconstitutionalitate, intrucat modificau dispozitii legale declarate neconstitutionale prin decizia nr. 842 din 2 iunie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 464 din 6 iulie 2009 si, respectiv, prin decizia nr. 989 din 30 iunie 2009, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 531 din 31 iulie 2009 [1]``.

Astfel, pe calea considerentelor acestei decizii, instanta de contencios constitutional a reamintit aspectele statuate cu valoare principiu prin deciziile sale anterioare, unde a retinut ca: ``nici modificarea sau completarea dispozitiilor legale criticate de legiuitorul ordinar sau delegat nu poate acoperi neconstitutionalitatea constatata de catre Curtea Constitutionala, actele normative succesive de modificare sau completare fiind lovite de aceleasi vicii de neconstitutionalitate in masura in care confirma solutia legislativa declarata neconstitutionala din punct de vedere intrinsec sau extrinsec. O atare solutie se impune si pentru ca viciul de neconstitutionalitate stabilit de instanta de contencios constitutional trebuie eliminat si nu preluat prin actele normative succesive de modificare si completare``. [2]

In esenta, evolutia reglementarii in materia salarizarii personalului din invatamant, concurent cu jurisprudenta Curtii Constitutionale in aceasta materie este prezentata in tabelul anexat prezentului recurs in interesul legii, iar solutionarea problemei de drept incidente in cauzele analizate, presupune lamurirea intinderii in timp a efectelor deciziilor succesive ale Curtii Constitutionale, indicate in precedent, cu referire la cauzele aflate pe rolul instantelor de judecata .

Potrivit dispozitiilor art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei: ,,Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor``, iar in conformitate cu alin. (1) al aceluiasi articol: ,,Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept``.

Pe de alta parte, dispozitiile art. 11 alin. (3) din Legea nr.47/1992, republicata arata ca deciziile si hotararile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.

Pe calea normelor anterior evocate, s-a instituit un mod atipic, dar ireversibil, de suspendare si de incetare a efectelor juridice ale dispozitiilor unei legi sau ordonante constatate necostitutionale[3].

Astfel, efectele controlului de constitutionalitate efectuat de Curtea Constitutionala privesc securitatea dinamica a drepturilor, similar modificarii sau abrogarii normei juridice ( fara a se identifica, insa, cu acestea), iar in masura in care autoritatea emitenta a normelor declarate neconstitutionale (Parlament sau Guvern, dupa caz) alege sa nu dea curs obligatiei sale de a pune de acord prevederile respective cu cele ale Constitutiei, nici in cadrul si nici in afara termenului de 45 de zile, intervine rolul autoritatilor publice de aplicare a legii si implicit, al instantelor judecatoresti care vor continua sa nu aplice actul normativ sau dispozitiile constatate a fi neconstitutionale, cu toate ca, formal, respectivele texte raman in vigoare.

In acest sens, au fost exprimate opinii in literatura de specialitate[4] si a statuat in mod constant instanta de contencios constitutional[5].

Prin urmare, actele sau prevederile normative constatate ca fiind neconstitutionale isi pierd eficienta juridica si nu mai pot fi aplicate, cauzele aflate pe rolul instantelor judecatoresti urmand a fi solutionate cu luarea in considerare a acestei noi realitati juridice, determinate de existenta deciziilor Curtii Constitutionale.

In mod concret, pe un termen de 45 de zile (calculat de la data de 2 decembrie 2008 - data publicarii in Monitorul Oficial a deciziei nr. 1221 din 12 noiembrie 2008 a Curtii Constitutionale), efectele Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.136 din 28 octombrie 2008 au fost suspendate, iar la expirarea termenului prevazut de Constitutie, acestea au incetat de drept, actul normativ constatat neconstitutional in integritatea sa, fiind, practic, lipsit de efecte .

Mai mult, prin Legea nr. 57 din 1 aprilie 2009, Parlamentul a respins Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 136/2008.

In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, constatarea neconstitutionalitatii Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 136/2008 in integralitatea sa si respingerea acestui act normativ de catre Parlament, au ca efect repunerea in vigoare a dispozitiilor art. 1 alin. (1) lit. a) liniuta a III-a si ale art. 1 alin. (1) lit. c) liniuta a III-a precum si a referirilor la valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2008 din cadrul anexelor 1.1, 1.2, 2 si 3 din cuprinsul Ordonantei Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 221/2008.

De asemenea, modificarile aduse Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 15/2008 in forma aprobata de Parlament prin Legea nr.221/2008, prin Ordonantele de Urgenta ale Guvernului nr. 151/2008 si nr. 1/2009 (constatate ca fiind neconstitutionale prin deciziile nr. 842 din 2 iunie 2009, nr. 989 din 30 iunie 2009 si nr. 984 din 30 iunie 2009), devin lipsite de eficienta juridica, in virtutea caracterului obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale.

In privinta Ordonantelor de Urgenta ale Guvernului nr. 31/2009 si nr. 41/2009, se constata ca, desi Curtea Constitutionala nu a constatat pe calea dispozitivului neconstitutionalitatea acestora (intrucat, ca acte modificatoare ale Ordonantei Guvernului nr. 15/2008, abrogata in mod expres prin art. 48 pct. 16 al Cap. VI- ``Dispozitii finale`` din Legea nr.330/2009, au fost si ele abrogate, exceptiile de neconstitutionalitate referitoare la aceste ordonante devenind inadmisibile), totusi pe calea considerentelor formulate, instanta de contencios constitutional a aratat, cel putin cu privire la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 41/2009, ca: ``Dispozitiile art. 2 din acest act normativ erau oricum afectate de vicii de neconstitutionalitate, intrucat modificau niste dispozitii legale declarate neconstitutionale prin decizia nr. 842 din 2 iunie 2009, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 464 din 6 iulie 2009 si, respectiv, prin decizia nr. 989 din 30 iunie 2009, publicata in Monitorul Oficial , partea I, nr. 531 din 31 iulie 2009``.

Pe aceasta cale, instanta de contencios constitutional a reamintit considerentele de principiu din decizia nr. 983 din 30 iunie 2009, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 531 din 31 iulie 2009, unde a retinut ca: ``nici modificarea sau completarea dispozitiilor legale criticate de catre legiuitorul ordinar sau delegat nu poate acoperi neconstitutionalitatea constatata de catre Curtea Constitutionala, actele normative succesive de modificare sau completare fiind lovite de acelasi viciu de neconstitutionalitate in masura in care confirma solutia legislativa declarata neconstitutionala din punct de vedere intrinsec sau extrinsec``[6].

Or, puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acestea[7].

Asadar, atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor Curtii Constitutionale sunt general obligatorii, potrivit dispozitiilor art. 147 alin. (4) din Constitutie si se impun cu aceeasi forta juridica tuturor subiectelor de drept, fiind dincolo de orice indoiala ca regulile stabilite de Curtea Constitutionala in considerentele deciziilor pe care le-a pronuntat sunt general obligatorii, iar nerespectarea lor in procesul de legiferare lato sensu - atat de legiuitorului primar, cat si de legiuitorul delegat - are drept consecinta emiterea unor acte neconstitutionale.

In materia analizata, se poate observa ca, pe calea unei jurisprudente constante, instanta de contencios constitutional a constatat neconstitutionalitatea actelor normative succesive prin care Guvernul, in calitate de legiuitor delegat, a persistat in hotararea de nu lua in considerare prevederile Legii nr. 221/2008.

Considerentele de mai sus cu privire la caracterul general - obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale, coroborate cu regula de interpretare logica a normei juridice - actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat - impun a se considera ca, incepand cu data de 1 octombrie 2008 si pana la data de 31 decembrie 2009 isi produc efectele dispozitiile Legii nr. 221/2008 prin care au fost modificate prevederile art. 1 alin.(1) lit. a), art. 1 alin. (1) lit. c) si anexele 1.1, 1.2, 2 si 3 ale Ordonantei Guvernului nr. 15/2001, stabilindu-se, incepand cu data de 1 octombrie 2008, o valoare a coeficientului de multiplicare 1,000 in cuantum de 400,000 lei, care reprezinta valoarea de referinta pentru cresterile salariale ulterioare in favoarea personalului din invatamant.

Daca s-ar aprecia ca deciziile de constatare a neconstitutionalitatii unor norme juridice nu pot pune in niciun fel in discutie efectele produse anterior, s-ar nega insusi caracterul obligatoriu si opozabilitatea erga omnes a acestor acte de jurisdictie constitutionala.

Viciul de neconstitutionalitate constatat de Curtea Constitutionala fiind puternic, cu evidente consecinte asupra inlaturarii unor drepturi stabilite prin lege, prezumtia de constitutionalitate a ordonantelor emise este inlaturata pentru viitor.

Aplicarea in procesele pendinte a deciziilor pronuntate succesiv de Curtea Constitutionala prin care s-a constatat neconstitutionalitatea Ordonantelor de Urgenta a Guvernului nr.136/2008, nr. 151/2008 si nr. 1/2009 si implicit a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 31/2009 si Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 41/2009 nu constituie o incalcare a principiului neretroactivitatii care guverneaza efectele acestor decizii.

Astfel, raporturile juridice vizand salarizarea personalului din invatamant au luat nastere in perioade anterioare publicarii acestor decizii, in temeiul unor acte normative care beneficiau de prezumtia de constitutionalitate, prezumtie care, ulterior, a fost inlaturata si au creat drepturi si obligatii al caror continut este incert, fapt dovedit chiar prin aceea ca ele formeaza obiectul unor contestari in justitie.

Continutul concret al drepturilor si obligatiilor deduse judecatii este stabilit intr-un mod incontestabil doar prin pronuntarea unor hotarari judecatoresti irevocabile asupra fondului si intrarea solutiilor instantelor in autoritatea de lucru judecat, iar aplicarea deciziilor Curtii Constitutionale indicate anterior, in virtutea caracterului obligatoriu erga omnes al acestora, nu echivaleaza cu producerea unor efecte retroactive, deoarece drepturile si obligatiile nascute sub imperiul ordonantelor de urgenta ale guvernului, constatate neconstitutionale nu au o certitudine juridica[8].

Doar intr-o astfel de abordare a problemei de drept se da eficienta practica deciziilor instantei de contencios constitutional, obligatia de aplicare a actelor jurisdictiei constitutionale care profita ex nunc tuturor subiectelor de drept interesate fiind ridicata la rang de principiu constitutional[9].

De altfel, o astfel de aplicare a normelor juridice analizate, ca efect al deciziilor succesive ale Curtii Constitutionale anterior evocate, se cuvine a fi avuta in vedere si din perspectiva imperativului respectarii principiului nediscriminarii, consacrat prin art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 16 alin. (1) din Constitutie .

Astfel cum a aratat instanta de contencios constitutional prin considerentele deciziei nr. 842 din 2 iunie 2009, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 464 din 6 iulie 2009, ``ar fi discriminatoriu ca unele prevederi dintr-o ordonanta de urgenta sa se aplice si sa-si produca efecte pentru perioada de pana la 30 aprilie 2009 si celelalte, care vizeaza perioada de dupa 1 mai 2009, sa fie neconstitutionale si sa isi inceteze aplicabilitatea, prin efectul unei decizii de admitere, in conditiile in care art. I. pct. 2 si 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 151/2008 este lovit de acelasi viciu de neconstitutionalitate extrinsec, intrucat cresterile salariale precizate prin Legea nr. 221/2008 nu au fost acordate nici pentru anul 2008 si nici pentru anul 2009, contrar vointei Parlamentului``.

De asemenea, se acorda eficienta juridica ``sperantei legitime``, ca notiune autonoma in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului[10] in recunoasterea exercitarii efective a drepturilor conferite prin Legea nr. 221/2008, fundamentata, in mod rezonabil si justificat pe solutia legislativa adoptata de Parlament, in virtutea dispozitiilor art. 61 alin. (1) din Constitutie, coroborata cu jurisprudenta constanta a instantei de contencios constitutional, intemeiata pe principiul suprematiei Constitutiei si al respectarii separatiei si echilibrului puterilor in stat .

Chiar daca Ordonanta Guvernului nr. 15/2008 aprobata cu modificari prin Legea nr. 221/2009 cu modificarile si completarile anterioare, a fost abrogata in mod expres prin Legea nr.330/2009, pronuntarea unei decizii in interesul legii este oportuna, intrucat problema de drept analizata a fost ridicata intr-un numar mare de litigii aflate pe rolul instantelor de judecata, la nivelul intregii tari, practica judiciara neunitara vizeaza intreaga categorie profesionala a personalului din invatamant si pune in discutie aplicarea mecanismelor nationale pentru inlaturarea divergentelor de jurisprudenta [Curtea Europeana a Drepturilor Omului,Tudor Tudor c/a Romaniei; Hotarare din 24 martie 2009, A� 26-29; Stefanica s.a. c/a Romaniei, Hotarare din 2 noiembrie 2010 (cerere nr. 38155/2002), A� 30-34].

Pentru aceste motive, in temeiul art. 3307 din Codul de procedura civila solicit admiterea recursului in interesului legii si pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a legii.

PROCUROR GENERAL
Laura Codruta KA�vesi


(P) Librarie Juridica


[1] Curtea Constitutionala - decizia civila nr. 124 din 9 februarie 2010, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 272 din 27 aprilie 2010;
[2] Idem;
[3] I. Deleanu - ``Institutii si proceduri constitutionale in dreptul roman si in dreptul comparat`` - Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2006, pag. 864;
[4] I. Muraru, M. Constantinescu - ``Curtea Constitutionala a Romaniei``, Editura Albatros, Bucuresti, 1997, pag. 123; I. Deleanu op. cit, pag. 858; Bianca Selejan - Gutan - ``Exceptia de neconstitutionalitate``, Editia a II-a , Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2010, pag. 254.
[5] Curtea Constitutionala, decizia nr. 98 din 5 aprilie 2001, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 256 din 18 mai 2001; decizia nr. 58 din 14 mai 1996, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 324 din 4 decembrie 1996
[6] Decizia nr. 124 din 9 februarie 2010, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 272 din 27 aprilie 2010;
[7] Curtea Constitutionala, Plen, decizia nr. 1/1995, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995;
[8] M. Constantinescu, R. Mares - ``Principiul neretroactivitatii legii in cazul deciziilor Curtii Constitutionale``, Dreptul nr. 11/1999, pag. 94;
[9] I. Deleanu - ``Justitia constitutionala``, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1995, pag. 261; D.C. Danisor - ``Impunerea deciziilor Curtii Constitutionale``, Curierul judiciar, nr. 6/2009, pag. 303-304;
[10] Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Viasu c/a Romaniei, Hotarare din 9 decembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 361 din 29 mai 2009, pag.58; Kopecka�� c/a Slovacia, Hotarare din 28 septembrie 2008, A� 31;



Citeşte mai multe despre:    Recurs in interesul legii    OG 15/2008    Legea 221/2008    Legea 330/2009    OUG 15/2008    Salarii

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

CCR: reluarea cauzei din faza judecatii in prima instanta ca urmare a redeschiderii procesului penal pentru persoanele condamnate judecate in lipsa - neconstitutionala
09 Oct 2019 | 923

ICCJ. Recursurile impotriva hotararilor pronuntate in apel de catre tribunale, in cauzele avand ca obiect cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200.000 lei inclusiv, intra in competenta de solutionare a curtilor de apel
18 Nov 2018 | 1796

RIL admis. Termenul prev. de art. 344 alin. (2) CPP are natura juridica a unui termen de recomandare
30 Aug 2018 | 2366

Recursurile in interesul legii admise de ICCJ in anul 2016
30 Dec 2016 | 5026

RIL admis. Actiunile in reconstituirea vechimii in munca
16 Feb 2016 | 4104

RIL admis. Obligatia societatii de asigurare de a repara prejudiciul produs prin infractiune
16 Feb 2016 | 2281



Articole Juridice

Plata drepturilor cuvenite salariatilor detasati. Aspecte particulare
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Inlaturarea inechitatilor salariale dintre functionarii publici. Anularea hotararilor Consiliilor Locale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Jurisprudenţă

Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Admisibilitate Cerere de drept comun de obligare a Fondului de Garantare a Asiguratilor la plata daunelor morale si materiale determinate de un accident rutier
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 113/A din 15.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Personalul didactic auxiliar si cel de conducere raspund disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, iar nu in baza dispozitiilor Codului muncii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 1045 din 28 noiembrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila

Necitare mostenitor prezumtiv la dezbaterea succesiunii. Sanctiune. Principiul rolului activ al judecatorului. Calificarea exacta a actiunii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 176/17.03.2020