CJCE transeaza in favoarea Parlamentului European disputa cu Consiliul privind codecizia in chestiunea procedurii de acordare a statutului de refugiat

Curtea anuleaza anumite dispozitii din directiva privind procedura de acordare si de retragere a statutului de refugiat

Prevazand pentru adoptarea in viitor a listelor comune ale tarilor sigure simpla consultare a Parlamentului European si nu procedura de codecizie, Consiliul depaseste cadrul competentelor care ii sunt conferite prin tratat in domeniul azilului.

La 1 decembrie 2005, Consiliul a adoptat o directiva privind standardele minime cu privire la procedurile din statele membre de acordare si retragere a statutului de refugiat. Potrivit prevederilor acestei directive, Consiliul, hotarand cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, adopta o lista comuna minimala a tarilor terte pe care statele membre le considera tari de origine sigure, precum si o lista comuna a tarilor terte europene sigure. Modificarea acestor doua liste se realizeaza de asemenea de catre Consiliu cu majoritate calificata dupa consultarea Parlamentului European.

Parlamentul European a introdus o actiune in anulare impotriva dispozitiilor din directiva care prevad o simpla consultare a acestei institutii. Intr-adevar, Parlamentul European considera ca aceste dispozitii ar fi trebuit sa prevada ca adoptarea listelor mentionate se realizeaza prin codecizie, procedura potrivit careia Parlamentul European intervine in calitate de colegiuitor. Potrivit Parlamentului European, Consiliul ar fi stabilit in mod nelegal, in cadrul unui act de drept derivat astfel cum este directiva, temeiuri juridice care permit acestei institutii sa adopte listele mentionate, creand astfel o "rezerva privind legiferarea".

Dimpotriva, Consiliul sustine ca recurgerea la temeiuri juridice derivate reprezinta o tehnica legislativa consacrata si ca nicio dispozitie din Tratatul CE nu interzice aceasta. Acesta invoca in plus caracterul sensibil al domeniului care necesita o reactie rapida si eficace la schimbari de situatie in tarile terte respective. In sfarsit, Consiliul considera ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute pentru trecerea la procedura de codecizie .

In esenta, Curtea este sesizata cu problema posibilitatii Consiliului de a prevedea in mod legal, in dispozitiile atacate, adoptarea si modificarea listelor tarilor sigure cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European.

Curtea aminteste ca fiecare institutie actioneaza in limitele competentelor care ii sunt conferite prin tratat. Din aceasta perspectiva, procedura de adoptare a listelor instituite prin directiva este diferita de cea prevazuta prin tratat. Or, normele referitoare la formarea vointei institutiilor comunitare sunt stabilite de tratat si nu sunt nici la discretia statelor membre, nici a institutiilor insesi. A recunoaste unei institutii posibilitatea de a stabili temeiuri juridice derivate ar insemna sa i se atribuie o competenta legislativa care depaseste ceea ce este prevazut prin tratat, a aratat in continuare Curtea .

Prin urmare, inserand in directiva temeiuri juridice derivate, Consiliul a depasit cadrul competentelor care ii sunt conferite prin tratat. In aceste condisii, Curtea anuleaza dispozitiile atacate.

Curtea adauga ca, in ceea ce priveste adoptarea in viitor a listelor tarilor sigure, precum si a modificarilor acestora, Consiliul trebuie sa respecte procedurile instituite prin tratat. In aceasta privinsa, Curtea constata ca procedura de codecizie este aplicabila atat pentru adoptarea si modificarea listelor tarilor sigure pe cale legislativa, cat si pentru eventuala decizie de a proceda la aplicarea articolului 202 a treia liniuta CE, privind competentele de executare .