Prima pagină » Ştiri juridice » Plenul CSM apara reputatia profesionala a procurorului care a dispus masusrile preventive fata de Constantin Nicolescu

Plenul CSM apara reputatia profesionala a procurorului care a dispus masusrile preventive fata de Constantin Nicolescu

Publicat: 10 Mar 2011 2475 citiri Sursa: EuroAvocatura.ro

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M.) a admis, la data de 9 martie 2011, cererea de aparare a prestigiului si independentei procurorilor si judecatorului care au instrumentat cauza penala in cadrul careia au fost dispuse masuri preventive fata de Constantin Nicolescu, presedinte al Consiliului Judetean Arges.

Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala

Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.

Mod de sesizare a organelor de urmarire penala, prevazut in sectiunea I, cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.

Anii de domnie: 1688-1714. A incercat sa intareasca autoritatea domniei in tara Romaneasca si a realizat o importanta reforma fiscala. S-a amestecat si in Moldova, unde l-a sustinut, in anul 1693, pe Constantin Duca in preluarea tronului, iar in Transilvania a sustinut Biserica Ortodoxa din punct de vedere material

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.

Este un act juridic civil

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Plenul C.S.M. a concluzionat ca ``prin afirmatiile facute in cadrul diferitelor dezbateri publice, politicienii au depasit limitele admisibile ale discursului public politic, asa cum sunt protejate de dispozitiile articolului 10 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, cea care consacra libertatea de exprimare``.
De asemenea, constata plenul C.S.M., ``comentariile negative privind masurile dispuse in cauza de catre procurorii D.N.A. si judecatorul Tribunalului Arges fata de inculpat - respectiv retinerea si arestarea acestuia - precum si culpabilizarea publica a magistratilor respectivi au produs o grava incalcare a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat``.
In data de 31 ianuarie 2011, C.S.M s-a sesizat din oficiu in legatura cu apararea independentei si impartialitatii judecatorilor si procurorilor implicati in instrumentarea si solutionarea cauzei privind pe Constantin Nicolescu, presedinte al Consiliului Judetean Arges. Sesizarea din oficiu a avut la baza derularea evenimentelor si a dezbaterilor publice privind cauza instrumentata de procurorii D.N.A. - Serviciul teritorial Pitesti, aflata pe rolul Tribunalului Arges, respectiv Curtii de Apel Pitesti.
Cu privire la activitatea procurorilor D.N.A., asa cum a fost prezentata in spatiul public, verificarile Inspectiei Judiciare de pe langa Plenul Consiliului Superior al Magistraturii au relevat, intre altele, urmatoarele:
Afirmatiile publice facute cu privire la faptul ca procurorii au formulat propunerea de arestare preventiva in ziua in care a fost luata masura retinerii, respectiv dupa orele 17⁰⁰, in ideea ca aceasta sa fie judecata de un anumit judecator s-au dovedit neadevarate. Astfel, verificarile arata ca propunerea de arestare preventiva a fost formulata in ziua consecutiva retinerii inculpatului Nicolescu Constantin . Propunerea de luare a masurii arestarii preventive a fost inregistrata la Tribunalul Arges la ora 10¹⁰, iar repartizarea si stabilirea completului de judecata investit cu solutionarea cauzei au fost realizate cu respectarea dispozitiilor regulamentare, compunerea nominala a completului de judecata fiind in deplina concordanta cu planificarea serviciului de permanenta al judecatorilor, intocmita pentru ziua respectiva.
Verificarile C.S.M. infirma, de asemenea, speculatiile referitoare la evolutia profesionala a judecatorului care a dispus masura arestarii preventive. Persoane publice afirmasera despre judecatorul respectiv ca ar fi fost angajat la un anumit moment la D.N.A. si ca, ulterior ar fi pastrat o relatie profesionala privilegiata cu D.N.A.
De asemenea, se arata in documentul C.S.M., supozitiile privind ``predilectia`` manifestata de D.N.A. de a sesiza instanta cu propunerile de arestare preventiva, doar in situatiile in care serviciul de permanenta este asigurat de catre un anumit judecator nu se confirma. In acest sens C.S.M. argumenteaza cu date factuale.
Legat de presupusa implicare a politicului in actul de justitie si de crearea unui ``circ mediatic`` de catre procurorii Directiei Nationale Anticoruptie, clamata de persoane publice, s-au facut referiri la punerea catuselor inculpatului Nicolescu Constantin . In raport de aceste afirmatii, arata C.S.M., ``competenta de a escorta si insoti persoanele private de libertate revine lucratorilor din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. Pe cale de consecinta, raspunderea pentru o eventuala nerespectare a dispozitiilor legale mentionate anterior nu revine procurorilor``.