Prelungirea retinerii la 48 sau 72 de ore capata adepti si in CSM

Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, afirma ca prin Constitutia din 1991 durata retinerii a fost prevazuta la 24 de ore, iar legiuitorul trebuie sa decida asupra propunerii de extindere a acesteia, insa jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in materie va constitui un reper important.

Procurorul general al Romaniei, Codruta Kovesi, a afirmat recent ca este nevoie de o modificare a duratei retinerii la 48 sau 72 de ore (in prezent, aceasta fiind de 24 de ore), solutie adoptata si in majoritatea statelor europene si care a fost validata in practica Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg.

Procurorul Kovesi sustinea ca, atunci cand investighezi dosare privind zeci de persoane si care au zeci de volume, este nerealist sa ceri procurorilor ca, in 24 de ore, sa intocmeasca toate actele procedurale si sa audieze toti inculpatii.

"Sa nu uitam ca in acelasi interval avocatii trebuie sa studieze dosarele pentru a pregati apararea, iar instanta trebuie sa faca audieri si sa se pronunte inainte de expirarea celor 24 de ore. In acest mod transformam justitia intr-o activitate contra cronometru si cream riscul unor erori de procedura sau unor vicii de aparare", sublinia Kovesi.

La randul sau, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorul Horatius Dumbrava, sustine ca in conditiile actuale termenul de 24 de ore - o durata mult prea scurta - afecteaza calitatea actului juridic si poate genera greseli sau, de ce nu, chiar abuzuri, din cauza presiunii create asupra celui care are dosarul in fata, el pronuntandu-se pentru majorarea la 48 de ore a masurii preventive. "Atunci cand Constitutia a fost revizuita in 2003 (...), constituantul s-a pripit prin faptul ca a prevazut retinerea, ca masura preventiva si pe care o poate lua si procurorul, doar la 24 de ore", declara Dumbrava.

Prin hotararea din 20 iunie 2002, in cauza Filiz si Kalkan versus Turcia, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis la fel ca in hotararea Brogan impotriva Marii Britanii, cu privire la o persoana arestata pentru fapte de terorism, respectiv ca o privare de libertate de 4 zile inainte de a fi adusa in fata unui magistrat care sa se pronunte asupra legalitatii arestarii este in contradictie cu obligatia impusa prin prevederile articolului 5, paragraful 3 din Conventia Europeana, care impune un control imediat al detentiei. Turcia a violat acest drept, in acceptiunea CEDO.

Pe de alta parte, prin hotararea din 27 iunie 2002 in cauza Eryk Kawka impotriva Poloniei, Curtea a statuat ca procurorul nu poate fi considerat magistrat, intrucat acesta nu este independent fata de Executiv si fata de parti. Concret, arestarea unei persoane dispusa de un procuror, fara ca aceasta masura sa fie verificata imediat de un judecator, contravine articolului 5, paragraful 3, din Conventie (Orice persoana arestata sau detinuta trebuie adusa de indata inaintea unui judecator sau a altui magistrat imputernicit prin lege cu exercitarea atributiilor judiciare si are dreptul de a fi judecata intr-un termen rezonabil sau eliberata in cursul procedurii. Punerea in libertate poate fi subordonata unei garantii care sa asigure prezentarea persoanei in cauza la audiere).