La dezbatere au participat judecatori ai Curtii Constitutionale, membri ai CSM, judecatori de la tribunale si curti de apel, reprezentanti ai Ministerului Public, Ministerului Justitiei, precum si membri ai corpului diplomatic acreditati in Romania. Toti participantii s-au declarat preocupati de impactul dispozitiilor din legea micii reforme si de impactul noilor coduri ce ar urma sa intre in vigoare asupra resurselor umane de la instante si parchete, implicit asupra duratei de solutionare a cauzelor.

Presedintele CSM a prezentat date statistice preliminare cu privire la efectele legii mici reforme (Legea 202/2010) in materie penala asupra gradului de incarcatura a completelor de judecata de la tribunale si curti de apel.
Legea in cauza s-a dorit a fi un element ce ar genera o celeritate accelerata a solutionarii cauzelor, dar si o modalitate de unificare a practicii judiciare.
In esenta, in materie penala s-au adus modificari de esenta in competenta tribunalelor si curtilor de apel prin aceea ca parte din cauzele de la tribunal au fost preluate in competenta de catre curtile de apel.
Din analiza datelor statistice pe doua luni in materie penala - respectiv lunile ianuarie si februarie 2011 comparativ cu aceeasi perioada a anului 2010 - s-a facut remarcata existenta unei scaderi a numarului de dosare inregistrate la tribunale, cu 20,95%, in schimb s-a inregistrat o crestere foarte mare la curtile de apel in procent de 79,93% in conditiile in care nu s-a avut in vedere, la intrarea in vigoare a acestei legi, si un studiu de impact adecvat, in special in ce priveste resursele umane.
Cu alte cuvinte, s-au degrevat tribunalele, in schimb au fost grevate cu cauze penale curtile de apel fara o justificare statistica si nici prospectiva.

Presedintele CSM a semnalat faptul ca astfel de acte normative ar trebui sa se bazeze pe realitatile sistemului judiciar si, in acelasi timp, pe o previziune a numarului de cauze relativ la schemele de personal ale instantelor. Consecinta lipsei unui studiu de impact, precum si a lipsei previziunii consecintelor are ca efect imediat o presiune suplimentara asupra curtilor de apel in cazul de fata, care si asa cunosc o crestere accelerata a numarului de cauze nou inregistrate in anumite materii (litigii de munca, comercial, contencios administrativ). Iar consecintele se pot masura direct in lungirea perioadei de solutionare a cauzelor, cel putin la curtile de apel, astfel incat s-ar putea ca efectul pe care si l-a dorit legiuitorul, de accelerare a solutionarii cauzelor, sa nu fie realizat - evident, o imagine exacta a efectelor acestei legi vor putea fi extrase la 6 luni de la intrarea in vigoare a legii micii reforme.

Legea micii reforme, a apreciat cu aceasta ocazie Presedintele CSM, este un exemplu aparent negativ in ce priveste adoptarea unor acte normative cu impact direct asupra justitiei, in sensul in care in lipsa determinarii si masurarii efectelor posibile ale unor acte normative s-ar putea ca efectele dorite de legiuitor sa nu aiba loc.
Justitia are capacitatea si putinta de a participa direct la astfel de determinari si masurari in asa fel incat, pana la urma, sa fie benefic si pentru justitiabil, iar opinia publica sa aprecieze in consecinta elementele pozitive din adoptarea unor astfel de acte normative.

Nu in ultimul rand, Presedintele CSM a aratat ca trendul ascendent de crestere a numarului anual de cauze nou inregistrate este mai mult decat ingrijorator, motiv pentru care este esential, mai mult decat oricand, ca autoritatile constitutionale sa gaseasca impreuna solutii pentru a reduce acest numar alarmant de mare de cauze nou inregistrate.
In acest sens, numarul de cauze nou inregistrate in anul 2010 a fost de 2.916.776, ceea ce inseamna ca unul din sase romanii adulti este implicat in cauzele aflate azi pe rolul instantelor. Cresterea numarului nou de cauze la instante in anul 2010 este cu 16,16% mai mult decat in anul 2009 si cu 23,48% fata de anul 2008.
Atata timp cat justitiabilii apeleaza la justitie ca ultima cale de aparare a drepturilor, acestia trebuie sa aiba acces la instante in care judecatorii au o incarcatura acceptabila de dosare, incat sa nu fie afectata calitatea actului de justitie .

In acest context, domnul judecator Horatius Dumbrava a subliniat ca justitia este si trebuie sa fie un domeniu de importanta nationala, mai ales in contextul conditiilor de mai sus, aratand ca toate institutiile responsabile au datoria sa colaboreze strans in vederea pregatirii sistemului judiciar romanesc pentru intrarea in vigoare a noilor coduri.