Franta nu a adoptat, in anul 2008, masuri suficiente pentru protectia harciogului comun in Alsacia

Comisia a sesizat Curtea de Justitie intrucat considera ca, prin neinstituirea unui program de masuri care sa permita o protectie riguroasa a harciogului comun, Franta nu si-a respectat toate obligatiile care rezulta din Directiva ``habitate``¹ al carei obiectiv consta in promovarea mentinerii biodiversitatii.

Comisia imputa Frantei ca nu a adoptat, in anul 2008, masuri suficiente care sa permita asigurarea unei protectii riguroase a harciogului comun in Alsacia, singura regiune in care este prezent, specie care este amenintata cu disparitia completa in termen scurt ca urmare a practicilor agricole defavorabile si a dezvoltarii urbanizarii care prejudiciaza ariile de reproducere si de odihna.

Prin hotararea pronuntata Curtea statueaza ca masurile de protectie a harciogului comun in Alsacia, puse in aplicare de Franta, nu erau suficiente, la data de 5 august 20082, pentru a asigura o protectie riguroasa a speciei.

Curtea aminteste ca Directiva habitate impune statelor membre sa adopte masuri pentru instituirea unui sistem de protectie riguroasa a speciilor animale ``de interes comunitar``, printre care harciogul comun. Un astfel de sistem trebuie astfel sa permita sa se evite in mod efectiv deteriorarea sau distrugerea ariilor de reproducere sau de odihna a speciilor animale vizate de directiva.

Din cuprinsul dosarului rezulta ca, intre 2001 si 2007, numarul de vizuini (o vizuina reprezentand un animal) in ``zonele-nucleu`` a scazut de la 1 160 la mai putin de 180 in conditiile in care pragul de viabilitate a speciei este de 1 500 de vizuini raspandite intr-o zona nefragmentata cu sol favorabil de 600 de hectare.

Urmare a acestei constatari, Curtea examineaza masurile adoptate de Franta, menite sa actioneze asupra celor doi factori care se afla la originea declinului harciogului comun, si anume anumite practici agricole si dezvoltarea urbanizarii.

In ceea ce priveste practicile agricole, Franta recunoaste ca dezvoltarea culturii porumbului a fost nefasta harciogului comun, in masura in care o astfel de dezvoltare nu a fost oprita in intregime in Alsacia.

Astfel, pentru a remedia aceasta situatie, au fost create trei zone de actiune prioritare (ZAP)³ - in care s-a renuntat la toate schimbarile in utilizarea solului cu exceptia celor legate de agricultura - si pentru care s-a stabilit un obiectiv de 22 % de culturi favorabile harciogului comun, respectiv 2 % lucerna si 22 % cereale paioase, in vederea ajungerii la un moment dat la o populatie viabila de 1 200-1 500 de exemplare in fiecare zona . Or, desi este adevarat ca aceste masuri de agromediu sunt de natura sa orienteze practicile agricole intr-un sens favorabil acestei specii - in special printr-un sprijin financiar acordat agricultorilor pentru a privilegia lucerna si celelalte cereale de iarna - s-a stabilit ca in anul 2008, obiectivul de 22 % de culturi favorabile speciei in cauza nu a fost realizat decat in una dintre cele trei ZAP, zone care nu reprezinta de altfel decat 2 % din ansamblul teritoriilor propice pentru harciogul comun in Alsacia.

In aceasta privinta, autoritatile franceze au propus de altfel, in septembrie 2009, o modificare a perimetrelor ZAP, in special pentru a se acoperi sectoarele din vecinatatea acestora in care traiau harciogi. In plus, autoritatile franceze precizasera Comisiei ca dinamica adaptarii practicilor agricole in ``aria de reintroducere`` - care acoperea, potrivit Frantei, 49 % din terenurile propice pentru harciog - in masura in care contribuie la stabilizarea definitiva a efectivelor harciogului comun in localitatile in care, in mod traditional, aceasta specie este prezenta din abundenta, urma sa fie extinsa si amplificata, in special prin punerea in aplicare a masurilor de agromediu adaptate teritoriului vizand ajungerea, in cursul anului 2011, la o proportie de 22 % de culturi favorabile acestei specii.

In ceea ce priveste dezvoltarea urbanizarii, Curtea constata, in primul rand, ca interdictia oricaror noi actiuni de urbanizare in ZAP, chiar presupunand ca aceasta are un caracter cu adevarat obligatoriu, nu priveste decat 2 % din terenurile propice pentru harciogul comun.

In al doilea rand, in ``aria de reintroducere``, orice proiect de urbanizare cu o intindere de cel putin un hectar trebuie sa faca dovada inocuitatii asupra acestei specii printr-un studiu specific si, in cazul in care nu este adusa aceasta dovada, nu poate fi realizat decat cu conditia de a se fi obtinut o derogare din partea ministerului. Cu toate acestea, pe de o parte, conditiile de acordare a unei derogari nu erau stabilite cu precizie si, pe de alta parte, nu era ceruta nicio alta masura compensatorie in cazul in care era acordata o astfel de derogare.

In al treilea rand, proiectele de urbanizare cu o intindere de mai putin de un hectar nu erau supuse, la date de 5 august 2008, niciunei formalitati care sa permita sa se verifice lipsa lor de impact asupra conservarii harciogului comun.

Prin urmare, Curtea constata ca masurile adoptate de Franta in anul 2008 nu erau suficiente pentru a permite sa se evite in mod efectiv deteriorarea sau distrugerea ariilor de reproducere sau de odihna ale harciogului comun.

In schimb, Curtea respinge argumentul Comisiei cu privire la caracterul pretins insuficient al programului de actiuni pentru perioada 2008-2010 urmarind limitarea poluarii cu nitrati, intrucat Comisia nu a demonstrat existenta unei legaturi intre utilizarea nitratilor in agricultura si deteriorarea sau distrugerea ariilor de reproducere sau de odihna ale harciogului comun.

¹ Directiva 92/43/CE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica (JO L 206, p. 7, Editie speciala, 15/vol. 2, p. 109), astfel cum a fost modificata prin Directiva 2006/105/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2006 (JO L 363, p. 368, Editie speciala, 15/vol. 18, p. 147).
² Existenta neindeplinirii obligatiei este apreciata in functie de situatia existenta la expirarea termenului stabilit in avizul motivat al Comisiei, respectiv la 5 august 2008.

³ Primul teritoriu de actiune este alcatuit din trei ZAP, si anume Geispolsheim-Blaesheim-Innenheim, Scot du PiA�mont des Vosges-Obernai si Grussenheim-Elsenheim. Al doilea teritoriu de actiune corespunde unei arii de reintroducere pe terenurile corespunzatoare ocupate in mod traditional de harciog, iar cel de al treilea teritoriu de actiune corespunde ariei traditionale de raspandire, respectiv 49 % din terenurile pe care harciogul le ocupa in mod traditional.