Trei din patru europeni admit ca divulgarea datelor cu caracter personal face parte din viata lor de zi cu zi

Acestea sunt principalele concluzii ale unui nou sondaj Eurobarometru referitor la atitudinile fata de protectia datelor si identitatea electronica, publicat astazi de Comisia Europeana . Raportul arata ca 62 % dintre cetatenii Uniunii Europene divulga un minimum din informatiile cerute pentru a-si proteja identitatea, in timp ce 75 % doresc sa aiba posibilitatea de a sterge in orice moment informatiile cu caracter personal existente online - asa-numitul ``drept de a fi uitat``. Exista, de asemenea, un sprijin puternic in randul cetatenilor pentru o implicare a UE in acest sens: 90 % dintre ei doresc sa aiba aceleasi drepturi de protectie a datelor in intreaga Europa .

``Majoritatea oamenilor sunt obisnuiti sa divulge date cu caracter personal atunci cand fac cumparaturi online sau atunci cand utilizeaza site-urile de socializare in retea . Sunt ingrijorati insa, in egala masura, de modul in care vor fi utilizate aceste date si nu simt intotdeauna ca detin controlul asupra acestora``, a declarat vicepresedintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justitie. ``De aceea, cu ocazia modernizarii normelor privind protectia datelor, doresc sa clarific explicit faptul ca oamenii trebuie sa aiba dreptul - si nu doar ``posibilitatea`` -sa-si retraga consimtamantul privind prelucrarea datelor lor``.

Neelie Kroes, vicepresedinte al Comisiei Europene si comisarul responsabil de agenda digitala, a afirmat: ``Multi oameni sunt reticenti sa isi faca cumparaturile online pentru ca sunt ingrijorati in legatura cu protectia vietii lor private. Acest lucru impiedica dezvoltarea pietei unice digitale a Europei si redresarea noastra economica. Cetatenii au si unele preocupari foarte concrete legate de garantarea securitatii identitatii lor online, aspect pe care il voi aborda in curand printr-o propunere legislativa."

Rezultatele sondajului vin in contextul in care Comisia se pregateste sa reformeze normele UE in materie de protectie a datelor (a se vedea IP/10/1462 si SPEECH/11/183). Obiectivul acestei reforme este acela de a proteja datele persoanelor in toate domeniile de politica, inclusiv in domeniul aplicarii legii, reducand in acelasi timp birocratia pentru intreprinderi si garantand libera circulatie a datelor in UE. Comisia intentioneaza sa prezinte propuneri specifice inainte de sfarsitul anului.

Potrivit sondajului, 60 % dintre cetatenii europeni care utilizeaza internetul (40 % dintre toti cetatenii UE) cumpara sau vand lucruri online si utilizeaza site-uri de socializare in retea . Oamenii divulga date cu caracter personal, inclusiv informatii biografice (aproape 90%), informatii sociale (aproape 50 %) si informatii sensibile (aproape 10 %) pe aceste site-uri . 70 % dintre cetateni au declarat ca sunt ingrijorati de modul in care societatile utilizeaza aceste date si considera ca nu au decat un control partial (in cazul in care il au si pe acela) asupra propriilor date . 74 % doresc sa isi dea in mod specific consimtamantul inainte de colectarea si prelucrarea datelor lor pe internet.

Principiul cheie al normelor UE in materie de protectie a datelor este acela ca utilizatorii trebuie sa isi dea consimtamantul inainte ca datele lor sa fie utilizate. Prin urmare, aceste informatii nu pot fi transmise fara aprobarea utilizatorului, iar societatile nu pot sa le utilizeze in alte scopuri decat cele convenite.

Preocuparile exprimate cel mai frecvent de cetatenii UE sunt legate de frauda in cazul cumparaturilor online (aspect mentionat de 55 % dintre acestia), de utilizarea informatiilor fara stirea lor pe site-urile de socializare in retea (44 %) si de comunicarea datelor respective de catre societati fara acordul lor (43 %).

In ceea ce priveste protejarea datelor cu caracter personal, cetatenii au o mai mare incredere in autoritatile publice, de exemplu spitale (78 %), guverne (70 %) si institutii ale UE (55%) - decat in societatile private, precum magazine (39 %), furnizori de internet (32 %) si servicii online (22 %).

42 % dintre cetateni utilizeaza instrumentele si strategiile existente pentru a limita numarul mesajelor nedorite, iar 23 % dintre ei modifica setarile de securitate ale browserului folosit. Aceasta inseamna ca este putin probabil ca cetatenii sa isi poata proteja in mod adecvat datele cu caracter personal comunicate online din moment ce fie nu exista instrumente simple care sa faca acest lucru, fie instrumentele disponibile sunt greu de utilizat.

58 % dintre utilizatorii de internet citesc declaratiile de confidentialitate online, dar nu toti inteleg continutul acestora. In total, 62 % din utilizatori fie nu inteleg, nu citesc sau nu pot gasi aceste declaratii de confidentialitate, fie le ignora. Atunci cand utilizatorii chiar citesc aceste declaratii, sunt mai precauti in ceea ce priveste informatiile lor personale. Unul dintre obiectivele cheie ale reformei in materie de protectie a datelor este de a consolida normele astfel incat furnizorii de servicii sa fie mai transparenti in ceea ce priveste modul de operare al serviciului oferit (ce date sunt colectate si prelucrate ulterior, in ce scop, unde si cum sunt stocate) si sa asigure masuri corespunzatoare de securitate .

In cele din urma, sondajul evidentiaza diferente pregnante de atitudine privind comunicarea informatiilor personale intre generatiile mai tinere - care au o atitudine mai relaxata in ceea ce priveste divulgarea datelor - si generatiile mai putin tinere, care tind sa fie mai preocupate de protectia vietii lor private.


La 4 noiembrie 2010, Comisia a prezentat o strategie menita sa consolideze normele UE in materie de protectie a datelor (IP/10/1462 si MEMO/10/542). Strategia vizeaza sa protejeze datele persoanelor in toate domeniile de politica, inclusiv in domeniul aplicarii legii, reducand in acelasi timp birocratia pentru intreprinderi si garantand libera circulatie a datelor in UE. Aceasta revizuire a politicii, impreuna cu rezultatele unei consultari publice, vor fi folosite de Comisie pentru a revizui Directiva UE din 1995 privind protectia datelor (95/46/CE),

Normele UE privind protectia datelor vizeaza protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice, in special a dreptului la protectia datelor cu caracter personal, precum si libera circulatie a datelor. Aceasta directiva generala privind protectia datelor a fost completata prin alte instrumente juridice, cum ar fi Directiva privind protectia vietii private in comunicatiile electronice pentru sectorul comunicatiilor. Exista, de asemenea, norme specifice in ceea ce priveste protectia datelor cu caracter personal in cadrul cooperarii politienesti si judiciare in materie penala (Decizia-cadru 2008/977/JAI).

Dreptul la protectia datelor cu caracter personal este recunoscut in mod explicit la articolul 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE si in Tratatul de la Lisabona. Tratatul ofera un temei juridic pentru adoptarea de norme privind protectia datelor pentru toate activitatile care intra in domeniul de aplicare al legislatiei UE, in conformitate cu articolul 16 (Tratatul privind functionarea Uniunii Europene).

Sondajul Eurobarometru privind protectia datelor si identitatea electronica in Uniunea Europeana a fost realizat la solicitarea serviciilor Comisiei responsabile de justitie, societatea informationala si mass-media, precum si a Centrului Comun de Cercetare din cadrul Comisiei, activitatea de coordonare fiind asigurata de serviciul responsabil de comunicare .