Prima pagină » Ştiri juridice » Privind pozitia Plenului CSM fata de recentele declaratii publice ale Presedintelui Traian Basescu

Privind pozitia Plenului CSM fata de recentele declaratii publice ale Presedintelui Traian Basescu

Publicat: 30 Jun 2011 1187 citiri Sursa: EuroAvocatura.ro

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Persoana fizica sau juridica care garanteaza cu veniturile sau cu bunurile sale o obligatie a unui debitor fata de creditorul sau.

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii respinge afirmatiile publice pe care Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, le-a facut cu privire la justitie si corpul magistratilor in legatura cu ``raul facut de justitie`` si ``implicarea politica`` a unor magistrati.

Consiliul Superior al Magistraturii reaminteste limitele criticii publice a justitiei asa cum au fost ele mentionate in decizia Curtii Constitutionale nr. 435 din 2006, cand s-a subliniat ca justitia este o valoare fundamentala a statului de drept, si are nevoie de increderea cetatenilor; de aceea, e necesara protejarea ei impotriva unor atacuri distructive lipsite de fundament serios, mai ales ca magistratii sunt tinuti de obligatia de rezerva care-i impiedica sa reactioneze intr-o anumita situatie. In mod evident, libertatea de exprimare si de critica este indispensabila democratiei constitutionale, insa ea trebuie sa fie respectuoasa, chiar si atunci cand exprima a atitudine critica ferma. Intrucat independenta autoritatii judecatoresti este garantata prin Constitutie, este imperioasa o protejare efectiva, in sens constitutional, a magistratilor impotriva atacurilor si denigrarilor de orice natura ar fi ele, aceasta cu atat mai mult cu cat magistratii, care sunt lipsiti de orice drept de replica in legatura cu activitatea lor de restabilire a ordinii juridice, ar trebui sa poata conta pe sprijinul celorlalte puteri ale statului, cea legislativa si cea executiva.

In indeplinirea rolului sau de garant al independentei justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii considera ca acest gen de afirmatii pot afecta principiul constitutional al separatiei si echilibrului puterilor in stat reglementat in art. 1 alin. 4 din Legea Fundamentala. Consiliul, componenta a autoritatii judecatoresti, solicita celorlalte puteri si autoritati ale statului sa manifeste rezerva in etichetarea intregului corp al magistratilor si totodata atrage atentia ca declaratiile nenuantate la adresa justitiei sunt de natura a compromite increderea cetatenilor in acest pilon fundamental al statului de drept si a slabi autoritatea judecatorilor si procurorilor.

Consiliul recunoaste existenta unor vulnerabilitati in activitatea sistemului judiciar, dar aceste cazuri sunt punctuale si trebuie tratate ca atare.

Consiliul Superior al Magistraturii isi manifesta inca o data disponibilitatea de a intra intr-un dialog constructiv cu celelalte autoritati, in cadru institutional, in scopul gasirii solutiilor adecvate pentru a evita unele derapaje de natura sa creeze daune interesului public si invita celelalte puteri sa contribuie la cresterea increderii publice in justitie si consolidarea statului de drept .