Cererile de azil depuse de cetatenii straini se analizeaza individual, pe baza datelor existente la dosar si a motivelor invocate de solicitant, care sunt evaluate in raport cu situatia concreta din tara de origine si cu credibilitatea solicitantului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Acordarea de catre un stat a dreptului de intrare si de sedere pe teritoriul sau a unei persoane straine, persecutate in tara sa pentru convingerile politice
Legislatia in vigoare in domeniul azilului prevede obligatia solicitantilor de azil de a se prezenta personal pentru depunerea cererii si pentru sustinerea interviului individual, in cadrul caruia sunt prezentate motivele pentru care solicita protectia statului roman.
Respingerea unei cereri de azil poate fi determinata de factori precum lipsa de fundament a invocarii unei temeri de persecutie sau a expunerii la un risc serios in tara de origine, lipsa de credibilitate a declaratiilor, neconcordanta intre relatarile solicitantului si informatiile privind situatia din tara sa de origine ori depunerea cererii sub o identitate falsa sau prezentarea de documente false ori falsificate.
In cazul respingerii unei cereri de azil, hotararea Oficiului Roman pentru Imigrari este supusa la doua cai de atac, aceasta putand fi atacata la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla structura Oficiului Roman pentru Imigrari care a emis hotararea si, respectiv, la tribunalul in a carui circumscriptie se afla judecatoria a carei hotarare este atacata.
Precizam faptul ca, potrivit prevederilor art.10 din Legea nr.122/2006 privind azilul in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, toate datele si informatiile referitoare la cererea de azil sunt confidentiale. De asemenea, acelasi articol stipuleaza ca obligatia privind respectarea confidentialitatii revine tuturor autoritatilor, organizatiilor care desfasoara activitati in domeniul azilului sau unor terte persoane implicate in procedura de azil sau care, accidental, intra in posesia unor astfel de date.
Oficiul Roman pentru Imigrari este singura institutie abilitata in Romania care poate oferi informatii autorizate cu privire la procedura nationala de azil .