Participarea la greva si efectul automat al suspendarii contractului individual de munca: o clarificare necesara din partea Inaltei Curti

Aceasta reaparitie determina o nevoie crescanda de interpretare clara si unitara a regimului juridic al participarii la greva, in special in ceea ce priveste efectele acesteia asupra raporturilor individuale de munca .

O intrebare esentiala a fost recent adusa in atentia Inaltei Curti de Casatie si Justitie printr-un recurs in interesul legii: poate un salariat sa se declare in greva, dar sa isi continue activitatea, fara ca raportul juridic de munca sa fie suspendat? Sau, altfel spus, daca munca prestata de catre lucratorii care au informat angajatorul ca intra in greva, dar ca nu vor intrerupe activitatea, fiind pontata conform fiselor de pontaj, trebuie considerata ca munca prestata sau ca o perioada de suspendare a raporturilor de munca .

Practica judiciara a oscilat, unii judecatori apreciind ca, in ipoteza in care salariatul si-a indeplinit sarcinile de serviciu, asigurand continuitatea serviciului, potrivit dispozitiilor aplicabile in privinta exercitarii dreptului la greva in domeniul in care activeaza, fara ca activitatea acestuia sa fie influentata de participarea la greva generala, nu exista temei pentru suspendarea contractului individual de munca sau pentru restrangerea unor drepturi .

Aceasta abordare aparent echilibrata, dar juridic incerta, a creat un veritabil conflict de interpretare: poate exista o greva ``cu munca``? Este posibil ca un lucrator sa se considere in greva, dar in acelasi timp sa continue sa presteze activitate si sa fie remunerat pentru ea?

Inalta Curte a transat aceasta dilema prin Decizia nr. 5/2025, pronuntata in data de 5 mai 2025, ca urmare a sesizarii formulate de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Cluj, stabilind cu valoare obligatorie ca ``in interpretarea si aplicarea unitara a art. 160 alin. (1) din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificarile si completarile ulterioare, suspendarea contractului individual de munca sau a raportului de serviciu la initiativa angajatului intervine ca efect al aderarii la greva, doar pe durata participarii la aceasta, fara a fi necesara o manifestare de vointa suplimentara in acest sens din partea angajatului``.

In esenta, ceea ce statueaza Inalta Curte este ca simpla participare la greva declanseaza, ipso jure, suspendarea raportului juridic de munca, fara a fi necesara o cerere, o notificare sau un act suplimentar din partea salariatului.

Asadar, chiar si in lipsa unei declaratii formale de suspendare, participarea la greva produce automat efectele juridice prevazute de lege, printre care cel mai important este suspendarea contractului individual de munca .

In sprijinul acestei interpretari vine si art. 160 alin. (1) din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, care prevede ca ``pe toata durata participarii la greva contractul individual de munca sau raportul de serviciu al angajatului/lucratorului, dupa caz, se suspenda de drept . Pe perioada suspendarii se mentin doar drepturile de asigurari de sanatate.``

In acest cadru legal, posibilitatea ca un salariat sa se considere in greva, dar sa continue sa munceasca, apare ca o contradictie in termeni. Asa cum subliniaza si Inalta Curte in considerentele sale ``o astfel de interpretare ar accepta posibilitatea unei greve desfasurate fara incetarea lucrului, in cazul in care salariatul nu opteaza pentru suspendare, ceea ce legea nu admite.``

Aceasta clarificare era esentiala nu doar pentru salariati si sindicate, ci si pentru angajatori, care se confrunta frecvent cu situatii in care salariatii adera declarativ la o greva, dar presteaza activitate, solicitand ulterior drepturi salariale pentru perioada respectiva. Prin prisma acestei decizii, este limpede ca greva implica o incetare a muncii.

Nu este o stare declarativa, ci o forma de protest concreta, manifestata prin neprestarea activitatii. Daca activitatea continua, salariatul nu poate fi considerat in greva, iar daca a aderat oficial la greva, nu poate pretinde salariu pentru perioada in care raportul juridic este suspendat.

Pe cale de consecinta, decizia ICCJ contribuie decisiv la uniformizarea practicii judiciare, eliminand confuziile privind natura juridica a grevei si oferind un reper clar pentru toti actorii implicati: sindicate, salariati, angajatori si instante.

Este o lectie despre coerenta juridica, despre echilibrul intre dreptul la greva si consecintele sale, dar si un semnal important ca participarea la o actiune colectiva de acest tip presupune asumare, atat in plan simbolic, cat si in plan juridic.